410 matches
-
manifestări hemoragice superficiale (în principal echimoze), dar biologic timpul de sângerare este alungit, în timp ce testele de coagulare sunt normale. Defectele calitative înnăscute sunt complexe, iar diagnosticul presupune metode speciale de laborator (agregometrie plachetară). Anomaliile dobândite pot avea cauze multiple: uremie, bypass cardio-pulmonar, afecțiuni hepatice cronice, coagulare diseminată intravasculară (CID), boli hematologice (leucemii acute, sindroame mieloproliferative etc), medicamente, alimente (etanol, acizi grași, aditivi alimentari etc). Defectele cantitative se referă la scăderea de orice cauză a numărului de trombocite (trombocitopenia). Scăderea numărului de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cerebrală reprezintă, probabil, domeniul cel mai dinamic în managementul AVC-urilor ischemice din ultimii ani. Alături de tehnici deja bine standardizate ca endarterectomia carotidiană, au apărut noi domenii de aplicare a tehnicilor endovasculare precum angioplastia carotidiană și intracraniană, trombectomia mecanică endovasculară. Bypassul intra-extracranian nu și-a demonstrat eficacitatea în contextul insuficienței circulatorii cerebrale dar rămâne o tehnică folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora actuală riscul important de AVC la pacienții
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
absența studiilor randomizate, nu este încă posibil să comparăm aceste metode cu tratamentul standard. Echipele experimentate îl folosesc în primele opt ore după instalarea simptomelor în așteptarea rezultatelor a două studii randomizate destinate a clarifica indicațiile și limitele acestui tratament. BYPASSUL EXTRA-INTRACRANIAN După descrierea tehnicii la sfârșitul anilor șaizeci de către Yașargil și Donaghy, bypassul extra-intracranian a fost folosit pe scară largă în AVC-urile ischemice la o epocă în care mijloacele de neuroradiologie nu permiteau diferențierea accidentelor tromboembolice de cele hemodinamice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
standard. Echipele experimentate îl folosesc în primele opt ore după instalarea simptomelor în așteptarea rezultatelor a două studii randomizate destinate a clarifica indicațiile și limitele acestui tratament. BYPASSUL EXTRA-INTRACRANIAN După descrierea tehnicii la sfârșitul anilor șaizeci de către Yașargil și Donaghy, bypassul extra-intracranian a fost folosit pe scară largă în AVC-urile ischemice la o epocă în care mijloacele de neuroradiologie nu permiteau diferențierea accidentelor tromboembolice de cele hemodinamice. Tehnica a fost aproape abandonată după studiul internațional realizat in 1985 care nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
încercat să identifice indicațiile optime în cadrul AVC hemodinamice. Tehnicile folosite pentru identificarea insuficienței cerebro-vasculare hemodinamice sunt: testul de provocare cu acetazolamidă la computer-tomografia cu Xenon, tomografia cu emisie de pozitroni și computer tomografia de perfuzie. Studiul japonez JET (Japanese EC-IC Bypass Trial) a demonstrat un efect benefic din punctul de vedere al prevenției AVC la pacienții simptomatici având ocluzii sau stenoze severe ale vaselor mari intracraniene [31]. Aceste rezultate au fost însă contrazise de stoparea prematură în primăvara lui 2011 a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vaselor mari intracraniene [31]. Aceste rezultate au fost însă contrazise de stoparea prematură în primăvara lui 2011 a studiului COSS (Carotid Occlusion Surgery Study) [32] din cauza rezultatelor identice în grupul chirurgical și medical la analiza intermediară a eșantionului. Tehnicile de bypass rămân, deci, foarte controversate în contextul ischemiei cerebrale cronice. Echipele experimentate rețin cu prudență cinci indicații posibile: 1) ocluzia aterosclerotică a arterei carotide interne extracraniene, 2) ocluzia sau stenoza severă de origine aterosclerotică a arterei cerebrale medii, 3) insuficiența circulatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din ACM potrivit ca și calibru pentru anastomoză. Partea distală din ATS și ramul din ACM sunt pregatite pentru anastomoză, în acest timp este necesară folosirea clipurilor temporare pentru a preveni sângerarea. La sfârșitul intervenției se verifică fluxul de la nivelul bypassului [7,8]. Complicațiile anastomozei ACM - ATS pot fi următoarele: - ocluzia sau tromboza grefonului. Pentru a preveni tromboza intraopertor se poate spăla grefonul și vasul anastomotic cu ser heparinizat; - apariția deficitelor neurologice postoperator. Se pot datora clipurilor de așteptare. De obicei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
unor metode moderne de angioplastie coronariană au modificat profilul pacientului ideal candidat la chirurgia coronariană. Ameliorarea metodelor de reanimare și anestezie cardiovasculară, implementarea tehnologiilor moderne chirurgicale au făcut posibilă imaginarea unor tehnici noi de revascularizare coronariană sau/și manevre complementare bypass-ului aortocoronarian (BAC) de tipul protezării valvulare, care vizează categorii de pacienți cu risc crescut de mortalitate și morbiditate peri/postoperatorie (2). În acest context, managementul chirurgical actual al afecțiunilor coronariene la pacienții vârstnici se justifică în termeni de risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
în vederea menținerii adecvate a fluxului sanguin. Arterele coronare devin mai tortuoase, iar cavitățile ventriculare se îngustează progresiv. În peste 60% dintre cazuri, intima aortei prezintă calcificări, ceea ce poate determina ruperea și embolizarea în timpul clampării aortei ascendente sau manipulării în cursul bypass-ului aortocoronarian (3). Particularitățile structurale ale peretelui coronarian explică incidența crescută a aterosclerozei coronare și a mortalității asociate, boala trivasculară având o inciden ă de 61% la peste 68 de ani, ceea ce justifică bypass-ul aortocoronarian ca unul dintre cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
aortei ascendente sau manipulării în cursul bypass-ului aortocoronarian (3). Particularitățile structurale ale peretelui coronarian explică incidența crescută a aterosclerozei coronare și a mortalității asociate, boala trivasculară având o inciden ă de 61% la peste 68 de ani, ceea ce justifică bypass-ul aortocoronarian ca unul dintre cele mai frecvent aplicate procedee ale chirurgiei cardiovasculare (2). 21.2. Particularități fiziopatologice Procesul de îmbătrânire, influențat de o multitudine de factori genetici și de mediu cuantificați prin incidențe variabile în populația generală, contribuie semnificativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Olanda) și reprezintă suma punctelor atribuite fiecărei leziuni identificate în arborele coronarian (caracterizat prin prezența de 16 segmente, conform clasificării AHA) ce determină stenoze peste 50% în artere cu diametru peste 1,5 mm. Valoarea peste 34 constituie indicație de bypass-ul aortocoronarian, iar o valoare inferioară este electivă pentru APTL. Limitele scorului Syntax derivă din faptul că nu ia în considerare leziunile arterelor mici, cu diametru sub 1,5 mm, indiferent de severitatea lor, și clasarea stenozelor în 3 grupe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
aportul coroborat al unei echipe pluridisciplinare formate din cardiologi intervenționiști și chirurgi cardiaci. 21.3.3. Tratament chirurgical Principiul revascularizației chirurgicale a miocardului este de a aduce sânge distal de stenoză sau obstrucție prin realizarea de BAC. Beneficiul chirurgiei de bypass asupra tratamentului medical în termeni de supraviețuire este în favoarea pacienților cu risc crescut, definit prin severitatea anginei și/sau ischemiei, numărul de vase interesate și prezența disfuncției VS. Cu excepția anginei cronice stabile, avantajul chirurgiei de revascularizare este cert la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
doar în termeni de rate de supraviețuire, ci și în angina pectorală, prin îmbunătățirea semnificativă a calității vieții și diminuarea simptomatologiei pe perioada menținerii patenței grefei. Metodele specifice chirurgiei coronariene variază de la BAC clasic pe cord oprit (on-pump coronary artery bypass graft) și circulație extracorporeală (CEC) efectuat prin sternotomie mediană, la tehnicile pe cord bătând (off-pump coronary artery bypass graft) în care abordul se face prin sternotomie mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și diminuarea simptomatologiei pe perioada menținerii patenței grefei. Metodele specifice chirurgiei coronariene variază de la BAC clasic pe cord oprit (on-pump coronary artery bypass graft) și circulație extracorporeală (CEC) efectuat prin sternotomie mediană, la tehnicile pe cord bătând (off-pump coronary artery bypass graft) în care abordul se face prin sternotomie mediană limitată sau minitoracotomii, revascularizație transmio-cardică cu laser (transmiocardial revascularization), BAC efectuat pe cale endoscopică sau chirurgie robotică (7) (caseta 21.2). În cazul leziunilor coronariene complexe, multiple, cu fracție de ejecție redusă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
chirurgicală electivă sau în urgență presupune abord median prin sternotomie cu ajutorul CEC, folosind drept conduct AMI stângă, dreaptă, vena safenă sau AR, în funcție de particularitățile pacientului și preferința chirurgului. Principiul operator constă în aducerea de sânge distal de stenoză sau obstrucție (bypass, pontage, punte). Un bypass clasic presupune plasarea de trei grefe, AMIS, ADA și două segmente de venă safenă internă inversată, unul pe artera coronară dreaptă și altul pe artera circumflexă ( figura 21.2). AMIS are cea mai bună permeabilitate pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
urgență presupune abord median prin sternotomie cu ajutorul CEC, folosind drept conduct AMI stângă, dreaptă, vena safenă sau AR, în funcție de particularitățile pacientului și preferința chirurgului. Principiul operator constă în aducerea de sânge distal de stenoză sau obstrucție (bypass, pontage, punte). Un bypass clasic presupune plasarea de trei grefe, AMIS, ADA și două segmente de venă safenă internă inversată, unul pe artera coronară dreaptă și altul pe artera circumflexă ( figura 21.2). AMIS are cea mai bună permeabilitate pe termen lung (95% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
BAC. Trialurile nonrandomizate sunt supuse subiectivității biasului și pledează în favoarea PCI, în condițiile avantajelor oferite de tehnica medicală modernă. PCI se adresează leziunilor punctuale curente, pe când BAC nu rezolvă doar leziunile curente, ci se adresează și unor leziuni potențiale prin bypass-ul vaselor afectate, ceea ce explică beneficiul în termeni de mortalitate al BAC. 21.3.3.4. Revascularizarea transmiocardică cu laser (TMR) TMR definește o tehnică modernă introdusă în ultimii ani, care constă în crearea cu ajutorul unui sistem laser a unor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
cardiacă, crește morbiditatea intraspitalicească, prelungește timpul de spitalizare și are efecte adverse asupra reabilitării pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1% dintre cazuri) este o complicație severă post-BAC cu bypass cardiopulmonar, vârsta fiind un factor predictiv pozitiv important (22). Complicații gastrointestinale de tipul hemoragii digestive, ischemie mezenterică, pancreatite, colecistite, ulcer perforat, ileus survin în 0,3-4% dintre cazuri, mecanismul fiziopatologic fiind reprezentat de vasoconstricția și hipoperfuzia în teritoriul splanhnic. Mortalitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
multiviscerale) sau locale (revărsat hemoragic sau aerian, hemoragii, tamponadă, supurații de plagă sau mediastin, dehiscență de plagă sau mediastin, sepsis etc.) (3). 21.4. Experiența IBCV În intervalul 2000-2010, au fost efectuate la IBCV Iași 1.148 de intervenții de bypass aortocoronarian, dintre care 33 în regim de urgență și 28 pe cord bătând. Chirurgia de urgență este contraindicată în cazul anginei persistente asociată unei zone mici de miocard ischemic, instabilită ii hemodinamice, eșecului reperfuziei microvascularizației. Riscurile intervenției chirurgicale în urgență
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Y (410 cazuri, respectiv 36%), anastomozele secvențiale (375 cazuri, respectiv 33%) și grefele extensive (2 cazuri, respectiv 0,2%). Decizia finală privind localizarea anatomică și tipul de tehnică de grefare se ia intraoperator, în momentul expunerii cordului. În chirurgia de bypass există un paradox, și anume că cel mai mare risc operator îl au intervențiile cu beneficiile cele mai mari. În alegerea opțiunii terapeutice de revascularizare chirurgicală la pacienții vârstnici, factorii medicali trebuie coroborați cu cei familiali, sociali, economici, etici și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
supraviețuire este de 1‑3 ani, ceea ce justifică atitudinea rezervată în recomandarea protezării valvulare la pacienții octogenari, considerați ca aparținând grupelor cu risc crescut de mortalitate și morbiditate. Cu toate acestea, indicația de protezare valvulară aortică prin chirurgie deschisă cu bypass cardio ‑pulmonar rămâne standardul terapeutic actual. Anatomie Orificiul aortic ( ostium aortae) situat anterior și la dreapta formă circulară, privește posterior, superior și la dreapta, simetrice: posterioară, dreaptă și stângă (anterolaterală) orificiului mitral, coplanar, are și prezintă 3 valve semilunare figura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Cateterismul cardiac este indicat la toți pacienții propuși pentru intervenție chirurgicală care prezintă factori de risc pentru boala coronariană. În cazul decelării de stenoze coro - nariene semnificative (> 70%) acestea pot fi tratate prin angioplastie percutană transluminală (APTL) preoperator sau prin bypass coronarian (BAC) concomitent cu înlocuirea valvulară. Cateterismul cardiac oferă informații cu privire la fluxul transvalvular și funcția VS (ventri - culografia) și se indică preoperator la toți pacienții peste 40 de ani. Intervenția chirurgicală nu se practică în primele 24 de ore după
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
măsură de control a sângerărilor variceale. Utilizarea scorului MELD pentru predicția mortalității și morbidității după alte proceduri chirurgicale a arătat că un scor de peste 8 semnifică un risc de complicații postoperatorii, inclusiv deces, după colecistectomie și chirurgie cardiacă ce necesită bypass cardiopulmonar [72]. Scorul MELD poate fi un predictor independent al mortalității postoperatorii la 30, 90 de zile și la un an [73]. Recomandările generale sunt pentru chirurgia electivă la scor MELD sub 10 și cu precauție la un scor MELD
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
de 92-98%, comparativ cu angiografia în cazul arterelor infrainghinale până la nivelul arterei poplitee distale (30-32), au făcut ca această metodă să fie recomandată ca primă investigație imagistică vasculară, atât pentru diagnostic și planificare preoperatorie, cât și pentru supravegherea postoperatorie a bypass-urilor infrainghinale realizate cu grefon autolog (33). Ecografia Duplex este în mod particular mai utilă la populația vârstnică, comparativ cu cea tânără, deoarece evită nefropatia de contrast. Această concluzie se bazează pe estimarea unui studiu din SUA că aproape 35
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
însoțită de mai puține complicații, o reprezintă angiografia computer tomografică (angio-CT). Utilizarea CT multidetector oferă o imagistică de înaltă rezoluție, cu sensibilitate și specificitate de 95%, repectiv 94-98% (mai înaltă pentru leziunile aorto-iliace) (39). Marele avantaj rămâne vizualizarea calcificărilor, stenturilor, bypass-urilor (figurile 35.3 și 35.4). În plus, nu există diferențe notabile între cele două în ce prive te rezultatele operatorii i calitatea vie ii (40). Pe de altă parte, prezența a numeroase plăci calcificate în peretele arterial, situație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]