167 matches
-
puilor o face doar femela etc. Omul nu a avut niciodată În preocupările sale intenția de a crea noi specii de animale, doar pentru Înmulțirea și diversificarea raselor existente În cadrul speciilor, așa cum este rasa de câine ciobănesc german, rasa de câine-lup cehoslovac, câinii ciobănești carpatin și mioritic și multe alte rase. Rasa reprezintă un grup de câini ce se aseamănă din punct de vedere genetic și fenotipic, aparținând aceleiași specii, care Își transmite ereditar aptitudinile, caracterele și instinctele. Este rodul unei
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Îndelungate munci a omului, bazată pe faptul că ea nu este izolată reproductiv, putând schimba genele În cadrul populațiilor din care face parte. Toate rasele de câini domestici pe care le cunoaștem astăzi provin din câinele sălbatic, Îmblânzit de om, iar câinele-lup provine din câinele sălbatic ce a fost Încrucișat cu lupul din sălbăticie. Sub influența mediului și a omului, și acest câine a suferit modificări privind aspectul fizic, aptitudinile, caracterul, instinctele etc. După felul cum au fost create rasele de câini
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
caracterul, instinctele etc. După felul cum au fost create rasele de câini, acestea se Împart În: a. Rase perfecționate, care au fost create de om și adaptate nevoilor sale, prin intermediul alimentării și Întreținerii, cultivării și perfecționării progresive a unor Însușiri. Câinele-lup este o rasă perfecționată, asupra căreia omul a acționat continuu. Spre deosebire de țara de origine a rasei pe care o reprezintă, este o rasă de tip deschis reproductiv, datorită migrării continue de gene, din cauza importului de reproducători ce sunt folosiți la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
folosiți la reproducere. b. Rase naturale. Sunt rasele de câini formate din lupta organismului cu elementele naturii, având o bună adaptabilitate la condițiile de mediu, dar cu calități utile mai reduse, fiindcă omul nu a acționat cu nimic asupra lor. Câinele-lup poartă, În general, diferite denumiri legate de zona de formare (câinele lup Alsacian, creat În regiunea Alsacieiă, țara În care a fost perfecționat și omologat ca rasă (câinele-lupă sau după utilitatea lui de bază etc. Linia. La câinele-lup se consideră
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
asupra lor. Câinele-lup poartă, În general, diferite denumiri legate de zona de formare (câinele lup Alsacian, creat În regiunea Alsacieiă, țara În care a fost perfecționat și omologat ca rasă (câinele-lupă sau după utilitatea lui de bază etc. Linia. La câinele-lup se consideră ca linie de sânge toți cățeii proveniți din Încrucișarea cu același mascul, timp de mai multe generații, care au dobândit anumite trăsături comune. Linia se dezvoltă pe baza selecției artificiale și de multe ori din Întâmplare, dar cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reproducători din cadrul ei și nu din afară. Se apreciază că toate trăsăturile comune obținute sunt superioare mediei celor ce aparțin rasei din care face parte. Atât În Germania cât și În America s-au format o serie de linii de câine-lup de mare valoare, care au transmis ereditar o serie de calități superioare generațiilor ce le-au urmat. De exemplu, câinele mascul Sigbert Heidergrund a creat linia cu același nume, din care au descins exemplare minunate. Masculul Sigbert era un câine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
este mai accidentat, s a dezvoltat un câine greoi dar puternic, În câmpiile nordice, unde se poate călători repede și mult, s-a dezvoltat un câine mic, mlădios și bun alergător, iar În partea centrală a apărut un tip de câine-lup (ciobănesc) care Îmbină caracterele celor două tipuri din sud și nord. Primii care s-au ocupat de ameliorarea câinelui ciobănesc german a fost căpitanul de cavalerie Rittmeister și von Stephanitz. Acesta din urmă a reușit ca, pe baza unei intense
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
la montă numai exemplarele de câini (femele și masculiă cunoscute că au fătat un număr mare de căței de-a lungul vieții reproductive. Se cunoaște că selecția poate fi naturală sau artificială. Înfățișarea și materialul genetic cu care este Înzestrat câinele-lup de astăzi este rodul selecției, fiindcă crescătorii au reținut numai exemplarele mai bine dotate pe care le-au Înmulțit În scopul obținerii unor căței dotați fizic și genetic. Rezultă deci că realizarea selecției În scop reproductiv este astăzi imperativă pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
s-ar fi făcut la Întâmplare, dar fără nici un pericol care să ducă la degenerarea rasei. Se poate concluziona că În perioada Îndelungată de creștere a câinilor ciobănești germani pe teritoriul țării noastre, s-a format un tip nou de câine-lup, original și aclimatizat pe deplin condițiilor pedoclimatice specifice României. Sinteza unor preocupări anterioare cu privire la genetica și ameliorarea câinelui-lup, rezultată dintr-un studiu efectuat de autorul principal al cărții - ing. Mihaiu Șanța - la fostul Centru de creștere și dresaj Ciorani de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
preveni Împerecherile timpurii, femelele după Înțărcare se țin separate de masculi. Odată cu verificarea densității și calității spermei Înainte de montă, reproducătorii de ambele sexe sunt supuși unor examinări minuțioase a organelor genitale. 3. Potrivirea perechilor pentru montă Un bun crescător de câine-lup, pentru a obține prin montă produși de talie și valoare, va trebui să găsească un exemplar care să se potrivească cu patrupedul ce-l deține, care, Împreună, să transmită descendenților caracterele de rasă, cel puțin la valoarea perechii formate. Cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Își consumă tainul, nu va fi deranjat sau nu se va Încerca să i se ia din față vasul cu mâncare pentru că altfel apare riscul de a fi atacat. 2. Alăptarea și Înțărcarea cățeilor Sunt rare cazurile când stăpânul unui câine-lup ajunge să renunțe la toți cățeii dintr-o fătare fiindcă, practic, dacă nu-i dorea putea să evite Împerecherea femelei În cauză. Dacă nașterea cățeilor este Întâmplătoare, fără voința lui, trebuie să Înțeleagă că nu este posibil ca În condiții
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
crude trebuie să alterneze În zilele săptămânii: 2-3 zile din săptămână se administrează carne crudă, iar 34 zile fiartă. Sunt situații În care unii crescători administrează dimineața carne crudă iar seara carne fiartă. La două luni un cățeluș din rasa câine-lup va primi cinci mese pe zi, fiecare constând din 150 g lapte matern, un ou bătut cu 200 ml lapte de vacă, 450 ml lapte obișnuit, 100 g carne fără grăsime, 80 g făină de ovăz, mărindu-i-se rația
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ca mâncarea să se dea de la unul la altul. În intervalul dintre mese, pentru formarea și menținerea unei danturi puternice, se vor da câinilor să roadă capsulele articulare formate din cartilaje de la oasele mari de vită, de obicei. Pentru un câine-lup ținut În curte și care nu face efort, rația trebuie să conțină 90 g proteine, 60 g grăsimi și 180 g carbohidrați, ceea ce este echivalent cu 1620 calorii. Concret, aceste calorii rezultă din: 300 g carne, 25 g grăsime, 150
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
subcapitol din lucrare, strâns legat de hrănirea acestuia. Dar, dată fiind importanța deosebită a acestei probleme În viața lui, am considerat necesar să o tratăm separat, pentru a putea să detaliem mai mult unele dintre aspectele pe care le ridică. Câinele-lup este considerat ca fiind un animal domestic nepretențios sub aspectul Îngrijirii și Întreținerii lui și, În general, adaptabil la cele mai diferite condiții de viață. Dar, pentru a ne putea folosi În bune condiții de valoroasele Însușiri cu care este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
formarea unui atașament puternic al acestuia față de stăpân, pentru că el Înțelege cu multă ușurință atenția care i se dă și grija ce i se poartă; prevenirea Îmbolnăvirii câinelui și a stăpânului său cu boli (zoonozeă transmisibile de la câine la om. Câinele-lup are nevoie de foarte multă mișcare. Plimbarea zilnică și cu regularitate a câinilor este tot atât de benefică pentru funcționarea normală a organismului lor, ca și pentru cel al omului, activitate care Îi destinde și-i relaxează, le stimulează nevoile fiziologice și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unghiilor, care pot Împiedica mersul normal. A nu se uita ștergerea secrețiilor nazale și oculare, În care scop, la câinii bătrâni, cu tonusul slab al pleoapelor, se folosește tamponul de vată Îmbibat În ceai de mușețel. Cunoscând faptul că, la câinele-lup, auzul este al doilea simț important, după miros, se impune să acordăm o mare atenție igienei conchi auriculare (urechiloră care, deseori este expusă unor traumatisme. În acest scop se va curăța urechea În interior cu o cârpă moale, uscată, iar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-l stimuleze și să Îl apropie ca pe un bun prieten. Omul și câinele care este supus acțiunii și intervenției sale de educare și dresaj, trebuie să Întrunească anumite calități, fără de care toate eforturile sunt În zadar. De cele mai multe ori, câinele-lup nu Înțelege nimic dacă a Încăput pe mâna unui dresor slab. Succesul În această activitate este asigurat de dragostea față de rasa canină și de interesul pe care Îl depune pentru atingerea scopului propus; el trebuie să fie un om bun
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mai corect răspuns, a 148 câștigat partida cu câinele, putând face orice cu el. De aici decurge nevoia de a cunoaște cât mai mult din psihologia canină, nevoile afective, reacțiile și limitele posibilităților sale de a educa și dresa un câine-lup. Trebuie să fim clari În ceea ce dorim să obținem de la câine și totodată să-l facem să Înțeleagă acest lucru, adică să fim Înțeleși de el. Să nu uităm că el este capabil se sesizeze cu ușurință tonul cuvintelor, semnificația
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
zonă liniștită, până când acesta a deprins exercițiul dorit, după care se va continua În mod deliberat, pe terenuri cu asemenea excitanți, pe care nu-i va mai lua În seamă, răspunzând doar la comenzi. Principalele deprinderi pe care stăpânul unui câine-lup le poate forma, se referă, În principal, la: a. Deprinderea cu numele. Orice câine are un nume la care răspunde, cu excepția câinilor comunitari, individualizându-l de alții, Începând imediat după Înțărcare. Acesta este dat de către stăpânul său, care pentru a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
va desface tubul și va pune câinele În poziția „așezat”, mângâindu-l și recompensându l totodată. 2. Formarea câinelui-lup pentru paza exclusivă a casei și a bunurilor din gospodărie Cunoscând bine și executând Întocmai comenzile, se poate aprecia că orice câine-lup va putea fi de folos În păstrarea integrității personale, a vieții și a bunurilor stăpânului său. Într-o curte În care există un câine, nu trebuie neglijată studierea locului unde se amplasează cușca. Aceasta se recomandă să fie amplasată pe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mișcări, atitudini, Însușiri și calități, lătrat, miorlăit, gemut, simțuri, rânjet, supunere, agresivitate, comunicări și gesturi corporale, modificări exterioare ale Înfățișării corpului etc., care depind de o serie de factori interni și externi ce se interpun și se intersectează reciproc. La câinele-lup, comportamentul reprezintă exteriorizarea unor procese psihice care au loc la nivelul celulelor nervoase din organism. Mijlocul prin care câinele percepe și transmite organismului știri sau elemente din mediul exterior este reprezentat de o serie de stimuli Înregistrați prin propriile simțuri
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
organism. Mijlocul prin care câinele percepe și transmite organismului știri sau elemente din mediul exterior este reprezentat de o serie de stimuli Înregistrați prin propriile simțuri de bază, printre care cel olfactiv este deosebit de dezvoltat la această rasă. De asemenea, câinele-lup are o mare capacitate auditivă, Întrecând cu mult pe cea a omului, ceea ce Îi permite, așa cum s-a mai spus, să localizeze de la mare distanță orice sursă sonoră, față de care reacționează diferit, deși, aparent se pare că uneori nu reacționează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu un comportament aparte față de ceilalți. Tot așa, În decursul educării și dresajului, unii căței sau adulți deprind mai repede un anumit exercițiu, iar alții mai greu sau chiar deloc. Cele arătate le putem rezuma prin a spune că, atât câinele-lup, cât și orice alt câine maidanez, se nasc cu un echipament comportamental care le poate asigura cele necesare supraviețuirii, Însă primul, spre deosebire de cel maidanez, fiind supus de mic unei educații de către stăpân și ca urmare a unui dresaj de specialitate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
chemarea sângelui la o viață liberă, așa cum a fost a strămoșilor lui - lupul din wild (sălbăticieă - de care neamul câinesc nu s-a lepădat niciodată În totalitate. Dar, nu trebuie uitat că oricât de mult Își dorește libertatea, cățelandrul de câine-lup Își menține până târziu duioșia față de mamă, fiind indisolubil legat de ea până când Își găsește un stăpân, un protector pe viață și doar după aceea uită definitiv de ea, deși sângele apă nu se face, cum bine spune un proverb
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
simte jenat și Înfruntat, exteriorizate prin zburlirea părului de pe ceafă și parțial pe partea dorsală a corpului, prin scoaterea unui mârâit intermitent din gâtlej, un rânjet sardonic prelung prin dezvelirea maxilarului superior, retragerea și Încrețirea botului etc. această manifestare la câinele-lup amintește de agresivitatea și ferocitatea lupului din sălbăticie, de la care a moștenit multe din cele bune și cele rele. Așadar, nu trebuie uitat că tatăl străbun al câinelui-lup a fost lupul din sălbăticie și că, calmul, răbdarea, Îndurarea, viclenia, inteligența
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]