199 matches
-
legea, care dau acum târcoale sediului. Amin! Amin! rostește Îngerul. Dă drumul la gaze, Boss! zice nea Sandu. În mai puțin de trei minute, cu toții sunt afară, la o distanță sigură, camuflați la adăpostul întunecos al unor boscheți de lemn câinesc și scăpați din torpoarea de etuvă a Secției, în răcoarea jilavă a nopții campestre și în mreaja unor efluvii amestecate, dulcege, de urină de porc, lături și balegă de vaci. Miroase-a râme! constată Dănuț. Pst, pst..., Boss, ce fac
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
te întrebi acum : nu riști mai mult ducându-te decât neducându-te ? N-ar fi mai bine să faci drumul întors chiar din această clipă ? Și deodată, o boare fierbinte, amestecată cu miros de bălării încinse la soare, de lemn câinesc și duhoare de mortăciune, îl făcu să-și ducă repede batista la nas. Apoi, nervos, să împingă cu bastonul caftanul muscalului : — Unde-ți ții ochii, dobitocule ? întoarce, n-auzi ? întoarce odată, vită ! Trecuseră, într-adevăr, de casă, și fără putoarea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucrul îl stoarce de vlagă... Vinerea ce a urmat și-a luat banii pe deplin meritați și, ca de obicei, a trecut pe la prăvăliile unde era deja cunoscut. Când a ieșit din ultima prăvălie, nu a mai simțit chemarea ceea câinească a crâșmei de peste drum. A stat totuși puțin în cumpănă - să intre, să nu intre - dar până la urmă a renunțat, dând din mână a lehamite. „Mai ducă se dracului! Ia să văd, am să crăp dacă nu intru în crâșmă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ostaș. - Chiar așa! Și ție chiar că îți mai arde de glume - a constatat altul. Două zile mai târziu, deși departe de a fi vindecată, Ecaterina Teodoroiu s-a aflat în mijlocul bătăliei de la Țânțăreni. Era o zi cu ploaie câinească. Umezeala și frigul pătrundeau trupurile ostașilor, iar pământul înmuiat le îngreuna mersul. - Domnul locotenent e rănit! a anunțat cineva. - Care locotenent? a întrebat Ecaterina. - Domnul locotenent al nostru, Gheorghițoiu - a venit lămurirea. - E grav? - Nu știu. Dar trăiește. A spus
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
rămase nepironite... Știu pe de rost jocul ― În curînd voi termina treaba asta Începută-n evanghelii... Mă voi arunca În brațele celuilalt, Îmi voi juca Încă o dată fecioria pînă la capăt, Îmi voi șterge de pe gură dîra de sînge cîinesc, mă voi juca pe parchetul lucios, cu oasele scapulare ale preafericitului tată. Carnavalul se anunță Întotdeauna cu o clipocire la tîmplele mele..., și atunci, cu siguranță, știu că trebuie să mă fardez În profet, să mai fac un nod aței
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
înaintea lui Faraon, cînd are să iasă să se ducă la apă. Să-i spui: "Așa vorbește Domnul: "Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 21. Dacă nu vei lăsa pe poporul Meu să plece, am să trimit muște cîinești împotriva ta, împotriva slujitorilor tăi, împotriva poporului tău și împotriva caselor tale; casele Egiptenilor vor fi pline de muște, și pămîntul va fi acoperit de ele. 22. Dar, în ziua aceea voi deosebi ținutul Gosen, unde locuiește poporul Meu, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nu vor fi muște, pentru ca să cunoști că Eu, Domnul, sunt în mijlocul ținutului acestuia. 23. Voi face o deosebire între poporul Meu și poporul tău. Semnul acesta va fi mîine." 24. Domnul a făcut așa. A venit un roi de muște cîinești în casa lui Faraon și a slujitorilor lui și toată țara Egiptului a fost pustiită de muște cîinești. 25. Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron, și le-a zis: "Duceți-vă de aduceți jertfe Dumnezeului vostru aici în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
între poporul Meu și poporul tău. Semnul acesta va fi mîine." 24. Domnul a făcut așa. A venit un roi de muște cîinești în casa lui Faraon și a slujitorilor lui și toată țara Egiptului a fost pustiită de muște cîinești. 25. Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron, și le-a zis: "Duceți-vă de aduceți jertfe Dumnezeului vostru aici în țară." 26. Moise a răspuns: Nu este deloc potrivit să facem așa; căci am aduce Domnului, Dumnezeului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
urechi, cu priviri întrebătoare ițite de sub căciulile cât o lume, boierii intră în sala tronului unul după altul. Îi simt că au inima cât un purice și pe buze le flutură întrebarea: „De ce ne-a chemat vodă pe o vreme câinească ca asta?” Fiecare își ocupă locul după rang, în frunte cu mitropolitul, așteptând intrarea domnului. Măria sa Ștefan vodă! a răsunat glasul înalt al ușierului, odată cu deschiderea largă a ușii sălii tronului. Vodă Ștefan, mai mult scund decât înalt, cu fața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
trist, feroce, la fel de sălbatic ca și haita de câini, al cărei conducător devenise. Ce i s-a întâmplat în toți acești 9 ani a fost reconstituit după felul său de comportament și obiceiurile sale. Mârâiturile, mormăielile și un lătrat aproape câinesc, constituiau limbajul lui. Sociologii și psihologii și-au dat seama de interesul pe care îl prezintă cazul lui, dar au eșuat în tentativele lor de reeducare. Cinci ani după capturare, abia dacă învățase să aranjeze niște cuburi alfabetice ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
pictor care, altminteri, nu mă interesa deloc. Agrippa nu făcea parte dintre vechii vizitatori ai primului meu coridor. Îl întâlneam numai pe străzi, vagabondând, și de fiecare dată vorbeam din priviri, n-aș putea spune în ce limbă omenească sau câinească, dar se întâmpla chiar așa, și nu altfel. * S-a stins din viață, în vârstă de 77 de ani, Hugo Zacchini, supranumit Omul-Ghiulea. El a fost primul om tras, în chip de ghiulea, dintr-un tun. 11. Am umblat mult
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
la jalnica logică a coincidențelor. Mă gândeam să nu mă mai gândesc... Se întunecase de-a binelea când, la un colț al străzii Batiștei, l-am întâlnit pe Constantin. Stătea acolo, în dreptul unui bec, avea pe gură un zâmbet umil, câinesc aș putea zice. Poate că aștepta pe cineva, oricum, nu părea prea bucuros că mă vede. L-am întrebat dacă era adevărat că murise. A bâiguit ceva pe când partea de jos a obrazului, vânătă din cauza folosirii prea dese a briciului
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
întuneric. Luasem poziția Gânditorului. N-aveam nici o nevoie fizică în afara aceleia de a rămâne singur. Zâmbeam cam strâmb, aș fi plâns, mă simțeam ca un biet corăbier pierdut pe ocean într-o zonă de acalmie plată și absolută. Mă umilise câineasca hermeneutică a Vizitatoarei menită să-mi ardă oasele. Îmi era rușine de mine. Pălăvrăgeala mea abia izbutise s-o anihileze. Îi mai simțeam căldura, mi se părea că se lipise de lemnul ușii, mă temeam să nu-l aprindă. Așadar
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
trist, feroce, la fel de sălbatic ca și haita de câini, al cărei conducător devenise. Ce i s-a întâmplat în toți acești 9 ani a fost reconstituit după felul său de comportament și obiceiurile sale. Mârâiturile, mormăielile și un lătrat aproape câinesc, constituiau limbajul lui. Sociologii și psihologii și-au dat seama de interesul pe care îl prezintă cazul lui, dar au eșuat în tentativele lor de reeducare. Cinci ani după capturare, abia dacă învățase să aranjeze niște cuburi alfabetice ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
prin crăpătura ușii: "Hingherule, deschide, ce dracu faci? Că vine cineva și ne prinde". El nici nu vroia să ne răspundă. Discuta mai departe cu câinele. Ce dracu și-or fi vorbit, nu știu, că eu n-am învățat limba câinească. Și nici când i-a strigat Anton: "Hingherule, în numele legii te somez să deschizi!" nu s-a sinchisit. Până la urmă a trebuit să plecăm. Când a venit, tăcut și îngîndurat, ne-am repezit să-l luăm la rost: "Bine, omule
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
prin crăpătura ușii: «Hingherule, deschide, ce dracu faci? Că vine cineva și ne prinde». El nici nu vroia să ne răspundă. Discuta mai departe cu câinele. Ce dracu și-or fi vorbit, nu știu, că eu n-am învățat limba câinească. Și nici când i-a strigat Anton: «Hingherule, în numele legii te somez să deschizi!» nu s-a sinchisit. Până la urmă a trebuit să plecăm. Când a venit, tăcut și îngândurat, ne-am repezit să-l luăm la rost: «Bine, omule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
prin el, numai globi și onix Înnourat, iar Wakefield Își dă seama că e oarbă. O oră mai tîrziu, sînt toți trei În drum spre locuința Reverendului, o casă veche și Îngustă, tip vagon, ascunsă de tufișuri dese de lemn cîinesc. Casele de pe stradă se reazemă unele de altele, ca și cum ar căuta sprijin, cu curticelele lor amărîte, despărțite de gunoaie și tot felul de vechituri ruginite. Camera din față este luminată de două lumînări negre, sfîrÎitoare. Wakefield reușește să vadă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Trăiau de azi pe mâine, jumulind câte un trecător ori coborând în satele din jur, pe la gospodăriile mai înstărite, pe unde puteau să mai intre prin vreun hambar. Stătuseră ascunși cât Zogru risipise călăreții, apoi ieșiseră dintre tufele de lemn câinesc, încredințați că orice fusese trecuse de multă vreme. - Haide, urcați până aici să-mi dați o mână de ajutor, că nu va fi degeaba. Cuvintele sigure și tonul poruncitor părea să-i fi convins. Gheară a urcat primul. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
tu ai scăpat. Și Îi stă ca un gunoi În ochi. Sau O iubește ca sarea În ochi. Și ea Îl iubește ca gheața În sîn. Și Două-trei coade de topor curg din dragoste Căci Iubirea mojicească e ca gluma cîinească. Și Face chef de curcă beată. Despre care e o zicală: Dintr-o scînteie se ațîță focul. Și I-a căzut mîrlă pe pîrlă. I-a căzut la inimă tronc, Ca cloșca pe oau clone. Ș-apoi, Dragostele prenoite Ca
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ca missing link2, care ar trebui să fii, ar trebui de fapt să grohăi, dacă ați fi siliți să scoateți la iveală adevărul despre persoana veritabilă, care ar fi în stare să judece acest adevăr. Ăsta e principiul unei speranțe câinești. DOMNUL KOVACIC: Asta nu mai pot pur și simplu să... (Doamna Kovacic îi pune o mână peste gură și cu cealaltă îl trage spre fundul încăperii) DOAMNA GROLLFEUER: Și acum pentru dumneata, doamnă Wurm. Cum vă puteți dumneavoastră explica și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mâncat solul de sub el, care îl lăsa să latre, să cerșească și să facă pe el. EL: Dar ca și cățel de rasă aș primi un locșor direct sub cel al crucificatului porc de câine în cel mai înalt cimitir câinesc personal al d-vostră. Știu asta. EA: Blasfemia este bine ancorată în câmpul tău de sfeclă, dar apelați prea des la ea, cu al d-voastră porc de câine crucificat, asta face să dea de bănuit conștiința dumitale. Dar mie mi-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trecut timpuriu Carne de burtă din bucata de sunet Gătită maro închis Fibră de carne străină Produsă în casă Amestecată cu măruntaie fierte Roșalbroșu 1 întăritură de muzică de marș. COMPOZITORUL: Dar petele roșii fibre vesele Marșul păcii în rahat câinesc Un trecut oarecare Roșualbroșu concept al feței Un albastru de poponar colorat Ne gândim la serviciile cu sânge murdar din culorile peisajului PIANISTA (cochetă către compozitor): Dar friptura, Bucata cu variații de friptură Nici măcar jumătate nu spune friptura despre ea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și fiertură de boz, cu rachiu de tescovină și săricică, cu fiertură de mătreața broaștei, de frunze de soc, conuri și muguri de brad, pin sau molid, de coada calului amestecată cu pucioasă, precum și cu ceai din scoarță de lemn câinesc. Alifie din pucioasă și stirigoaie, de iarbă mare și sămânță de cânepă pisată, din șoricioaică, coajă de gorun și leșie de ciocălăi; cataplasme cu zeamă din rădăcini de știrigoaie. Erizipelul (brâncă, orbalț) Boală infectocontagioasă a pielii și a țesutului subcutanat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pătlăgele roșii, usturoi, mărar, lăptișor de matcă, polen, miere de albine. Pofta de mâncare crește prin consum de ceaiuri, Înainte de masă: pelin, măghiran, obligeană, păpădie (mai ales În salată), roiniță, schinel, șovârf, troscot, țintaură, unguraș. Când un copil are "boala câinească", adică o stare generală proastă, nu mănâncă, este slab, nu crește și este mereu bolnav, i se face baie În fiertură de pălămidă, zilnic, timp de 2 săptămâni. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Pentru stimularea secrețiilor gastrice se foloseau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]