13,950 matches
-
Terra: 57 -Din chiar a zilei primă, sfântă oră Mi-e inima-cântec, scăldată-n auroră Și în lumină aurie mă-nveșmânt Iar seara, în pacea Ta adâncă mă cufund! 58 Întinde-ți aripile peste mine iar Că-mi simt din nou câmpiile sub jar Adie-mă cu dragoste și cu răcoare Eu sunt iubita Ta, gata să-nfloare. Creatorul: 59 -În delta fermecată am s-ajung și însetat De tandră, unduioasă îmbrățișare, am să fac Vijelios să te inunde și urce-n tine
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Ție pentru iubirea învăluitoare A tuturor văzutelor și nevăzutelor care Din Izvorul minții Tale de Împărat Au prins contur când viață ai modelat! 92 El, numai El este Iubitul, visul, viața mea El e mult Așteptatul, în zare se zărea Câmpiile, livezile înfloresc când vine Albinele se-ntrec în zumzet prin grădine. 93 De atâta drag, de atâta chin Cresc nebune tufele de rozmarin Și tot de atât al dragostei noroc Înfloresc lăstarele de busuioc. *** Terra: 94 -De sărbărori m-ai
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
prin grădine. 93 De atâta drag, de atâta chin Cresc nebune tufele de rozmarin Și tot de atât al dragostei noroc Înfloresc lăstarele de busuioc. *** Terra: 94 -De sărbărori m-ai îmbrăcat în alb Zvon de cântec se aude în câmpie, dalb Cu nestematele zăpezii pe obraz Te aștept Iubitul meu Cel veșnic treaz! 95 Acolo sus, pe piscu-nzăpezit Spre Tine Doamne m-am dezlănțuit Dar nu erai, erau doar mândrii zorii Și Atotputernicia Ta-n splendorile ninsorii. 96 Te ascultam
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
potolit setea veacuri și veacuri. Acest soi de sete nu are nicio legătură cu aspectul psihologic, este pur și simplu o necesitate a organismului de a-și extrage energia necesară lui, din locurile potrivite lui. Am ajuns să văd munții, câmpiile, pădurile de brazi așa cum însetatul vede râuri de ape limpezi, într-un soi de viziune controlată, ca să nu folosesc termenul delir controlat, cu toate că ambele expresii pot fi valabile. Nu știu ce opinie au oamenii de știință despre astfel de situații, dar cu
LUCIAN DUMBRAVĂ ARTA DE A PROMOVA ARTA LA COTELE SUBLIMULUI (I) de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1446534412.html [Corola-blog/BlogPost/366113_a_367442]
-
scris).Exusperanța nostalgică,imageria echivocă,pe jumătate fabuloasă,pe jumătate reală,traduce o sensibilitate interogativă,gesticulația duioasă are o credibilă notă de sentimentalitate proaspătă,atinsă,uneori,de reflecția posomorâtă.Această sensibilitate provine și din faptul că poeta vine din dogoarea câmpiei teleormănene:Nu mai știu să ascult,să te-aud/ Departe de tine,tot mai îndepărtată/ Și vorbele se sparg pe drum și nu ne-ajung,/Sunt numai urma trasă,în silă,de-o săgeată.(Sunt numai urma).Prinderea existenței în
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristina_maria_purdescu_mai_tanara_cu_un_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
această comuniune cu oamenii impulsul valului care dă îndindererii mării falduri și-i descoperă viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e desăvârșită, iar inima actorului Cristian Simion e întocmai. Ea contempleză prietenia și
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420011954.html [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
descoperă viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă veselă e desăvârșită, iar inima actorului Cristian Simion e întocmai. Ea contempleză prietenia și căldura umană. Se vede aceasta și se simte în plăcerea cu efect instant
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420011954.html [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
prisosea, cumparau de la târg numai ce nu puteau produce ei: petrol, sare, lampa de iluminat în casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia. Din fiul de țăran cu câteva clase primare, intuind evoluția vremurilor, tata a pășit în această nouă clasă socială. O astfel de transformare, pe atunci avea pondere deosebită
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1468413357.html [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DORESC Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului D O R E S C Doresc, când primii fulgi de nea, Vor săruta câmpia, Peste un an, în țara mea, Cu toată omenia, Să te primesc, precum ți-am spus, În Țara mea de Fagi, Acolo-n Țara mea de Sus, Cu oameni buni și dragi!. Și. . .mai doresc și tu să vrei, La
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Doresc_ionel_davidiuc_1345014523.html [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
nu întrebi vreodată de ce-are cerul stele De ce se duce Luna să doarmă în apus De ce e gura mută și ochii plâng "tăcere" Când gânduri sunt o mie ș-atâte-ar fi de spus * Să nu întrebi vreodată de ce-a-nverzit câmpia Nici macul de roșeste sub soare în amiezi Să nu întrebi izvorul ce-i spune melodia Ce-o susură-n suspine...să nu întrebi, să crezi! * Să crezi că ploaia varsă, nu apă ci iubire Din ochi ce te veghează
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1425840317.html [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
sensul deplin al cuvântului. Dar nu știe că e liber. Când va înțelege și va accepta că e liber, va fi liber: „Războiul înțelegerii vieții și-al înțelegerii minții a-nceput de mic, cu Bătrînul și frații, acolo-n imensitatea Cîmpiei, și-o să țină cît o să fii, pentru că n-o să te tîrguiești cu nimeni și n-o să-nchizi ochii la bîlbîielile minții acum, la înmuierea celulei morale, la-ncîrdășiri ori la izmeneli elitiste. N-ai fi tu dacă ai ceda!” (233-234). Cartea
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1464722133.html [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
epitom al frumuseții feminine. Potrivit credințelor vechi, lebăda cânta doar înainte de moarte, cântecul prevestind moartea. Și în ziua de azi „Cântecul lebedei” (prin analogie și cu baletul „Lacul lebedelor” de Ceaikovski) înseamnă actul artistic de final, înainte de a păși pe Câmpiile Elizee, așa cum credeau romanii, dar nu numai ei, despre tărâmul paradisiac de dincolo de moarte. Simbolurile prezente nu sunt întâmplătoare. De altfel, nimic nu e întâmplător în poezia Marianei Cristescu. Poezia împrumută jocuri filosofice de cuvinte „aproape-departe”, găsite și în cărțile
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
ASCULTĂ CRISTALUL DIN CLAPE Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ascultă cristalul din clape Mă scufund în râul din sunete Yiruma mă răscolește aș vrea să mă plimb mai blând pe câmpii cu iarba firavă de verde pietrele din memorie se înscriu în ape în imperfecțiunea galbenă gestul se încolăcește în jurul meu se prelinge reflecția pe buze noapte bună care nu se mai spune se așează pe pieptul tău neted credința din
ASCULTĂ CRISTALUL DIN CLAPE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Asculta_cristalul_din_clape.html [Corola-blog/BlogPost/355172_a_356501]
-
2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului LINIȘTEA SUPREMĂ În munți, la mânăstire, bate-adânc un clopot, Iar depărtarea șterge al lui zgomot, Căci din înalt până aici la mine, Prin miile de pași, doar...liniștea rămâne. Prin gara de câmpie șuieră un tren Și spațiul necuprins preia al lui refren, Pe care îl transformă într-un zvon ușor, Iar notele-i spre liniște converg și...mor. Om lângă om, mulțimea strigă-n piață, Nemaidorind minciuni, ci doar o demnă viață
LINIȘTEA SUPREMĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1489184318.html [Corola-blog/BlogPost/374618_a_375947]
-
ceas o zi poate și-o săptămână păcat că nu-i posibil pe o întreagă lună fiindcă uite nerăbdătoare degetele-și sapă galerii în ceea ce au decretat că-s colivii visând să zburde miei la-ntrecere cu stropii ploii prin câmpii doar că avântul li s-a împiedicat lovit în umbra rece-a ierbii de strigătul rotund de melc pietrificat și-atunci se ghemuiesc din nou cuminți roiul de vise solare sub ele strivind și împreună numărăm conștiincios gândul pe față
COLIVIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2311 din 29 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1493488972.html [Corola-blog/BlogPost/383649_a_384978]
-
act de vorbire fracționat de șoferul unei sintaxe permanente: înșelesurile pot aștepta o intonație potrivită, genurile depinzând de ingineria psihologică a viitorului. DRAMATURGIA, CA TRANSFORMARE - DECORUL Dintr-un anumit punct de vedere, suntem prea departe de soare, iar trecerea de la câmpie la munte crează probleme de temperatură. Dintr- o altă perspectivă, însă, schimbarea decorului în dramaturgie inițiază premiza înfăptuirii unei noi competențe imaginative. DINCOLO DE CONȘTIINȚĂ - SOMNUL Irecuperabil, visul pe care nu mi-l amintesc dimineața, deține puterea absolută a momentului. Precum
ANNO DOMINI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Anno_domini_mihaela_cristescu_1366850079.html [Corola-blog/BlogPost/345974_a_347303]
-
fiecare bărbat îndrăgostit un poet sublim. În fiecare Rugă aprinsă de har sunt Psalmii de lumină ai Fecioarei, Psalmii de Dor ai Femeii și Psalmii de jertfă ai Mamei. În Focul fiecărei Femei se aprind de lumina cântării dealurile și câmpiile, munții și izvoarele, doinele și baladele, cerul și pământul, soarele și stelele, luceafărul și dragobetele. În Dorul fiecărei Mame se întrupează Cuvântul lui Dumnezeu, se oglindește frumusețea Fecioarei Maria, se cuminecă Sfinții Neamului, se înfașă toate graiurile nerostite, se rostesc
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
lut. Mă prefac într-o altă poveste, Cu alt început decât “odată ca niciodată”, În alte culori și miresme, Taină de suflet copil și suflet de fată. Otrăvite sunt azi fântânile Din care ades' sorbeam neștiuți veșnicia, Arse de clipe câmpiile Pe care alergau tinerețile și copilăria. Nu port tristețea amintirii Când risipesc cenușa poveștilor visate, Căci mâine e vremea uitării, Vremea când ziua se închide în noapte. Referință Bibliografică: POVESTEA MEA / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922
POVESTEA MEA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1459839677.html [Corola-blog/BlogPost/364751_a_366080]
-
Toate Articolele Autorului pe cărarea către crucea cuvântului doi călători împart lumina cuvintelor între ecou și culoare sunt orb ascultă-mi muzica surdule eu te voi privi dincolo de culoare pe marginea unui vers citesc surdule citesc semnele mele au adâncimi câmpiile rostogolesc bilele de foc în vârful degetelor așa te văd surdule așa te văd orbule sunt surd știu privește-mi mai bine dansul între două coloane de foc ale timpului meu apoi spune-mi care cântec din împletirea razelor lunii
ÎMPĂRŢIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1395952055.html [Corola-blog/BlogPost/370184_a_371513]
-
Scrieri > BĂIATUL RÂNDUNICA Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului După cum știți, rândunelele mai sunt numite vestitorii primăverii. În fiecare an, venirea lor este așteptată cu nerăbdare de către cei mici. Acestea preferă câmpiile, parcurile din jurul marilor orașe, uneori poposesc și în balcoanele care au verdeața. Fiind foarte inventive preferă să își construiască cuiburile în podurile caselor, în grajduri s-au pe la streșinile caselor cu multă migala. Au nevoie de pământ moale, pietricele pe
BAIATUL RANDUNICA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Baiatul_randunica_cornelia_curtean_1388651443.html [Corola-blog/BlogPost/347492_a_348821]
-
de munte, având un potențial turistic recunoscut, locuri de vacanță de unde nu lipsesc pensiunile, dar și manifestările folclorice de tradiție și mă gândeam că ar fi un bun prilej și pentru zonele mai văduvite în această privință, pentru satele de câmpie, din rândul cărora nu am văzut vreunul acolo, cel puțin la această ediție, să încerce să-și valorifice potențialul cultural pe care multe îl au. Sigur, ar fi nevoie și de o cunoaștere mai bună a concursului, dar urmărind presa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
a fost aproape de/ incest (incest); „aud gândurile/ tropotind prin mine/ ca un cal în galop/ îndreptat spre neștiutul/ zilelor ce vor veni/ poate plecate tot în galop” (stare imaginară); „sângele mi-a colorat trupul/ mi-a înfundat urechile/ maci pe câmpii de moarte/ mi-am înfipt unghiile ca niște cuie/ în lutul încă moale al trupului” (reflectări thanatice). Despre... Editura Armonii Culturale a fost fondată la Adjud, la 15 iunie 2011 (la 122 de ani de la trecerea în neființă a Luceafărului
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Colec_ia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_anun_o_nou_apari_ie_editorial_femeia_de_z_pad_poeme_a_andreei_maria_d_nil_.html [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
sufletelor de-abia încărcate de binele și frumusețea trăirilor" sale, cu natura "râzând de-atâta verde", șoseaua "ce șerpuia a nesfârșire", munți cu înălțimi "impresionante” sau "variabile", valea "unde bătrânii cedri tronau ca niște împărați printre pini și alți arbori", câmpia "ce se deschidea în fața noastră ca un evantai verde, picurat din plin cu lacrimi galbene, culturi de rapiță înflorite în cel mai superb galben ce-l poți vedea primăvara, pomii încărcați de floare - parcă în același timp în care s-
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_cipru_corola_de_lumina_elena_buica_1356509840.html [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, dăruiesc etnicilor germani câteva poezii pentru copii traduse în limba germană și le spun " Cristos a înviat! Gheorghe Vicol EU Mi-am făcut din sapă toc Să scriu vară pe câmpie, Cu puțin, putin noroc, Uneori, o poezie. Vâsla am facut-o toc, Valul frate să îmi fie, Pe lac, cu puțin noroc, Să compun o poezie. Mi-am făcut privirea toc, Ca, pe bolta argintie, Când o fi să am
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]