113 matches
-
și 12 bani starostelui, nici pârcălabului.”" Întreaga obște de ocol a Câmpulungului Moldovenesc este considerată o „cetate de drum”, menită să asigure apărarea Moldovei la trecători. Pentru acest serviciu, domnitorii țării continuă să reînnoiască la fiecare schimbare de domnie privilegiile câmpulungenilor ce asigură acea autonomie largă, echivalentă cu privilegiile unei republici stăpână pe propria-i organizare interioară și care are dreptul de a trimite solii ei proprii, nu numai la Cetatea Bistriței (și ea cu organizație proprie), ci chiar la domnii
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
transilvănene. În secolul al XVII-lea, când polonezii ocupă vremelnic nordul Moldovei, în Câmpulung își are reședința unul dintre comandanții armatei polone. În anul 1766 numărul locuitorilor ocolului se ridică la 922 de familii, dintre care 377 în Câmpulungul propriu-zis. Câmpulungenii au reușit să-și mențină drepturile, privilegiile și scutirile moștenite din vechime, până la ocuparea părții de nord a Moldovei de către austrieci, în 1774. Etapa ocupației austriece începe în anul 1774, când trupele habsburgice ocupă nord-vestul Moldovei, în momentul în care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
Constantin Logofătul, Ianache Preotul. Marile evenimente ale istoriei moderne s-au facut simțite și la Câmpulung, astfel că, izbucnirea revoluției de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, și măsurile luate de către acesta în favoarea maselor populare s-au bucurat și de adeziunea câmpulungenilor. Arestat de către eteriști la Golești, Tudor Vladimirescu este dus la Târgoviște prin Câmpulung, unde în noaptea de 22-23 mai 1821 este găzduit în casa boierului Constantin Chiliașu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, orașul este ocupat de cei
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
casa boierului Constantin Chiliașu, bunicul istoricului Constantin D. Aricescu. În acest timp, orașul este ocupat de cei doi frați ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae și Iorgu, cu un detașament de ostași. Și ideile revoluției de la 1848 au pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în perioada de pregătire a revoluției de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii naționale: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniță al mănăstirii Negru-Vodă se află o placă cu textul jurământului revoluționarilor câmpulungeni de la 1848. La
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
pătruns în rândul câmpulungenilor. Aici au activat în perioada de pregătire a revoluției de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii naționale: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniță al mănăstirii Negru-Vodă se află o placă cu textul jurământului revoluționarilor câmpulungeni de la 1848. La Câmpulung și în împrejurimi, ostașii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaș a rămas să amintească vitejia ostașilor căzuți în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăț
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
României nu au lipsit din evoluția orașului Câmpulung și a împrejurimilor sale. Urmărind istoria acestui oraș constatăm că nu există aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politică, acte culturale de anvergură națională, mișcări de idei, la care câmpulungenii să nu-și fi adus partea lor de contribuție. Municipiul este format din 8 cartiere: Muzeul orășenesc A cunoaște un oraș sau o anume zonă dincolo de stabilirea unui contact intim cu muzeele acestora, nuclee de concentrare, conservare și popularizare a
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
vărgi, chilimuri și zavestre în romburi, meșterit colorate, cu ștergare la ferestre, paturi largi acoperite cu poclade mițoase, refac un întreg tablou de viață. La etaj, obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costești, Băilești și Poienița, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Intrând în perioada feudală, participarea Câmpulungului la istoria țării este dovedită prin alte numeroase exponate. Nu lipsește nici scrisoarea în limba română a lui Neacșu Lupu, judele Câmpulungului, către Hans Benker din Brașov (facsimil). Colecția de artă plastică a muzeului câmpulungean este valoroasă atât prin varietatea artiștilor reprezentați, cât și prin numeroasele imagini inspirate de oamenii și priveliștile muscelene. Datorită acestor calități, patrimoniul cultural al câmpulungului în istorie, etnografie și arte plastice, este mai bogat și mai reprezentativ. Monumentul lui Negru
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
istorie, etnografie și arte plastice, este mai bogat și mai reprezentativ. Monumentul lui Negru Vodă În fața bibliotecii orășenești, într-un mic scuar, apare maiestuos bustul legendarului Negru Vodă, operă a sculptorului Dimitrie D. Mirea, ridicat în 1910, ca omagiu al câmpulungenilor strămoșului lor, așa cum glăsuiesc inscripțiile de pe plăcile care acoperă soclul: „Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești; Câmpulungul, primul scaun domnesc salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești; Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
autonomie. Locuitorii ținutului se considerau oameni liberi, care nu aveau altă datorie față de domnie decât de a efectua straja la hotare. Recunoscând acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Vodă (1592-1595) fixează străji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe câmpulungenii care își creaseră, prin defrișare, proprietăți în Țară Dornelor. Măsurile domnești duc la o rapidă dezvoltare a ținutului. Depresiunea cu exceptia părții de sud a acesteia, a intrat la sfârșitul secolului XVII odată cu Transilvania, în componență Imperiului Austriac. La sfârșitul secolului
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. Pentru o perioadă a slujit aici ca paroh pr. Mihai Serafim Bejan (1950-1952), dar acesta a fost obligat să părăsească orașul deoarece era călugăr franciscan. În anii următori, de pastorația credincioșilor câmpulungeni s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) din Gura Humorului și Leopold Hohenecker din Vatra Dornei. În anii '50 ai secolului al XX-lea, biserica și-a reluat hramul inițial de "Înălțarea Domnului". În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]