358 matches
-
pe întreg teritoriul locuit de români. Până nu demult, cânepa și inul aveau, totuși o mare însemnătate economică pentru fiecare gospodărie. Odată cu sporirea considerabilă a producției de fire sintetice, produse pe bază de hidrocarburi, a regresat simțitor interesul pentru prelucrarea cânepii, inului și chiar și a lânii pe planul industriei casnice. În condițiile actuale, este necesar ca, în industria textilă ponderea firelor naturale să-și recapete importanța tradițională, economisindu-se astfel materii prime energointensive epuizabile, precum și pentru protecția sănătății organismului uman
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pieptănat lâna ș.a. Asemenea dotări apăreau în gospodăriile familiilor Dascălu, Maftei, Savin, Aglaia Grigoreanu, Elena Ghelase, Maria Mihăilă și Lisaveta Moldoveanu. La fel ca și femeile din alte sate moldovenești, cele din satele comunei Oncești erau neîntrecute în prelucrarea lânii, cânepii, inului și a borangicului 1Urzitor - Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele din satele comunei Oncești erau neîntrecute în prelucrarea lânii, cânepii, inului și a borangicului 1Urzitor - Mașină de urzit pânza.2Letcă -(Reg.) Unealtă manuală care servește la depănatul firelor pe mosoare.3Meliță - Unealtă de lemn, folosită pentru zdrobirea și curățarea cânepii și inului de părțile lemnoase, pentru a alege fuiorul sau pentru a obține câlții de meliță.4Rășchitor - Unealtă pe cere se deapănă tortul, lâna de pe fuse sau de pe gheme pentru a le face scul sau jurubiță. De toamna târziu și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bătăii vătalelor se deosebea la țesutul sumanelor, la lăicere 1 și covoare de lână. Munca femeilor la in și cânepă începea odată cu semănatul. Indiferent că era pace sau război, de era secetă sau anotimp ploios, cultivarea inului și a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se băteau cu îmblăciul pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiartă și amestecată cu miere se făcea jolfa, bună de mâncat mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare, jolfa se consuma în amestec cu boabe de păpușoi fierte sau cu grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ața de cânepă era „ciucită” de cel ce descânta și-o torcea din mână cel descântat, cam de 1,5 m. Ața era amestecată în mosoaică unde se afla apă, folosind un cuțit curat, spunând descântecul ce rezuma povestea cultivării cânepii, astfel: „Luai sacul cu cânepă/ Mă dusei și-o semănai/ După ce am semănat/ M-am dus mai târziu și am greblat-o/ Mai târziu m-am dus și am smuls-o/ Am dus-o acasă/ Am scuturat-o de sămânță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
negru, pisate, cu moare de varză, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale, zilnic. Ceai din frunze de corn și de măslin, câte o linguriță, pe nemâncate, zilnic, până la eliminarea totală a ascarizilor. Ceai de secară, amestecată cu scuturătură de la melițatul cânepii, care se bea dimineața, câte o cană, pe nemâncate. Se pune pe buric usturoi pisat și i se dă bolnavului să mănânce dimineața, pe stomacul gol, pâine unsă cu usturoi. Se bea saramură (apă În care s-a dizolvat sare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
crușin, care se bea dimineața, pe nemâncate, neîndulcit. Băi de șezut cu ceai de usturoi și consum zilnic de mujdei de usturoi, la fiecare masă. Fiertură de coajă de soc, coji de usturoi, de puzderie de cânepă (scuturătură de la melițatul cânepii) și paie de mazăre. Pentru tot felul de paraziți intestinali, În medicina populară se foloseau: zeamă de armurăriu, coajă de arin fiartă În lapte dulce, semințe de dovleac cu miere de albine, fiertură de puzderie de cânepă amestecată cu lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
foc strașnic: "Norocele, de te-aș prinde, / Ți-aș da foc și te-aș aprinde, / Pe trei părți, / Cu lemne verzi / Și pe-o parte, / Cu uscate, / Că de tine nu am parte! / Pe deasupra cu puzderi [resturi vegetale de la prelucrarea cânepii, ușor inflamabile, care ard cu flacără mare], / Să meargă focul la ceri, / Să vadă și Dumnezeu / Ce noroc am avut eu!" (p.154). Am mai sublinia printre meritele autoarei faptul că, în lucrarea sa, pune în circulație materiale inedite, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vivace în căutarea porției de sânge uman, un gândac atras de firimiturile scăpate cândva, dactilografiind un manuscris). Spațiul în care evoluează degetele, controlat vizual, este în fapt spațiul de conlocuire cu vizitatorul nepoftit. În cazul scăldătorului din tăul destinat topirii cânepii, spațiul este comun cu viețuitoarele de acolo, cu diferența deloc neglijabilă că vizitatorul inoportun este cel care mișcă membrele pentru a nu se scufunda și pentru a se deplasa: va stârni în mod inevitabil panica, prin valurile provocate astfel, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la Vaslui cât și la Reșița, spre exemplu. Mărirea producției de cânepă melițată de la „vestita” fabrică de profil din Vaslui trebuia să fie direct proporțională cu cantitatea de materie primă pe care o livrau producătorii, adică țăranii, care numai grija cânepii n-o aveau în acele vremuri în care se murea de foame. Dar, iată textul din documentul original: „...în orașul Vaslui nu este vorba de mărirea producției întrucât nu avem fabrici mari cu o producție mare și normală”. Din secțiunea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sufletesc. Îl păstrăm absolut toată viața în forma lui cea mai emotivă. Vă invit să vă recunoașteți în fotografii ! Vă mai invit să vă aduceți aminte: a) CUVINTE RARE: a bruftului a certa; cadril joc cu mingea; câlți rezultatul prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cînipa din pământ, am pus[-o] rezemată de pereți în jurul odăilor, iar așternutul de pat pe care a fost soția mea l-am dus într-o magazie și l-am așternut pe cînipă". Ciurileanu era convins că numai sub protecția cânepii au scăpat cu viață el, cei doi fii și nora sa. Pentru apărarea împotriva paraziților și a molipsirilor "este bine - recomanda el - să se semene cînipă pe sub ferestrele casei, prin ogrăzi, pe lângă garduri". Oricine vrea să trăiască liniștit pe timp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o asediază. Trenul se urnește, își dezmorțește articulațiile, bătrânește, fără grabă. Ar trebui să încerc câțiva pași pe culoarul traversat acum de o largă pelerină pestriță. Lipesc palmele de sticla rece, îmi frec pleoapele cu palma, rotesc mâna, văd părul cânepiu, roșcat, negru, crescut în dezordine pe degete. Am degete mici, cu streașina unghiilor scurtă și sticloasă, degete de copil cuminte și pervers. Citesc cadranul deasupra încheieturii, încă nu e ora șapte. Sprijin ceafa de umărul paltonului inert, trenul toarce mărunt
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
funcționat doar un an de zile. Abia în 1895 se va reînființa, tot în curtea Galatei din Deal, această școală. Timp de 5 ani, elevele (la început doar în număr de 14) învățau: creșterea viermilor de mătase, cultura agudului, inului, cânepii, torsul mătăsii cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru a deveni
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
tot în curtea Galatei din Deal, această școală. Timp de 5 ani, elevele (la început doar în număr de 14) învățau: creșterea viermilor de mătase, cultura agudului, inului, cânepii, torsul mătăsii cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru a deveni o bună gospodină (Doamne, ce nevastă ai fi avut la casa ta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
albastru închis, indigo“, cicic „roșu deschis“, pembé „roșu închis“); sunt termeni învechiți și/sau regionali. Unele nume de culori au fost formate pe teren românesc, cu ajutorul sufixului -iu < lat. -ivus, atât de la cuvinte de origine latină (arămiu, argintiu, auriu, brumăriu, cânepiu, cenușiu, fumuriu, ruginiu), cât și de la cuvinte de origine turcă (cafeniu, cârmâziu), greacă (stacojiu < stacoj „rac“ < ngr. stakós „rac“), slavă (coliliu, prăfuriu, vișiniu). alb Oricine știe puțină latină poate spune că rom. alb vine din lat. albus. Deși cuvântul latinesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială dacă termenii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
La Natașa ai încercat? îmi sugerează una din prietenele lui, Natașa?! și-mi amintesc cum vag mi-a vorbit de această fată, încerc să reconstitui împrejurarea, eram la o masă în orice caz, el îmi vorbește de Natașa, părul ei cânepiu, prins în coc, ochii verzi, apoi o disertație despre pădurile de mesteceni, Natașa vine din Rusia lui, servește undeva la un bar, nu-mi vine în minte numele barului, Am să te duc odată la ea, e o femeie, încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
portar scormonind gunoaiele de la bucătărie, în vreme ce cățelușa, ghemuită în poala halatului meu, suferea de foame fără să scâncească. Cocota elegantă care mi i-a cumpărat, i-a sărutat pe bot, strângându-i pasionat în brațe. Zitta, sârboaica mea cu părul cânepiu, înaltă și dreaptă, întoarse capul cu dispreț către mine și, cârâind printre buzele subțiri, trase ca din grifel, susținu că niciodată nu i-am arătat atâta sentiment, demonstră, martorei calitatea inferioară a sărutului meu rar, rece și convențional. Își șterse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
târî după mine, fără șovăire, în prăpastia morții. M-ai pătruns ca o râie și n-am puterea să mă spăl de tine cu leacul tămăduitor, la care cuget cu spaimă, atunci când te urăsc mai mult. Sârboaica mea cu părul cânepiu plângea, nefericită. Lacrimi îi curgeau din ochi și din nas. Din nasul acela mic, cu linia concavă și aripile palpitânde, cioplite inegal și grosolan. - Lacrimi de crocodil! Continuai întunecat, împingând violent farfuria cu mâncarea aproape neatinsă. Se ridică brusc, oprindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-ți inima sub căpătâi și îmbrățișându-te cu pietate, ca pe niciuna până la tine. - Vorbește-i ceva despre Omul cu ciocul de aramă - interveni piticul meu schilod, dându-se tumba peste inima mea obosită. Dar Zitta își puse pe părul cânepiu tricornul ei de diplomat și de cioclu, îmi ținu raglanul și aducându-mi apoi pălăria, plecarăm unul după altul, eu cel dintâi, ea grăbită să mă ajungă. Iepuroaica ne privi uluită, se opri din ronțăit și-și târî pântecul mărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
trupul a cărui subțirime se distingea cu greu în rochia de casă foarte largă, aplecându-se să-și vadă de aproape chipul, nimic altceva, obrazul ușor palid și plin de încrețiturile vremii, părul cândva de culoarea oțelului și acum brusc cânepiu și mereu mai rar, fruntea bombată a cărei piele se subțiase îngrozitor, i se părea că până și ochii îi obosiseră și nu mai sclipeau; să fie cu adevărat întocmai cum vede? Dacă nimic deosebit nu se întâmplase, totuși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu pumnul și o împinge către Carol. Ia, nu te sfii! Că acolo unde mergem noi nu sunt obrazuri simandicoase, să le pută. Da' mai știi, poate așa frițul o să fugă de tine, hohotește el, împingându-și în față mustața cânepie care ascunde buzele groase. În timp ce râde, cicatricea de pe obraz se încrețește, lucru ce-l face să închidă pe jumătate ochiul drept. Trăsăturile osoase ale chipului aspru arată deslușit cei treizeci și trei de ani tocmai împliniți. Poreclit Americanul, pentru că tatăl său, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]