34,048 matches
-
copiii talentați, recrutați din Bacău și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul uman, iar aceasta are permanență. În el găsim rodul de aur al muncii cu aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul rol de a contribui la
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
și împrejurmi pentru spectacolul muzical popular și folcloric al zilei cuprinse de soare ce va restabili neîncetat spiritualitatea melodică pe când însăși va fi mugur și floare de istorie a vieții sufletești ce va-nfrumuseța prin cântec veacurile ființei neamului românesc. Cântecul e calea luminii din univers către vitraliul uman, iar aceasta are permanență. În el găsim rodul de aur al muncii cu aură a artistei Maria Șalaru. Munca aceasta are frumosul rol de a contribui la înnobilarea diademei cultural artistice a
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CANDELEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 211 din 30 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CANDELEI Lui Ioan Alexandru În căușul de lut, de lậngă icoana, s-a adunat, domnule Ioane, toata durerea și credința Lumii - măcar
ELOGIU CANDELEI de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_candelei.html [Corola-blog/BlogPost/366955_a_368284]
-
în dor mistuitor... De m-aș putea preface-ntr-o liană, Urca-m-aș către astru-orbitor S-ascult din nou cuvânt liniștitor, Tu, tatăl meu, pe bolta diafană... Să nu privești o lacrimă din geană! Dor... la șase ani Un cântec dintr-o harpă în suflet se revarsă. E ziua-n care, înțeleg doar cei ce au trăit plecarea tatălui, lăsându-ți inimioara arsă, cuvânt de mângâiere rămas în așteptare, negrăit. Lacrimă cursă în tăcere, pe-un fir de Nu-mă-uita, oftat
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU VIITORULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU VIITORULUI Lui Geo Bogza O, Zeule bun, împăratule mare cât de puține legi ai lăsat neamului tău cel blestemat fără de stăpân și
ELOGIU VIITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_viitorului.html [Corola-blog/BlogPost/359309_a_360638]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU EURIDICEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului EURIDICEI ELOGIUEURIDICEI Lui Victor Che ț ...desfereca, dar, beznă, iubind necunoscutul, și mă cheamă să prind, de o aripă, misterul oricărei preaiubite Ariadne
ELOGIU EURIDICEI de ION MARZAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_euridicei.html [Corola-blog/BlogPost/356263_a_357592]
-
până în prezent 13 volume de poezii și proză: “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, “Exodul uitării”, “Dictatura iubirii”, “Strigăt spre lumină”, “Memoria statuilor”, “Iubirea Împărătească”, ediție bilingvă (romană-engleză) cu o prefață de Dan Bodea si postfață de T Stănciulescu-Editura Mirabilis, “Joc tainic”, “Cântecul iubirii”, “Locul de lumină”, “Insomnia căutării”. A coordonat antologia „Poeți români slăvind dumnezeirea”. Este prezentă în 12 antologii și are în pregătire 2 volume: „Hrisov în iarbă”(poezie), “Gânduri de vecernie” (proză). Este colaborator al mai multor reviste. Figurează în
SEARĂ DE POEZIE LA CENTRUL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1447355697.html [Corola-blog/BlogPost/384682_a_386011]
-
și incantația sonetului și un aer de plăcută oboseală lirică. Ori, mai degrabă, ritmul rapsodiilor coșbuciene ori topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
activități. Sport de toate felurile, de la atletism, la înot sau baschet, la cercurile de băieți și fete bine conturate în viața jururilor organizate de părinții fetelor, la turnee de șah, la excursii prin Apuseni, din toate câte puțin, ca în cântecul lui Julio Eglesias ,,Soy un trujan, soy un señor”. Am reușit a fi acceptat ca ,,băiat de comitet”. Împins de fratele meu mai mare, am prins gust și pentru muzica simfonică, participând la concertele organizate la Catedrala Romano - Catolică. Prima
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
PARTITURA,DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL Autor: Mihai Mircea Matei Publicat în: Ediția nr. 1796 din 01 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt DO de jos, Am fost și sus,undeva, Dar partitura mea S-a terminat,cândva... După un cântec vechi și de demult uitat Acum caut iar un solfegiu, Cu alte note,ca să mai sper din nou. Acolo sus,iar cocoțat pe note, Cântând la melodia altui portativ... Aș fi un SOL, ori LA ,din nou, În vârf de
PARTITURA,DIN VOLUMUL ÎNTÂLNIRE CU ASTRUL de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_mircea_matei_1449000985.html [Corola-blog/BlogPost/340080_a_341409]
-
FĂRĂ CUVINTE Te caut în floarea de vară Și-n lacul lucios străveziu În pajiștea verde de plaur Și-n codrul măreț arămiu Tu ești un destin plin de farmec Și ești vocea umbri-mi pustii Ești sunetul dulce de cântec Sirenă sublimă ce-îmbii Și ești raza mea de lumină O stea ce lucești sus pe cer Ești vântul duios ce suspină Și-mi mângâie trupul arcer Te vreau, te doresc ca un astru Ce périndă spațiul etern Să nu
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Versuri_de_iubire_perpetua.html [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
copaci ca ochii dimineții cu care eu privindu-te în miezul clipei te fac să taci s- asculți rugăciunea zilei către Dumnezeu. O oră blândă dă ocol prin împrejur, te aspiră dintr-un cer de vise, când cucul își lasă cântecul său sur clocit să fie în cuibul clipelor ucise. Anotimpul acesta-i o cameră sigilată, o lume vibrând într-un fluier de os, doar ploaia de mult așteptată te înveșnicește-ntr-un bărbat frumos. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Rugăciunea
RUGĂCIUNEA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rugaciunea_zilei.html [Corola-blog/BlogPost/351523_a_352852]
-
părinți decît limba românească. Sau, iarăși de amploarea unei drame pe care o trăim toți românii - și ea consecință a diversiunii „rrom/român” -, este legitimarea raptului creațiilor culturii populare române de către vecinii ucrainieni, maghiari sau bulgari, atunci cînd ei prezintă cîntece românești (uneori chiar cu versuri românești) drept ucrainiene, maghiare sau bulgare. Despre comunismul care a debutat cu anii cînd ne erau arse dicționarele referitoare la cultura română (v.soarta volumului al V-lea din Enciclopedia României, topit de ruși la
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Efectele globalizării s-au resimțit și în privința diversiunii „rrom/român”. Astfel, românii din Australia au putut asculta muzică populară românească prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
prezentată drept țigănească la radio australian. La fel s-a întâmplat și cu românii din America asistînd la spectacole de cântece și jocuri populare românești prezentate publicului american drept țigănești. Mai nou și țiganii lăutari - care până mai ieri executau cîntecele popoarelor în care se întîmpla să trăiască (muzică ungară în Ungaria, muzică bulgărească în Bulgaria, muzică românească în România etc.) - s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în România, firește!) că atunci cînd execută bucăți de muzică populară românească
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
s-au trezit peste noapte să pretindă (doar în România, firește!) că atunci cînd execută bucăți de muzică populară românească ei ar cânta, vezi Doamne, muzică țigănească (autentică!). De altfel, încă din 1961 Cesar Teodorescu, în cartea sa intitulată „Pângărirea cântecului românesc” (Paris, 1961), semnala cum în Uniunea Sovietică și în America se întîmplă un fenomen ciudat: „cântecele românești sunt date drept țigănești sau ungurești”. (5) O făcătură de cea mai jalnică speță, în care cuvinte românești erau echivalate cu aceleași
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
muzică populară românească ei ar cânta, vezi Doamne, muzică țigănească (autentică!). De altfel, încă din 1961 Cesar Teodorescu, în cartea sa intitulată „Pângărirea cântecului românesc” (Paris, 1961), semnala cum în Uniunea Sovietică și în America se întîmplă un fenomen ciudat: „cântecele românești sunt date drept țigănești sau ungurești”. (5) O făcătură de cea mai jalnică speță, în care cuvinte românești erau echivalate cu aceleași cuvinte românești scrise cu o grafie puțin diferită (lucrare dezonorantă pentru imaginea editurii la care își publică
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută răspunsuri, certitudini lămuritoare. Gândurile „slăbite“ sunt întrebate sub presiunea imaginarului: „cum să opresc timpul acesta /ce curge haotic? Să-ți pot strecura printre gene/o mângâiere /un cântec, /un cuvânt, /ca o lumină adâncă, / frumos să încolțească / în inima ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate/ ceva-ntre ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
evenimente și, cu siguranță pe parcursul celor 9 zile dinainte (Babele) a reușit să ne facă mai buni. Copiii noștri învață la Școala Românească din Cipru (Nicosia, Limassol, Larnaca, Dali, Pafos și Paralimni) despre tradiția purtării mărțișorului la români, dar și cântece și poezii dedicate mamei. La orele de limbă și literatura română se predau ore întregi despre tradițiile care ne leagă pe noi românii, chiar dacă suntem la 2000 de kilometri depărtare de casă. Astăzi, drag mi-a fost să văd cum
9 MARTIE 2014: PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_9_martie_p_veornica_ivanov_1394583168.html [Corola-blog/BlogPost/350382_a_351711]
-
în necaz că le erai prizonier și mergeai din stea în stea să faci recensământul. Mai târziu am aflat că la câteva miliarde de stele îmi puteai dărui veșnicia. Mereu am regretat că nu am negociat cu galaxiile pentru un cântec la pian, acolo, în pânzele albastre. Toată lumea ar fi aflat de dragostea noastră! Dar nici când am întors marea pe dos n-a fost târziu! S-au revoltat peștii, au înnebunit pescărușii și jumătate din duminici au pornit pe jos
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Petalele_edenului_gina_zaharia_1335611664.html [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
închei la nasturi și voi invita vara pe talazuri, să le sfințească tăcerea și să le ademeneaască într-un duet. Acolo îmi voi întâlni toate diminețile care vor fi plecat cândva spre tine și te vor fi așteptat să devii cântec. Acum pot desface lacrima rubinului, mâine voi transfera emisfera de cristal pe tabloul alb-zimțat iar când dorul tău va arde palmele mele, voi amesteca, din mângâieri simple, petalele edenului... Referință Bibliografică: petalele edenului / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Petalele_edenului_gina_zaharia_1335611664.html [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
cu misterul lor închis. unde ești copilărie să săruți codrul și cerul când umblai hai-hui în noapte dând în stele cu arcerul, îngânând vorbele-n șoapte? când vorbeai cu stelele și intrai în hore mari și jucai cu ielele, în cântec de lăutari? codrul desfrunzit te cheamă, cade frunza veștejită, el ți-a fost tată și mamă în povestea ta vrăjită. luni, 17 septembrie 2012 Referință Bibliografică: unde ești copilărie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 629, Anul
UNDE EŞTI COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Unde_esti_copilarie_ion_ionescu_bucovu_1348121927.html [Corola-blog/BlogPost/343835_a_345164]
-
un aer aparte, își dezvăluie farmecul prin simplitatea construcției, spațiile mici în care oamenii își trăiau viața, decorațiuni, port popular. Mă declar cucerita de pitorescul locului și de compania partenerului meu de călătorie, care, din când în când îmi cântă cântece populare bănățene, cu o voce plăcută, ce-mi gâdilă auzul. Ne oprim într-o bisericuța veche de lemn, pe jumătate distrusă de un copac căzut peste ea, și în interior, si ne simțim cuprinși brusc de o liniște și o
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]