KorAP: Find »[drukola/base=cârciumă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...127 >

3,155 matches

Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223

Viața e, însă, în altă parte: dincolo de linia bulevardului, pe străduțe. Silviu Munteanu, regizorul filmului, ne poartă prin fosta și actuala lume a străzii Ilioara, dinspre Theodor Pallady. În clădirea asta scundă tip gheretă unde-i școala auto a fost cârciuma „Adio, mamă”, unde cântau lăutari și se servea ciorbă proastă. Mai încolo, unde-s service-urile auto, e o casă din vremea lui Alexandru Ipsilanti, unde se pare că erau aduși pușcăriași de la Văcărești, cu scopul de a fi executați

Cântec pentru Balta Albă by https://republica.ro/cantec-pentru-balta-alba [Corola-blog/BlogPost/337894_a_339223]
Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829

nici cu ele nu au rezolvat problema. Lumea începuse să vorbească și nu au fost puține vocile care-i șopteau lui Vasile, mai pe ocolite ori mai direct, să-și găsească femeie care să-i facă plozi. În special, la cârciumă se găsea câte unul care prindea curaj să-i zică. - Bă, Vasile, mare păcat e că n-ai și tu un moștenitor... Cât ești tu de bărbat voinic și frumos, n-ai femeie bună la treaba asta... De ce nu-ți

EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
de peste ani, mai ales în ajun de sărbători creștinești și la aniversări. Erau prețuri mici la îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii în acele vremuri. De altfel, așa cum spunea Vasile, plin de importanță bine regizată, când mai ciocnea un păhărel în cârciumă la sfârșit de săptămână cu câțiva țărani din brigada sa, anii 70' au fost poate cei mai bogați ani ai românilor în socialism ori, cum se obișnuia a se spune, sub conducere comunistă. - Bă fraților, ia amintiți-vă voi cum

EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
de miliție ori securitate. El avea doar frică de Dumnezeu. Nu mergea în ruptul capului la câmp, de Sfânta Marie ori de Sfântul Ilie. Se ducea la biserică și, venind spre casă, se oprea pentru un țoi sau două la cârciumă. Era evlavios, în felul său, Vasile, fără să facă din asta un spectacol. La biserică asculta slujba atent, cu ochii pe icoanele de pe altar sau la preot. Nu se uita la femei. Nici la cele care-i mai aruncau ocheade

EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532

străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se

DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131

-n zăvoi, Când apare luna plină, S-o aștept, când trece-acasă, Și cu grație se-nclină... Mi-a trecut la altă masă. Gheorghe-nchină și se roagă: - Doame-ajută!... iar mi-e bine: Iar mă-mbăt și pierd o doagă, Cade cârciuma pe mine... S-a slăbit și-i putrezită... Hei, Mariță...umple cana! Setea-i tare-afurisită... S-a stricat la butoi vrana? Chirea lasă-ncet arcușul Pe o strună de vioară; Stan s-a-ncins jucând Călușul: Cum mai saltă..., parcă

AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
mai spună: “Cârciumioara n-o uita!” Cum nici eu, pe-al meu tată, N-am uitat, fiindcă-a slujit Cârciumioara minunată - Și din suflet m-a iubit. Dragul meu tată, Ilie Voican, a slujit în mare iubire și credință în „cârciuma fermecată” peste 65 de ani, acolo unde în copilărie am deprins meșteșugul cântecului nepieritor, am învățat din măietria lăutarilor vestiți ce înseamnă adevărata muzică de suflet și m-am bucurat de-o dragoste paternă cum nu pot s-o descriu

AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367

să moară omu’! Și ce mă-ntrebi un’ mă duc? N-ai zis tu să mă duc? Că nu era zi să nu mă trimiți: „ Du-te, ducea-te-ai pă pustii! Că l-ai făcut om p-ăla cu cârciuma din colț.” L-am făcut, și ce? Tre’ să facă omu’ ceva cât trăiește. Că uite după aia ce pate - stă să-i facă lui alții. Drept îi? Acu’ ce nu-ți convine că plec? Eheee... las’ că știu eu

CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
a rostit „bun creștin” (despre mine vorbește? Am trăit s-o aud și p-asta! Sau... mă rog... am murit s-o aud și p-asta). Păi cum, părinte, nu ziceai mata că n-aș fi, când mă-ntâlneai la cârciumă? „Mai treci și tu, Gheorghe, pe la biserică, să-ți mai speli păcatele!” Io dam din colț în colț cum puteam: „D-apăi, părinte, sărăcia mea! Că nu mai am timp să mă spăl nici pe mine, dar’mite cele păcate!” Eh

CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cugetari_intre_patru_scanduri_florentina_loredana_dalian_1353933409.html [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394

în fălci, făcându-l mielușel pe Buhăianu, care scoase cartea de identitate. Mototolea începu să scâncească: --Iertați-ne, domn’ șef! Venim de la restaurantul „Sirena veselă”, din... --Ce-ai zis, mă? Las’ că știu eu unde-i „Sirena veselă”. Ai auzit, Bârneață de cârciuma asta? --Nu, șefu! --Acolo se face trafic de carne vie și carne moartă, Bârneață. --Aoleu, șefu! Înseamnă că am dat de cuibul interopilor și nea Budană este... --Șeful lor,bă! Păi, trebuie să facem procesul-verbal și să-l arestăm. --Pe

TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448821806.html [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
altul. Este aici, am văzut-o adineauri. --Ei, asta-i alta. --Ba, nu! Sunt sigur că este aici. --Bă, mă faci mincinos? În momentul acela am ieșit imediat din local. Știam ce se întâmplă când oamenii se contrează într-o cârciumă, la un pahar. Cel mai cuminte este să pleci de lângă ei. Cât despre povestea cu sirena veselă...am lăsat-o așa, ca să nu am probleme cu mușterii de acolo. Acum înțeleg de ce judecătorii au salariile așa de mari. Că sunt

TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448821806.html [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
asta, pentru că, mai știi, vreun personaj ar vrea să mă pună martor ocular și să mă pomenesc târât prin tribunale ca să spun „adevărul și numai adevărul”. Al cui adevăr? Dacă vreun curios vrea să-l afle, îl invit la această cârciumă să investigheze martorii „oculari”. Vă închipuiți ce povești interesante ar afla? Poate vor limpezi apele năbădăioaselor personaje. Năstase Marin Galați, decembrie 2011 Referință Bibliografică: TRANDAFIRUL SIRENEI-13 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015

TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1448821806.html [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455

PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > BALAURUL DIN COCHIRLEANCA Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului BALAURUL DIN COCHIRLEANCA (după o știre transmisă la radio) L uni dimineață cârciuma era, ca de obicei, plină ochi. Gospodarii beau pe îndelete bere, cel mai probabil făcută din corcodușe, ca să-și mai alunge pârjolul cauzat de trăscăul din seara trecută. Unii mai curajoși se dregeau tot cu rachiu. Vorbeau despre muncile câmpului

BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
în totală contradicție cu ceea ce se putea vedea și prin geamurile nespălate ale prăvăliei, însă oamenii păstrau cu sfințenie tradițiile așa că nu li se părea nimic ieșit din comun să discute despre astfel de activități intrate oarecum în istorie. Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare

BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez

BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
nepoți. Și când te gândești că, peste sute de ani, oamenii de știință vor afirma că și această legendă, la fel cu toate celelalte sunt doar născocirile unor bețivani leneși de la sat. Rușine! (după o știre transmisă la radio)Ușa cârciumii se deschise larg și în încăperea sulfuroasă pătrunse o sperietoare de ciori. Asta pentru noi cei neobișnuiți cu moda în rural. Pentru cei de-ai casei era moș Cotârlă, un consătean ale cărui obiceiuri erau foarte bine cunoscute. Prin urmare

BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
când în când, răspundea unor întrebări adăugând și alte amănunte, dar numai după ce-și primea rachiul. Stane, bucuros nevoie mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez

BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411661555.html [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655

știți că sunt un singuratic, nu prea am avut prietenii literare, față de ceilalți colegi de breaslă, profesori și nu numai. Dacă îmi permiți o glumă, nu îmi plac petrecerile cu soții, ca să repet o sintagmă sadoveniană, adică petrecerea timpului prin cârciumi, cafenele. În viața mea am citit foarte mult. am fost o mașină de citit. Din cea mai fragedă copilărie, țăranul mergând cu vitele, aveam mereu la mine o carte de citit, și acum, oriunde mă duc, iau cu mine cărți

IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372

boierul, respectând Biserica, nu chema la muncă în cele 200 sărbători pe an deoarece nu avea nevoie de creștini cu mâinile uscate. În consecință sărmanul om putea în acele zile de sărbătoare să trândăvească creștinește, eventual plângându-și amarul la cârciumă în fața unui țoi de țuică care micșora porțiile și așa mici ale familiei. Sărăcia nu este decât un așteptat rezultat. Orășeanul, mai puțin creștin Ortodox, muncea la și pentru stăpân și în zilele în care, cică, i s-ar usca

OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
Corola-blog/BlogPost/99637_a_100929

Munteanu, care ne-a sunat înapoi: "...Nu, nu este un salon literar și nu vrem să ne supunem clientela la "sforțări intelectuale", ci doar la mici plăceri, dintre cele mai greu de realizat acasă. Această credem că e menirea unei cârciumi atât de frumoase, iar Janis cafe-ul e "iubita"noastra preferata.Așadar, ce e nou (sau "resuscitat"): 1. PROGRAMUL: zilnic între 10 a.m. și ora 2, tot dimineață! HAPPY HOURS vor fi într e 10 și 18.. 2. CINEMATECA, în

(Aproape) NOU! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1859/aproape-nou [Corola-blog/BlogPost/99637_a_100929]
vaporul și orchestră cântă și tot cântă..mă rog, mult mai vesel... 6. Last but not least, MUZICA! "ESENȚIALĂ" ! Va da identitate locului, diferentiindu-l totodată de tot ceea ce știți că există în materie (și nu mă refer doar la cârciumile din "trust"..un PLAYLIST audio și video INTERACTIV, un melanj de piese dragi nouă, făcut cu pasiune și totală lipsa de "rigoare", un fel de "jukebox" viu și prietenos, în care computerul e înlocuit de o fată amabila ce va

(Aproape) NOU! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1859/aproape-nou [Corola-blog/BlogPost/99637_a_100929]
Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692

APELOR (versuri, A5, 148 pagini) Toma Barbăroșie este, în același timp, un poet al exploziilor spontane și un îndelung căutător prin marile tradiții culturale ale omenirii. Aș putea garanta că nimic nu-i este străin: nici caietele lui Kafka, nici cârciuma din capătul străzii, nici tablourile lui Matisse, nici ignoranța prostului fudul, nici îndrăcitele ritmuri ale jazz-ului,, nici tainele cogito-ului cartezian. Poetul știe foarte bine că lumea aceasta creată de Dumnezeu își împarte semnificațiile, în egală măsură, nepărtinitor, și către

NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1432644614.html [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910

oi liniști, a întrerupt‑o Vasile nepoliticos, iritat și, în aceeași măsură, rușinat. Iar cu băiatu’ stau eu de vorbă. Vede el pe domnu’ dracu’! Bine, o să mai discutăm, tovarășa. Săru’ mâna! Acasă a fost furtună. Vasile a trecut pe la cârciumă și a dat pe gât două păhărele de țuică, pe nerăsuflate, ca pe apă, i‑a salutat din mers pe cei ce sperau că le face cinste cu vreo cincizeacă, cum se mai întâmpla în zi de duminică, a îndesat

CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
rapidă. Vasile s‑a semețit mai mult ca oricând în acele zile și în perioada imediat următoare. „Ne‑a venit rândul, f...e mama lor de comuniști. Gata și cu câinele lor de pază!” striga el în gura mare la cârciumă pentru oricine dorea să‑l asculte. „Acu’ să aflu eu cine m‑a turnat pe mine. Să‑i arăt eu lui cum se bate, ca să mă țină minte tot neamu’ lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele

CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447

umezise cu limba de câteva ori până să‑și aducă aminte să o aprindă. Fuma rar și mai ales când era supărat sau adâncit în gândurile care nu‑i dădeau pace niciodată. Mai fuma după câteva păhărele, când discuțiile din cârciumă, la întoarcerea de la biserică, se încingeau. În acele momente părea că este mulțumit. Nu și‑a mai aprins alta. - Dacă tu zici că nu vrei, să știi că nici eu nu zic altfel. Știi că nu pot să‑i înghit

CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_13_.html [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]