141 matches
-
chiar așa de ușor.. știți d-voastră... nu-i chiar așa de ușor... SCHWEINDI: Domnu' Jürgen are dreptate.. nu-i așa ușor, nu, cu adevărat nu-i așa ușor. HASI (detașată): Nu, nu este ușor, dar altfel nici nu este. (Cârciumăreasa vine cu mâncărurile comandate și servește cu atenție Frumoasa Pereche. Cei doi încep să mănânce rânjind) SCHWEINDI: Poftă bună, dacă îmi permiteți, foarte orginal... cu adevărat. HASI: Acu' înfundă-ți singur odată botul ăla idiot, bucată de rahat impotent ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Dumnezeii dumnezeiește de frumos îmbrăcați, pentru care totul e mic și neimportant. JÜRGEN: Dar... dragă domn' Karli, omul este... deci omul... știți d-voastră... știți d-vostră, cum arată un om... așa cum e un om... omul... Are un acces de plâns, Cârciumăreasa îl pocnește peste ceafă) HERTA: Un corp vorbește încet, pentru că este Corpul, și de aceea se rostește până la țel. Toate corpurile vorbesc fără gură și ajung de aceea mai ușor la sfârșitul lor. Corpurile trăiesc cu încăpățânare împotriva oamenilor și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
distruge în masă. Dumnezeu a dat acestei vremi gripa... aerul prost... totul e bolnav... iarăși aer prost... mereu gripă... știți d-voastră, o simplă neatenție și va fi un porumbel devorat... și devenim găinaț și praf de porumbel... EA: Doamnă cârciumăreasă... (Ea face semn că dorește să fie îndepărtat Jürgen. Cârciumăreasa îl conduce cu atenție înapoi la tejghea, îi toarnă o tărie și îl ajută să o bea) EL: Plata vă rog... o masă nostimă, dar într-o societate care între
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prost... totul e bolnav... iarăși aer prost... mereu gripă... știți d-voastră, o simplă neatenție și va fi un porumbel devorat... și devenim găinaț și praf de porumbel... EA: Doamnă cârciumăreasă... (Ea face semn că dorește să fie îndepărtat Jürgen. Cârciumăreasa îl conduce cu atenție înapoi la tejghea, îi toarnă o tărie și îl ajută să o bea) EL: Plata vă rog... o masă nostimă, dar într-o societate care între timp a devenit totuși prea deprimată. KARLI (sare în sus
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ne e viața mult prea grea, tatu, tatu, pompierii, abia de are ce ardea tatu, tatu, pompierii, că nu mai merge, nu se mai petrece că nu mai puteam, că nici nu mai vrem, de loc... de loc... de loc... (Cârciumăreasa se repede la el și vrea să-l lovească, dar îi cade plângând în brațe) Final BOTUL MEU DE JAVRĂ Un spectacol în patru scene Personaje: SEPP BOTDEJIGODIE 1: Un tip împuțit care se tânguie. Un ins extrem de sensibil care
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în leagăn de mătase nouă frați din nouă sate. Cîrcel Să nu mănînci cîrcei de la viță de vie, că te apucă cîrceii. Cîrciumă Cînd cineva va mătura de la ușă spre fundul casei, trage să vie oameni în casă; așa fac cîrciumăresele, ca să vie oameni mulți la cîrciumă. Cîrpeală Să nu cîrpești miercurea și vinerea, că nu ține mult treaba. Cîrstel Dacă te spurcă cîrstelul*, toată vara te beși. Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Callistephus chinensisă, rododendronul, ricinul, crăițele africane (Tagetes erectaă, nalba de pădure roșie (Alcea roseaă, Echinacea, salpiglossis, salvia, Scabiosa atropurpurea, Scaevola sericea, Silene latifolia, gălbeneaua, Limonium sinuatum, păstăioara (Thlaspi perfoliatumă, Thunbergia alata, floarea-soarelui, Brugmansia sanguinea, lipicioasa (turița, Viscaria vulgarisă, ipomea grandiflora, cârciumăreasa (Zinnia elegansă. Florile comestibile La greci, romani, chinezi și japonezi consumul florilor este o practică ancestrală. La noi este un ingredient folosit de puțin timp, dar care devine din ce în ce mai popular. Iată câteva informații despre culesul și conservarea florilor, precum și câteva
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Bruxelles Jumătatea lui aprilie A doua jumătate a lui mai Tabelul răsadurilor florilor anuale Floare Răsad de interior Plantare în exterior Ageratum 1-15 aprilie 21 mai Amaranthus 15-30 aprilie 21 mai Balsamina 15-30 aprilie 1 iunie Begonia Februarie 1 iunie Cârciumăreasă (zinnea elegansă 15-30 aprilie 1 iunie Ciucușoară (Alyssumă 15 aprilie 7-15 mai Cleome 15-30 aprilie 21 mai Creasta cocoșului 15-30 aprilie 25 mai Dalia 1-15 aprilie 21 mai Datura Arborea (trompeta îngeriloră 1-15 aprilie 1 iunie Garofița 1-15 aprilie 7-15
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
15-30 aprilie 21 mai Salvie 1-15 aprilie 21 mai Senecio cineraria 1-15 februarie 7 mai Urzica decorativă 1-15 aprilie 1 iunie Verbină (sporisă 15-28 februarie 21 mai Răsaduri plantate în aer liber ale câtorva plante anuale Albăstrița Sfârșitul lui aprilie Cârciumăreasa Jumătatea lui mai Ciucușoară Sfârșitul lui aprilie Clarkia Sfârșitul lui aprilie Condurul-doamnei Sfârșitul lui mai Coreopsis Jumătatea lui mai Crăiță Jumătatea lui mai Crizantema Sfârșitul lui mai Filimica Începutul lui mai Floarea miresei Începutul lui mai spre jumătatea lui iulie
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
să țeasă, să croșeteze la domici liu sau să spele cămășile și „primenelile“ clienților recrutați din mahala. Atunci când exercită o meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri în cană, etc) . Un capitol important în creația lui Mihai Cămăruț îl constituie portretele și compozițiile, în special cele cu scene de muncă, față de care pictorul a manifestat un interes crescând mai cu seamă în ultimele trei decenii ale
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
cea a lui Lică Sămădăul din Moara cu noroc? întreba criticul sau un personagiu atât complicat și atât de profund omenesc ca acela al cârciumarului, sau un personagiu cu țesătură atât de delicată și completă, în desfășurarea ei, ca a cârciumăresei din aceeași nuvelă? Și al doilea, care dintre ei a putut înnoda o intrigă dramatică mai în stare să pună în relief stările fundamentale sufletești ale personagiilor așa cum o întâlnim în aceeași nuvelă?"5. Răspunsul ce urmează suitei de întrebări
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
supus, nemâhnicios, priveghetor, sârguitor, într-un cuvânt nepătimaș (scil. liberat de patimi), precum spune psalmistul..., de patimile și de întinăciunile noastre"78. Așa e soția lui Ghiță și fiica bătrânei, căci acesteia îi venea să râdă când și-o închipuia cârciumăreasă. Cu înțelepciunea și intuiția ei, bătrâna nu se putea înșela, cu atât mai mult cu cât era vorba de fata sa. Asta nu înseamnă că o cunoștea deplin − ca soțul său în fața căruia femeia se descoperă plenar − ci în adânc
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
aprobă, dar îl susține.Vorbele ei ulterioare (cap. IX) se circumscriu deja vizibil unei așezări în opoziție a femeii. Ana și-a pierdut răbdarea și odată cu ea și soțul. "Tragerea de inimă" sau "trăirea vieții celuilalt" nu mai e proprie cârciumăresei contaminate parcă de ostilitatea mediului în care trăiește acum. Drumul ales nu poate duce decât într-o fundătură. 1.8. Gherondissa Prima ieșire la rampă a bătrânei e în defavoarea ei, ca în cazul Anei. Vorbele ei sună, în mintea cititorului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
seamă, fără să latre. Merg pe aleea străjuită pe o parte de petunii și pe cealaltă, de flori de piatră, Încă Înflorite (când locuia mama aici, aleea era străjuită În ambele părți de călțunași mirositori) și admir grădina de flori: cârciumărese În toate culorile, dalii pitice albe, galbene și roșii, trandafiri Încă Înfloriți și zorelele cățărate pe stâlpii de la verandă.Casa este Îngrijită de sora cea mare cu soțul ei care sunt la pensie și cărora le place foarte mult aici
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
decada războiului" (1916-1925), doctorul Staicovici, șeful Serviciului Sanitar al Capitalei, relatează că primul caz constatat în 1922 i-a fost comunicat personal, la începutul lunii iunie, de către profesorul Daniel Danielopolu, directorul clinicii medicale de la Spitalul Filantropia. Era vorba de o cârciumăreasă din satul ilfovean Crîngași, care decedase după cinci zile de la internarea în clinică. În fecale i s-au găsit vibrioni holerici. Ancheta epidemiologică a stabilit că infecția a provenit de la un soldat dintr-un pichet de pază cantonat pe malul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o cântau soldații în tranșee. Iar fermecătoarea țigancă devenise la fel de cunoscută ca și celebrissimul ei amant. Ce-i drept, vocea ei lăsa de dorit un pic când cânta la "Grandiflora" (căci se apucase și ea de lucrativa meserie): "Of! Leliță cârciumăreasă, N-ai o fată mai frumoasă Să mă servească la masă? Ba mai bine servesc eu, C-aifost șanticlerul meu." Doi ani de vis trecură ca-n vis, și de aici începe partea sumbră și incredibilă, totuși cu totul și cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
avea cum se folosește târnăcopul și lopata sau ce se face cu lăstarii și butașii aproape veștezi, săpa acum de-a lungul peretelui casei pământul argilos, scotea bucăți de țărână înierbată, dădea cu târnăcopul, grebla, sădea mănunchiuri de bujori și cârciumărese, lupini, smulgea tulpinile de măceș dintr-un răzor și sădea gura-leului pentru vară și mușcate pentru toamnă. Sta acolo, în cizmele ei de cauciuc și cu șorțu-n față, în umbra încă luminoasă a mărului, cu mâinile în mănuși aspre strângând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
a promis văduva, avea să facă ea focul de fiecare dată la sfârșit de săptămână, contra unei sume suplimentare, bineînțeles. De curând, alocația mea de fiu de miner fusese majorată de la cincizeci la șaizeci de mărci pe lună. În plus, cârciumăreasa de la Czikos - Otto Schuster își pierduse viața într-un accident neelucidat - îmi numărase în mână o sumă frumușică pentru portretul soțului ei în relief. Am plătit în avans chiria și suma suplimentară. Stucatura cu ornamente întortocheate a fațadei exterioare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
alături de cârdul de copii, printre care însă nu zării nici o mireasă. "Uite, ta-taaa", îmi spuse. Lângă un copac văzui un buchet mare de garoafe, dar care nu mai erau foarte proaspete, iar prin preajmă flori de rând împrăștiate, petunii, trandafiri, cârciumărese, astea însă rupte de curând.. Da, tată, zisei, văd, dar unde e mireasa?" "Vine", zise. "Dar unde e? Care dintre voi?" "Nu e dintre noi!" A, nu e dintre voi? Dar unde ați văzut-o?" "Ci, n-am văzut-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme, spanac sau buruiana Stellaria media (rocoțea) și poate da infecții la ardei, țelină, crin, cana și cârciumărese. Prevenire și combatere. În vederea evitării infecțiilor, se recomandă respectarea izolării spațiale între culturile de crizanteme și tomate. În solarii, sere sau răsadnițe, se vor aplica 1-2 stropiri cu insecticide contra afidelor. În câmp se va asigura izolarea tarlalelor de tomate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vrăjitoare”. La petunii, frunzele plantelor virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a zonelor mozaicate, zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate frunzele din vârful plantelor, iar cele din etajele inferioare își păstrează aspectul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
după prânz, Dora-Minodora dormea la umbra tihnită a Daliei-Rozaliei, înconjurată de somnoroasele ei prietene, Reginele nopții, Nebuna- Mătrăguna, haț, o înhață de picior. Când află biata Luna-Betiluna, începu să plângă: - Mi-a fost răpită sora, ah, Dora-Minodora! Petuniile, Crăițele și Cârciumăresele îngânau triste: - Doraaa... Minodoraaa... Auzi și Cavalerul Bujor-îmbujorat-de-Dor și se îmbujoră mai tare, iar Mușcata-Roșcata deveni de-a dreptul stacojie de furie.” (Anamaria Smigelschi - Luna-Betiluna și Dora-Minodora în grădină) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Povestește conținutul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]