927 matches
-
cineva încă mă ține de mână: departe e vremea aceea / dar îmi amintesc / livada bujorii prispa casei / răsturnată într-un petec de cer / fără să număr zile și nopți / mă legănau fâșii de vise / uneori alergam la marginea satului / cu cârdul de copii / prindeam curcubeul / îl înfășuram pe degete și râdeam / râdeam cu atâta poftă de viață / asta ne era singura grijă / inventam jocuri / (leapșa, v-ați ascunselea, șotron, / flori, fete și băieți, bâza) / ciudățenii ale secolului trecut / ar spune unii
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
și ceea ce faci” Mahatma Ghandhi 4. Prima lecție de viață Ana, dovedi încă de mică, prin înclinațiile sale spre artă, că este dotată atât cu talent muzical, cât mai ales cu cel creativ - artistic. Când nu hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie. Pentru orele de muzică
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
de prin zona Sibiului și au pornit în transhumanță. Bărbații conduceau turmele de oi, iar femeile în carele cu coviltir, cu toată averea agonisită într-o viață de om, veneau din urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să lucrezepământul, nu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
altădată loc de promenadă al turiștilor sosiți la mare vara, mai ales seara, sub razele lunii și ale iluminatului public de pe faleză. La fiecare val se depunea un strat de gheață, din ce în ce mai gros. La un moment dat, masculul dominant al cârdului ieși din apă și se adăposti pe plajă, sub malul falezei. Stăteau toate adunate la un loc, pentru a se feri de urgia iernii. Niciodată nu a mai fost o asemenea vreme, de când aceste păsări s-au aclimatizat și nu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
două sute de metri spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant se îndreptă spre plajă, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede după el. Doar un pui nevolnic și neexperimentat mai rămăsese să caute de mâncare, ignorând pericolul de-a rămâne prizonierul gheții. Gerul își intensifică tăria, vântul suflă tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se cristaliză instantaneu, prinzând
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
Nicolae i-a dat drumul lui Ghețuș pe plajă. A zburat până s-a alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele lui Nicolae și ale cățelușei, ciugulindu-i, de pantalon pe bărbat și de lăbuțe pe Molda. A ridicat gâtul și l-a scuturat în aer cu bucurie. Nicolae a înțeles mesajul: vor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
pe Molda. A ridicat gâtul și l-a scuturat în aer cu bucurie. Nicolae a înțeles mesajul: vor rămâne prieteni pentru totdeauna. În momentul când Ghețuș a plecat din nou spre apa mării, Molda porni în fugă după el spre cârd, lătrând disperată. Își pierduse prietenul care îi ținuse de urât timp de două săptămâni. La mal și-au luat “La revedere”... dar, oare, aveau să se mai vadă vreodată? Unul aparținea apei, ceilalți doi - uscatului. Așa s-au despărțit, rămânând
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401097469.html [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
mângâie peste obrajii lui roșii ca bujorul și apoi îl sărută și ea. Mai departe, din senin se auzi glasul unui fluier, cânta o horă frumoasă de pe la ei și din umbra nucului, la lumina lunii, apărură din senin dănțuind un cârd de fete care-i înconjură cu hora lor pe amândoi. Ce stele, ce lună, și ce noapte, și ce tăceri, și ce cântec... Stelele ca licuricii se aprindeau și se stingeau în marele candelabru al cerului în perdeaua de fum
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1426836218.html [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
de vis, Și zilele senine, Și fluturii din Paradis Luați-mi tot, chiar și harul Să rămîn acel tînăr temerar Ce se-nchină la pământ În fața naturii, cu al ei cânt. PASĂRE MIGRATOARE De cîte ori am fost pasăre În cârdul migrator Neștiutor unde-mi este cuibul Acel pământ al făgăduinței Care își deschide aripile Spre a te primi la sânu-i Pe stânci abrupte Am căzut adesea Pustiuri golite de ape și iubiri Și renăscut-am iară Căutând zările acelea calde
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1456920943.html [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
măsoară Cu un deget insipid Un fluture maroniu A trecut ca o săgeată Pe sub cerul albăstriu Cu fața acum pătată De norii ce-și schimbă mersul Prin lamelele de vânt Să pătrunzi azi înțelesul Tainei date prin Cuvânt Iată-un cârd de porumbei Aici a aterizat Câtă viața au în ei În zborul lor cel curat Încă unul a sosit Și apoi iată încă unul Și prin iarbă au pornit Să își taie acum drumul Cât de scumpe sunt azi toate
VÂNT ÎN MĂNĂȘTUR de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1468140148.html [Corola-blog/BlogPost/371335_a_372664]
-
ascult păsările cerului care zboară și cântă pentru mine! Am învățat că natura are tot ce îmi trebuie pentru a trăi frumos. De aceea ascult încă țârâitul greierilor, în liniștea serilor, alerg după fluturii care zboară, fac semn cu mâna cârdului de cocori care pleacă, mă rotesc odată cu frunzele în vântul toamnei, mă joc cu stropii de ploaie chiar dacă sunt reci. Dacă nu ar fi fost toate acestea și încă multe altele, s-ar fi instalat o liniște demențială care m-
PENTRU O ORĂ AM IUBIT ÎNTUNERICUL! de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pentru_o_ora_am_iubit_intune_ana_maria_gibu_1366637492.html [Corola-blog/BlogPost/345952_a_347281]
-
Și când cerul fulgii peste noi răstoarnă Aș dori să-mi spăl sufletul de iarnă. Să se-ntoarne vara și să mă-nfioare Când îmi scriu pe talpă mugurii de floare, Când mă culc în rouă, dimineață-n zori, Urmărind cu gândul cârduri de cocori. Sau măcar din toamnă să mai fie-un pic, Când mă mai împiedic să mă și ridic, Să-mi mai cadă-n păr frunzele de-a valma Dar să m-ocrotească Dumnezeu cu palma. Să privesc senină iarna
A VENIT IARNA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1480527420.html [Corola-blog/BlogPost/379278_a_380607]
-
acele stele, M-a-mbătat a lor lumină Că nu pot scăpa de ele. Cu-un surâs în colțul gurii, Inima mi-a fermecat... Ochi divini, frunza pădurii, De ei veșnic sunt legat. MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, Măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori... Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Stai în lumea stelelor... Măicuță, rouă de flori, Inimioara ta ce spune Când eu plâng adeseori, Că
IUBIŢI COPIII! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395641391.html [Corola-blog/BlogPost/349999_a_351328]
-
poposit belșugul în ograda orișicui. Brazii cățărați pe munte par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în haină albă-un mister de nepătruns. Păsările, mici gângănii - nu se știe ce-au ajuns. Veverița-și inspectează burdușitele cămări, Cârd de ciute spre izvor, pe troienitele cărări. Dangătul domol străbate împietritele tăceri, Reculegere adâncă pentru mâine, pentru ieri, Peste clipele trecute, pentru clipele ce vin Dintr-o lume fermecată a pădurilor de pin. Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori; Vin
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ninsori_george_nicolae_podisor_1327388577.html [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
Mențiune - Valeria Tamaș Aproape singur - cu luna noului an la ceașca de ceai Etapa 62 - 26 I 2009 Locul I - Livia Ciupav Ziua morților - a mai căzut o frunză din bătrânul nuc. Locul I - Corneliu Traian Atanasiu cer întunecat - un cârd de ciori escorta unui porumbel Locul II - Dan Norea șosea prin deșert - mașini oprite lâng-un cactus înflorit Locul II - Valeria Tamaș Urcușul greu - din donița bătrânei coboară o stea... Locul II - Ion Rășinaru Bătrân nevoiaș - doar o perdea de țurțuri
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Romanianhaiku.html [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Mândră să fii, Țara mea! Te iubesc, Măicuța mea! Și oricât aș fi departe ... Doar pentru tine va bate Inima, care nu poate Niciodată a uita ... Că TU ești măicuța mea! MĂICUȚĂ, ROUĂ DE FLORI Bate vântul, toamna pleacă ... Zboară cârduri de cocori, Numai tu, măicuță dragă, Nu vezi ai mei ochișori, Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Nu te-ntorci l-al tău fecior, Care te-așteaptă cu dor! Măicuță, rouă de flori, Inimioara
OMAGIU MAMEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Omagiu_mamei_marin_voican_ghioroiu_1331219181.html [Corola-blog/BlogPost/346580_a_347909]
-
care sărise după coada lui și i-se făcu și mai mare foame. Își învinse frica și coborî din nou pe plasă până aproape de nivelul apei. Își băgă vârful cozii în apă și îl mișcă încet. Imediat în jurul acesteia apărură cârduri de peștișori argintii. Cu mișcare bruscă, Ispas, înfipse ghiarele într-un pește care era mai aproape de el și îl scoase la suprafață. Ajutându-se cu colții îl prinse de cap și îl imobiliză. Urcă cu grijă pe punte, fiind atent
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
care acesta va fi pus în funcțiune: 19. să asigure acordarea asistentei medicale necesare titularilor cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European/Elveția, în perioada de valabilitate a cârdului, respectiv beneficiarilor formularelor/documentelor europene emise în baza Regulamentului CE nr. 883 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate, în aceleași condiții ca și persoanelor asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250178_a_251507]
-
luptă, lupta-i însă pe sfârșite; când te-nalți din așternuturi, te cuprind eu, dulce pradă așa că urmează-ți jocul, te-oi învinge eu, degrabă. Mă stârnești râzând, iubito, eu arzând de așteptare sunt de-acuma ochi de lup, privind cârd de căprioare. Tu pierdută-mi ești în jocuri, trupul meu e o vioară pe care plimbând arcușul, struna-ncepe să îl doară și-ntr-o clipă de mirare, uite se răstoarnă jocul și pierdută ești, iubito, acu eu o să-mi
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Sperantele_vietii_antologie.html [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
Primăvara, în fiecare dimineață când mă trezeam, fugeam la fereastră, să văd dacă salcâmului înalt și bătrân, cu coroana de crengi ciufulită mai rău decât o rândunică după ploaie, îi sosiseră locatarii: o familie de berze. Toamna urmăream cu privirea cârdurile care treceau pe deasupra casei cu frică să nu le uite pe ale noastre. Odată plecate mă rugam zile de-a rândul să ajungă sănătoase la celălalt cuib „undeva departe, într-o țară unde soarele încălzea iarna”, cum îmi spunea tataie
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
lor, de unde ne urmăreau cu privirea. Eu cu tataie le vorbeam și le întrebam de sănătate, iar mamaia râdea de noi și ne spunea „Asta mică nu are minte, dar tu, Gogule, nu vezi că s-a lăsat frigul, așteaptă cârdul și se odihnesc?!” Ne supăram în sinea noastră pe mamaie, dar cum tataie era sensibil și tandru și nu voia să mă dezamăgească nici pe mine, dar nici pe ea, îi răspundea: -Ce știi tu despre berze? Nu vezi că
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
considerație când vorbea despre păsări. Era de la oraș învățătoarea, nu știa unde plecaseră berzele noastre și mai ales nu vorbea despre ele cu aceeași dragoste ca și noi. Toată primăvara, vorba lui tataie, „Ne-am rupt gâtul uitându-ne după cârduri”; nu ne-am consolat ușor mai ales că, într-o seară, mamaia i-a spus lui tataie: -Știu de la maica mea că cineva o să se ducă cât de curând, crezi că...? Tataie a sărit ca fript și pentru prima dată
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]