926 matches
-
iernii, transformând-o într-o cămașă peticită. Soarele încălzește cu tot mai mult elan pământul din care se înalță abur moale. În livezi, pomii au înmugurit și în curând să înflorească. De câteva zile, au sosit berzele. Deunăzi, am admirat cârduri de cocoare care veneau în unghiuri pe cerul albastru. Toate animalele s-au trezit la viață: din bârlogul său iese anevoie ursul. În bălțile albastre și însorite peștii își vor depune în curând icrele. Oamenii se bucură mult de sosirea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dimineți reci, câmpul se acoperă cu haina argintie, bruma, ca și cum ar vrea să vadă cum îi va sta cu mantia grea și albă a zăpezii. În codri, deja s-a așternut un strat gros de frunze uscate, săgeți frânte de cârduri de cocori și rândunele străpung cerul, luându-și rămas bun de la meleagurile noastre, la început de drum. Jivinele pădurii își caută adăposturi pentru iarnă, iar oamenii își încheie ultimele lucrări agricole și pregătesc adăposturile pentru animale. Când luna noiembrie se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ce, văzând cum ziua își pierdea luminile, se crezu în siguranță să se scalde în liniștitoarele ape ale lacului. Pasărea împrăștia în jur o mulțime de stropi aurii de apă. Printre licăririle amurgului se vedeau și alte surate ale ei. Cârduri de zburătoare părăseau încă de pe atunci bătrânul lac, lăsându-l singur, fără de marii lui cântăreți. Ele goneau spre marea înflăcărată, fără să privească înapoi la vechea și primitoarea lor gazdă. Parcă erau ceasurile unor aeriene trenuri accelerate ce înaintau cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
iederă alergau șopârle. Casa lui Grațian avea un perete de foc În Întregime acoperit cu iederă. Privind-o Își zicea că n-ar locui pentru nimic Într-o asemenea casă. Într-o zi a găsit pe bancă, la adăpost de cârdul de rațe care măcăiau Încoace și-ncolo prin curtea pavată cu piatră de râu, o carte pe care scria Ghepardul. A deschis-o la Întâmplare. De fapt a deschis-o acolo unde o fotografie ținea loc de semn de carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a patina în voie noua limbă... Adevărul era că fiecăruia prea puțin îi păsa de fiecare... Tradițional, brăileanul era, totuși, un mârlan cu caracter pentru că avea un exagerat simț al familiei, era chiar posedat de egoismul apărării speciei. Își ducea cârdul la plimbare, îl zeifica, vorbea tare, expunând lumii profunda sa cunoaștere a vremurilor: peste scârțâitul adidașilor copilei, peste zdrăngănitul basculantei copilului, peste tocănitul metalic al tocurilor soției. * * * S ub bolta cerului, Brăila a încercat să supraviețuiască. Se auzea muzica polifonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aer și începea să devină plictisitor, cel puțin pentru unii. Dar scînteia se aprinde exact cînd trebuie, la balcon se furișează Piticul ca la teatrul de păpuși, cu o portavoce în mînă, încearcă să spună ceva, în jurul lui bîzîie un cîrd de figuranți și marionete, tovarăși, cineva încearcă să ne destabilizeze, să fi durat vreo douăzeci de secunde toată improvizația, pînă s a dezmeticit lumea și a început să arunce înspre ei cu tot ce le pica în mîini, și el
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ieșind la plimbare de unul singur prin București, cu gîndul acasă la Constanța, la nisipul de pe plaje plin de scoicile în care riscai să te tai în tălpi dacă nu călcai cu atenție, la pescărușii care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se loveau de mal aducînd cu ele tot felul de alge și ierburi de mare de culoare verde, o nuanță aidoma cu cea pe care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
încerci să le hrănești din palmă, apoi prinzînd încredere, cu tot mai mult curaj, aici se petrece ceva fantastic, îi mai auzeam spunînd pe unii dintre ei, iar eu îmbărbătat de atitudinea lor, haideți, ciuguliți, lingeți, bucurați-vă sufletele, veneau cîrduri, stoluri, turme. Pînă cînd ai apărut tu și totul s-a dus de rîpă, ușurel Părințele, despre ce vorbești? Cine scăpase frîiele din mînă? Posibil să mă fi luat puțin valul, evenimentele începeau să se precipite, tot tineretul ăla care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
zis băieților să se așeze pe borduri, să-și strîngă steagurile și să lase pancartele jos. N-a trecut mult și mi-am dat seama că forfota urma să crească în intensitate, lumea a început să curgă înspre piață în cîrduri fără capăt, veneau de pe platforme, se vedeau pancarte cu 23 August, Optica Română, IMGB, mi am zis asta e, să înceapă circul, cînd un omuleț a venit la mine și m-a întrebat ceva, dar din cauza zgomotului n-am auzit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
iar gândurile-i cutreierau cine știe ce universuri sentimentale. Va, mai rămânea un piculeț liniștit, urmărea cu ochii lipiți o buburuză viu colorată ori un gândăcel preocupat de problemele sale diurne și deodată, ca un zmeu În miniatură, se repezea vijelios spre cârdul de rațe adormite și găini moleșite de căldura soarelui de vară, scoțând țipete ce se voiau Înfiorătoare. Orătăniile alergau bezmetice din calea viforului cald, mirându-se nespus de perfidia hultanului care putea lua orice formă umană. Atacul, pe cât de vijelios
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și de aproape cinci pe cinci metri marca deja locul "vilei" noastre de pe movila cu mesteceni. Copiii ne-au ieșit înainte veseli că reușiseră să prindă o rață sălbatecă care probabil era mai neputincioasă și nu se putuse ține de cârd, o jumuliseră deja de pene și așteptau doar focul care s-a aprins deîndată. Dacă nu ar fi fost musculițele care să ne chinuie, totul ar fi putut părea bucolic, o vacanță, o escapadă. Dacă nu ar fi fost musculițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
muta dintr-o parte în alta atunci când omul, că sunt și din aceștia destui, nu ne lasă în pace. Dacă ești pregătită, să plecăm pentru că avem distanțe mari de străbătut. Te vom duce cu rândul, dar numai suratele de pe mijlocul cârdului care se odihnesc. Suratele de pe margini zboară din greu, pentru că acolo este consumul mare de energie. Dintre cele mai tinere, fac cu schimbul în față pentru conducerea noastră. -Voi face precum spuneți voi și cum este orânduirea între zburătoare numai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gardurile puțeau a pișat, câinii dădeau să rupă lanțul. La răspântii, pe furiș, se vindea cânepă adusă din India. Cine ronțăia o mână de boabe vedea lumea altfel. Și chiar era altfel: apăruseră cocote și hoți de buzunare, tot veneau cârduri de milogi. Jandarmii băteau în stânga și-n dreapta, arestul era plin. Zilnic erau goniți zeci de pelerini. Pentru siguranță, intrările în târg au fost puse sub observație; indezirabilii, mai toți, reveneau prin lanurile de porumb, prin fânețe, târâș sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
păstori în stepă le-au sondat închisorile; mocanii de azi le privesc și acuma într-un chip anumit, visînd la cuvîntul fermecat care face să cadă lăcățile comorilor." (Ostrovul lupilor) Pe aceste șesuri fără margine ai văzut domnia ta, domnule Odobescu, cîrdurile de dropii, ,cutreierînd cu pas măsurat și cu capul ațintit la pază". De ce oare tămădăienii le ziceau ,mitropoliți"? Era un omagiu adus celei mai trupeșe păsări a meleagului, sau cumva o ironie iscată de rotunjimea corpului ei? Contemporanii domniei tale
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
Cronica lui Turambar. Mirel Palada comentează pentru DCNews meciurile de la CM 2014: "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape" Bratu Iulian CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, cunoscut în mediul online ca Turambar, vorbește în cronica pentru despre meciurile din a doua și a treia zi de la CUPA MONDIALĂ DE
Cronica lui Turambar. Mirel Palada comentează pentru Editura DCNEWS meciurile de la CM 2014: "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73939_a_75264]
-
Palada, cunoscut în mediul online ca Turambar, vorbește în cronica pentru despre meciurile din a doua și a treia zi de la CUPA MONDIALĂ DE FOTBAL FIFA 2014 DIN BRAZILIA. Iată prima Cronică a lui Turambar de pe : "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape În urmă cu cîțiva ani, Nassim Nicholas Taleb scria o carte în care ne povestea despre lebedele negre: acele evenimente rare și imprevizibile care ne dau bătăi de cap în a le prevedea și estima consecințele. Aseară
Cronica lui Turambar. Mirel Palada comentează pentru Editura DCNEWS meciurile de la CM 2014: "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73939_a_75264]
-
în perfuzii, prin anul 2030. În schimb, următoarele două meciuri au fost cît se poate de prozaice și de predictibile, cam cum ne-a învățat Campionatul Mondial în ultimul timp. După o lebădă neagră ne-a trecut prin fața ochilor un cîrd de două rațe cîrcălite și șchioape: Chile - Australia și Columbia - Grecia. Au fost două meciuri mediocre, cu multe faze îmbîcsite, meciuri la care ne-am chinuit să ne menținem concentrarea și mulți dintre noi au cedat ispitei celuilalt ecran, al
Cronica lui Turambar. Mirel Palada comentează pentru Editura DCNEWS meciurile de la CM 2014: "După lebăda neagră, un cîrd de rațe șchioape" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73939_a_75264]
-
inspectând cabina din vestibul, a dat peste nașa mea culcată cu fața în jos, ținându-și strâns croșeta. Sigur că am auzit urletul comandantului, Iolanda, dar înlăuntrul visului meu ca și cum aș fi făcut parte dintr-o poveste în care un cârd de nimfe mă urmărea pe aleile din curte (zeițele dolofane, rozalii, în tunică, din micile oleografii de pe coridor, înlănțuindu-se într-o pădure și într-un pârâu), și chiar când bucătăreasa a venit să mă cheme la culcare, vocea ei
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
ursită, ființe mai gravitaționale decît noi, - ce altceva fiind graviditatea?". Sau: „Nu-i pom pe după care să te dai. Nici om pe după care să te dai.". Sau: „E oare un popor un banc (unul de heringi sau. cu Bulă!), un cîrd de gîște, un tabun de miorițe?! (In timp ce Miorița-i un tabu!) E un popor echivalent cu un. ciopor?! E un popor un sac ticsit cu boabe, o inextricabilă bobină otova și-aceeași, - un «bobor»?!...". Sau: „Pavel Coruț & Olimpian
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
stropite cu sânge, excremente, spermă și cocaină din Cidade de Deus (Orașul zeilor, 2002) al lui Katia Lund și Fernando Meirelles. Naturalismul tablourilor decupate din periferia Mumbaiului cu gunoaie mustind în fermentație, cu apele cu solzi grași, aproape cleioase, cu cârdurile de copii în maieuri murdare și păsări necrofore, cu slum-urile văzute de sus ca un puzzle imens, carnivor, ca o boală de piele care descuamează în foițe de mică, cu o cruzime care brizează retina aduce cu verismul contondent, abraziv
Love story de Mumbai by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7529_a_8854]
-
de salvare a omului și a civilizației. Robert Bork este futurolog, cunoștințele sale acumulate din varii domenii îi dau posibilitatea unor predicții. Întoarcerea cu avionul din Europa în America marchează începutul aventurii sale tot mai precipitate: vede în largul oceanului cârdul de balene pornite parcă pe un traseu magnetic, află de la soție știrea care declanșează fierberea întregii lumi: mesajul transmis Papei de "călugărul cosmic" Filotei prin intermediul ziarului Tribune. Acțiunea are turnura unei avalanșe: întâi reacționează Robert Borck, prins în jocul politic
Răul și Răii lumii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7486_a_8811]
-
4. Altitudinea: ...... m. ... 5. Denumirea bazinetului forestier în care s-au efectuat observațiile: ...................................... ... 6. Nr. și denumirea U.P.-ului din care face parte: .................. ... 7. Starea timpului: .............. ... 8. Grosimea stratului de zăpadă: ........ cm. ... 9. Efective observate: Nr. crt. Denumirea locului Mărimea cârdului (buc.) din care: Starea de sănătate (vigoarea sp.) masculi femele tineret sub 1 an peste 1 an peste 1 an 0 1 2 3 4 5 6 TOTAL ... 10. Alte specii de vânat: .................. ... 11. Observațiile s-au realizat de către
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
-se, mai degrabă pentru slăbiciunile decât pentru calitățile lor, așa a crescut în mine, cu timpul, compasiunea față de acel peisaj al absenței, față de linia dreaptă a orizontului de un verde crud, față de peisajele nocturne reci, cu lună plină și un cârd de gâște mari și albe care se deslușeau limpede în întuneric sau față de umbrele înghețate ale vacilor care stăteau la marginea drumului ca niște năluci. În trenuri și în gări mi-am însușit limbajul singurătății umane. Eu, care hoinăream fără
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
chiar cu anume blândețe, nu făcea altceva decât să-și amâne părțile. Era, deci, evident că degetele ei (roze, unghia ca botul de șoricel), active, voind să ajute la victoria noastră în dezbatere, degetele ei, chiar dacă ar fi fost un cârd de șoareci înfometați, nu ar fi reușit niciodată să roadă piciorul de fier al mesei de fier.” (p. 46) Aceasta pare să fie noua artă poetică a lui Ion Mureșan. Cât de nouă, rămâne de discutat. Fiindcă ea vorbește, în
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
a unor versuri inofensive referitoare, într-adevăr, la stări onirice. Teiul (numit de generosul Călinescu „iarba narcotică") ar provoca, conchide Oișteanu, „halucinații auditive": „Și, prin vuietul de valuri, Prin mișcarea naltei ierbi, Eu te fac s-auzi în taină Mersul cârdului de cerbi." (p. 146) E cam mult, s-o recunoaștem. S-ar putea vorbi aici, în cel mai bun caz, de o narcoză lingvistică. Indiscutabil interesantă însă (și plauzibilă) e cea de-a doua jumătate, conținând nu numai un scurt
Iluziile literaturii române by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6134_a_7459]