107 matches
-
județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni (unde se termină în DN2M) și spre sud de Cotești și Urechești (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cârligele se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
de locuitori, trei biserici (una din 1820, alta din 1840 și o alta din 1625) și o școală mixtă cu 45 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Blidarele a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuituri. Ambele comune făceau parte din plasa Cotești a aceluiași județ. În 1950, comunele
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
Cotești a aceluiași județ. În 1950, comunele au fost transferate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Dălhăuți a fost și ea desființată și inclusă în comuna Cârligele. În 1968, comuna în forma ei actuală a trecut la județul Vrancea. Patru obiective din comuna Cârligele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
Edward și din Insulele Crozet pare a fi stabil, totuși în ultimul timp au apărut și acolo mici scăderi în rândul populației de albatroși. Cea mai mare amenințare pentru supraviețuirea lor este pescuitul excesiv. Poluarea, deșeurile de materiale plastice și cârligele de pescuit au deasemenea un rol în dispariția lor. CCAMLR a luat măsuri să reducă prinderea accidentală a albatroșilor în jurul Georgiei de Sud cu 99% iar alte regiuni au luat deasemenea măsuri ca să reducă aceste accidente. Insulele Prințului Edward sunt
Albatros călător () [Corola-website/Science/316539_a_317868]
-
lac sau rău, după peste mare sau mic, monturile trebuie să fie cât mai simplu realizate, să nu se îcurce în lanseu, și să fie potrivite cu momelile folosite precum și a peștilor pe care urmărim să îi prindem. Astfel momitoarele, cârligele, lungimea și diametrul strunei, le vom adapta pentru a satisface specificul fiecărei partide în parte, uneori forțați de împrejurări fiind necesară schimbarea acestora chiar în timpul pescuitului.
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul, Mesteacănu, Varul, Priboiul. • Cibin cu cele două brațe (râul Mare
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde în partea central sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative ale comunelor Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]