393 matches
-
invită odată și pe mine. Bairamul tocmai era în toi cînd apăru Madlen; intrarea fu gălăgios salutată. Fata se dezbrăcă de blană și, picior peste picior, ceru o țigară. Avea picioare frumoase. Drăguță, violent vopsită, fața ei teșită, cu nasul cîrn și maxilare pătrate, degaja un miros plăcut de cremă. Cu o expresie ageră și vie, se uita pe lîngă umărul celor cu care vorbea, țintindu-ne pe rînd, pe fiecare. Ochii femeii deveneau sclipitori cînd ne susțineau privirile. Scutură scrumul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
din cauza lui Fărocoastă. Plină de nuri, suplinitoarea de limbă franceză, care cîndva abordase prima clasă de liceu, s-a trezit între timp exmatriculată. Cu un obraz proaspăt, soția felcerului se credea miss cancelarie. Își rădea sprîncenele la rădăcină iar nasul cîrn și plin de haz o deosebea de alte dăscălițe ce ședeau ca niște cloște îmbufnate în paie. Singura care își da silința, întocmindu-și în cancelarie planurile de lecție, era domnișoara Cașcaval care rotea doi ochi rotunzi de huhurez rotofei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fost zidita în 1809-1810, și are drept ocrotitor principal pe Alexandru Hrisoverghi, fostul proprietar al moșiei și al satului Chircești. Neam de greci, veniți în Moldova în timpul lui Petru Șchiopul, această familie va stăpâni în ținutul Vasluian la Negrețti, Poiana Cârnului și Pribești, iar la Chircești va ajunge stîpân prin căsătorie cu Casandra, fiica lui Sandu Miclescu, Alexandru Hrisoverghi, spătar în vremea domnitorului Ioniță Sandu Sturdza. Dată a fost trecută în grecește pe icoana hramului de pe catapeteasma, astăzi distrusă și, de
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Ea se gîndește la mine și Îmi vrea binele. Eu sînt nerecunoscător, țip. Mergem pe alei, neguroși, iar eu stau și mă Întreb ce i-o fi spus doctorului. Mă bagă În operație și ies de-acolo cu un nas cîrn, mic cît o căcărează de capră, un nas ca un rît miniatural. Va trebui să vorbesc cu el, trebuie să aflu ce i-a spus; poate că totuși e un om rezonabil și recunoaște În mine un erou de război
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cu el, trebuie să aflu ce i-a spus; poate că totuși e un om rezonabil și recunoaște În mine un erou de război... Nu-mi ajunge setul de cicatrici de pe braț? Din sprînceană? Cum mi s-ar asorta nasul cîrn (dobîndit, de asemenea, În urma armatei) cu ele? Ce credibilitate vor avea peste ani poveștile mele eroice ieșind de sub un nas cît o muscă? S-ar găsi, În caz că s-ar pune problema unei ecranizări, un actor În viață cu un astfel
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Libere. Ca semn de recunoaștere propun poziția stând într-un picior, evident pentru economie de ghete. PE RUȘI Zi de târg animalier la marginea pieții de brânzoase. Doamna Eulampia, reputată cultivatoare de pisici și ciuperci de bălegar, bagă sub nasul cârn al cump ă ră torului cușca în care se zbate eroic un motan ușor atins de râie. E o după-amiază al naibii de frumoasă. Personaje: EULAMPIA CLIENTU Episodicu Mâța Așa, păsărică mică, mumușică...Ciripi te-ar hingherii. Domnu!...Ți-a pus ăl
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
urmașii tăi care va avea o meteahnă trupească să nu se apropie ca să aducă mîncarea Dumnezeului lui. 18. Nici un om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie: și anume nici un om orb, șchiop, cu nasul cîrn sau cu un mădular mai lung; 19. nici un om cu piciorul frînt sau mîna frîntă, 20. nici un om ghebos sau pipernicit, cu albeață în ochi, care are rîie, pecingine sau boșit. 21. Nici un om din neamul preotului Aaron, care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
omului, băiete, dar n-am bănuit, când am cunoscut-o pe Tereza, că mă voi dovedi un psihiatru fără har. De fapt, nu era frumoasă. Avea un fel de zâmbet neterminat, niște ochi lâncezi, ca ai adolescentelor, și un nas cârn care-i dădea un aer aproape impertinent, dar, încolo, nu atrăgea atenția prin nimic deosebit. Scundă, cu obrazul ars de soare și îmbrăcată modest, se deosebea, totuși, de femeile care se străduiesc să placă. De aceea m-a mirat avertismentul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
i-au pus aceeași Întrebare: o nouă iubită? CÎt despre Carlos, explică zîmbitor la bucătărie: cui pe cui se scoate. Dar cu toții băgară de seamă că era vorba de cu totul alte cuie; Maruja nu se putea compara cu năsucul cîrn și legănările de șolduri ale lui Peggy cînd prezentase noile toalete la petrecerea urmată de parada modei pe care doamnele din Comitetul-pentru-ajutorarea-cartierelor-Încă-nebotezate au organizat-o În saloanele spațioase ale hotelului Crillon. Peggy a prezentat trei modele de la Boutique Musee du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a ieșit, mai împleticită ca oricând, în întâm pinare. Avea acum părul scurt, căzându-i în șuvițe tocite de-a lungul obrajilor. De câte ori o vedeam după o vreme mă frapa cât era de urâtă: buze subțiri și uscate, nasul prea cârn, fața pergamentoasă... Dar ochii arătau totuși o inteligență vie, ca și altceva, un fel de nebunie romantică, de nepăsare față de tot ce era în jur. Când m-a invitat la ea acasă, am simțit deodată opera hormonilor prin zonele inghi
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
arată? Celălalt izbucni în râs. Un râs ca un behăit, puțin imbecil. ― N-am văzut-o. Stătea ascunsă în cutie. După glas, părea tânără, plină de draci. ― Mi-e teamă să nu fie o cursă... ― Ce cursă! Își încreți nasul cârn cu nări răsfrînte: Știe că stau la tine." Te ascunzi la domnul Alexandru Dincă, fiul nașei dumitale." Pe cuvântul meu de onoare că așa mi-a spus! N-avea decât să dea un telefon la Miliție: "Hei băieți, tipul evadat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la Miliție: "Hei băieți, tipul evadat din penitenciar se găsește pe strada cutare la to'arășul cutare!" Este? Scoase pieptenul din buzunar și-l trecu de câteva ori prin păr. Avea o figură ciudată, construită din linii frânte. Nasul foarte cârn și ochii mari, albaștri, cu sprâncene circumflexe îl făceau să semene cu un clown. În general izbea expresia tâmpă și în același timp vicleană. Râsul neașteptat accentua impresia. ― De unde știa ce-i cu tine? Dascălu ridică din umeri: ― Habar n-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu mașina până la Ploiești, luau masa undeva. Înainte de ea fusese Cecilia și mai înainte Dora... Același itinerar, același coniac sorbit încetișor pe canapeaua cu perne multe." Hm, începuse să devină monoton..." Auziră un chicotit și se răsuciră brusc. Un bărbat cârn, în vindiac îmblănit, cu o trusă de medic sub braț, le făcu un semn amical. ― Mai e nevoie de aiureala cu țigara? Râdea bine dispus, trecîndu-și degetele prin părul ud. Scarlat îl privi iute: "Ce-i cu ăsta, domnule? Ai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îngenunche în fața ușii. Scoase o lanternă și lumină scurt broasca. ― Rahat cu perje! Scarlat privea în lungul străzii. Felinarele, rare, luminau slab. Un câine alb se strecura pe lângă ziduri adulmecând porțile. Ușa scârțâi. Intrară unul după altul, conduși de lanterna cârnului. Ionescu șopti: ― Domnilor, am pășit în ilegalitate! Se aflau într-un fel de sufragerie-salon cu mobilă multă, amestecată. Pereții erau înțesați de tablouri, în cea mai mare parte peisaje cu flori. Dascălu se opri în mijlocul încăperii și spuse tare: ― Bună
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
clipi confuz. ― Dar Florence... Nici n-am fost la bucătărie. Un val de roșeață năpădise figura dolofană până la rădăcina părului alb. Rotunjimile și trăsăturile moi îl făceau să semene cu o femeie. Nevastă-sa își strâmbă gura botoasă. Avea nasul cârn, ochi mici albaștri, puțin oblici și un păr argintiu foarte des, retezat scurt legat cu o panglică bleu. În tinerețe fusese nostimă. Acum semăna cu un mops, una din figurile acelea în fața cărora nu te poți împiedica să zâmbești. ― Ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
aprinse o țigară și aruncă neglijent chibritul. ― Unul din noi va rămâne cu dumneavoastră. Încă o dată vă atrag atenția să vă vedeți de treabă. La prima prostie... Pocni din buze cu o mișcare semnificativă a degetului încîrligat. Se întoarse spre cârn. ― Hai, Dascăle! Lucrăm în schimbul întîi. Cârnul ocoli încăperea și apucă farfuria cu cremă de zahăr ars din fața Melaniei Lupu. ― E grozavă. Bătrâna se bîlbîi: ― Puteți s-o luați. Sânt sigură că Florence mai are o porție. ― Într-o zi am
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
chibritul. ― Unul din noi va rămâne cu dumneavoastră. Încă o dată vă atrag atenția să vă vedeți de treabă. La prima prostie... Pocni din buze cu o mișcare semnificativă a degetului încîrligat. Se întoarse spre cârn. ― Hai, Dascăle! Lucrăm în schimbul întîi. Cârnul ocoli încăperea și apucă farfuria cu cremă de zahăr ars din fața Melaniei Lupu. ― E grozavă. Bătrâna se bîlbîi: ― Puteți s-o luați. Sânt sigură că Florence mai are o porție. ― Într-o zi am să învăț să gătesc. Până acum
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Parcă am fi patru... Inginerul îl privi surprins. ― Nu înțeleg... A, da! Dacă eram patru era mai bine. Aici ne trebuia dinamită, nu lopeți. ― Eu nu mă simt deloc obosit. Atât că mă plictisesc. ― Nu prea am conversație, rânji Ionescu. Cârnul dădu din cap. ― Mă enervează să fac ceasuri întregi același lucru. E monoton. ― Lasă că scăpăm repede! După ce ajungem la canal, peisajul începe să varieze. Continuară să sape un timp în tăcere. Inginerul se oprea din când în când și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
urmelor, unde nu-ți iese figura mai tragi cu pensula o bulină roșie. Nu se cunoaște. Dascălu behăi. ― Ce idei caraghioase ai! Își duse degetul la frunte: Ești cam țicnit, nu? ― Cred că da, mi se trage din familie. Figura cârnului se întristă. ― Îmi pare rău... La mine, doar tata a stat la balamuc. Eu am avut noroc, semăn cu mama. ― O femeie de nădejde, presupun. ― Oho! în fiecare dimineață se urca într-un salcâm și dădea din mâini. ― Se credea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
întristă. ― Îmi pare rău... La mine, doar tata a stat la balamuc. Eu am avut noroc, semăn cu mama. ― O femeie de nădejde, presupun. ― Oho! în fiecare dimineață se urca într-un salcâm și dădea din mâini. ― Se credea avion? Cârnul hohoti. ― Acum îmi dau seama că ești țicnit de-a binelea. Făcea mișcare în aer liber. Așa-i recomandase doctorul. ― Înțeleg... ― Când veneam de la liceu o ajutam să coboare. ― De ce? Nu încăpeați amîndoi? ― Ei asta-i! Doar trebuia să stăm
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
meu și te porți ca un porc! Pe toți vă împușc! Plimbă revolverul de la vinul la celălalt. Scarlat ridică încet mâinile deasupra capului. Pe buzele inginerului zâmbetul înghețase. Șerbănică Miga se lipise de zid. Nu îndrăznea să clipească. Brusc, chipul cârnului se lumină. Abandonă arma și începu să râdă cu sughițuri: ― V-am tras o sperietură bună, nu-i așa? Se uită la Scarlat: Spune drept dacă nu te-ai speriat! ― Bineînțeles, m-am speriat grozav. Respirau precipitat, sudoarea le aluneca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fi să ne tragă clapa? ― Adică? ― Să ajungă la muzeu și s-o șteargă. ― Nu, nu cred. ― Ai dreptate. Știi, mi-ar fi plăcut să intrăm împreună. ― Și mic, dar nu se poate. Inginerul e tânăr, o să reziste mai bine. Cârnul îl măsură dintr-o parte. ― Da, ești cam bătrân. Ți-ar fi greu în canal. ― Destul de greu. Voi doi o să vă descurcați de minune, sânt sigur. ― Abia aștept! Rămase pe gânduri. Și Ionescu e destul de cumsecade. ― Bineînțeles. ― Păcat că-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nici un cuvânt din șoaptele celor trei. Inginerul și Scarlat trecură în bucătărie. Dascălu îi asigură că a înțeles, clătinând din cap, și trase piedica revolverului. Rămas singur se plictisi repede. ― Care din voi știe o poezie? Bătrânii se priviră contrariați. Cârnul ridică arma plimbînd-o de la unul la celălalt. ― Mai repede! Cel mai mult îmi plac poeziile cu fluturași. Număr până la trei... ― Poate ne spui dumneata una, îndrăzni profesorul Dragu. ― Țțț! La urmă! Se apropie cu arma de șofer: Hai, începe tu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
program artistic. Lasă-mă în pace! Își îndreptă pistolul spre Ioniță Dragu. Începe tu! Ceilalți vin după aia în cor. ― Dar, domnule, profesorul se bâlbâia, tremurând din toate mădularele, vă rog să mă credeți... ― Mucles! ― Niciodată în viața mea... Chipul cârnului se schimonosi. Fixă amortizorul, întinse brațul și apăsă pe trăgaci. Glonțul se înfipse cu un pufăit ușor lângă bombeul profesorului. Ioniță Dragu sări ars în picioare. Șoferul mototoli spasmodic fața de masă. ― Ce faceți?! Nu vă dați seama? E cri
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
altfel nu se poate. O să te ajutăm și noi. Dragu începu să cânte cu privirea în pământ. Avea o voce jalnică, melodia falsă abia se deslușea. ― Azi am să-ncrestez în grindă, grindă / Jos din cui acum oglindă... ― Nu! urlă cârnul și trimise trei gloanțe în oglinda venețiană agățată deasupra servantei. Ceva mai vesel! Oglinda plesni. Trei păianjeni uriași înotau în apele ei. "Dumnezeule! gândi Melania Lupu. Asta aduce nenorocire." Scarlat interveni din nou: ― Dragul meu, înțelege-mă, întîrziem... ― Te așteaptă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]