139 matches
-
-i va readuce la vedere. Unde-ți sunt prietenii? Nu a avut timp să termine, că primul care a pus mâna pe vas a fost Căiță care, după ce a băut, și-a revenit în carne și oase. La vederea lui Căiță, Fata pustiului a căzut din nou în genunchi în fața acestuia și a încercat să-i sărute picioarele. Căiță a prins-o de subsuori și a ridicat-o. De bucurie, fata a început să plângă zbuciumat. Căiță a dat în continuare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a pus mâna pe vas a fost Căiță care, după ce a băut, și-a revenit în carne și oase. La vederea lui Căiță, Fata pustiului a căzut din nou în genunchi în fața acestuia și a încercat să-i sărute picioarele. Căiță a prins-o de subsuori și a ridicat-o. De bucurie, fata a început să plângă zbuciumat. Căiță a dat în continuare și celorlalți prieteni din licoare începând cu Buburuza. Aceasta, după ce și-a revenit s-a așezat pe umărul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
oase. La vederea lui Căiță, Fata pustiului a căzut din nou în genunchi în fața acestuia și a încercat să-i sărute picioarele. Căiță a prins-o de subsuori și a ridicat-o. De bucurie, fata a început să plângă zbuciumat. Căiță a dat în continuare și celorlalți prieteni din licoare începând cu Buburuza. Aceasta, după ce și-a revenit s-a așezat pe umărul lui Căiță șoptindu-i : -Înălțimea ta, acum cred că-mi dai dreptate. Nu-i așa că ființă așa de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
prins-o de subsuori și a ridicat-o. De bucurie, fata a început să plângă zbuciumat. Căiță a dat în continuare și celorlalți prieteni din licoare începând cu Buburuza. Aceasta, după ce și-a revenit s-a așezat pe umărul lui Căiță șoptindu-i : -Înălțimea ta, acum cred că-mi dai dreptate. Nu-i așa că ființă așa de frumoasă nu ai mai văzut? -Așa este, de aceea cred că nu-i pentru mine. -Nici să nu te gândești. Tu ai salvat-o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Fata i-a prins capul în brațe l-a sărutat, iar Trotinel a mai nechezat odată scurt și i-a zis: -Hai, tânără mireasă urcă în spinarea mea că te voi duce ca gândul la nunta ta și a lui Căiță, viteazul nostru rege. Și astfel au plecat la drum. Când au ajuns la poarta pustiului, s-au întâlnit cu primele păsări care până atunci nu aveau voie să zboare pe deasupra acelui teritoriu, s-au întâlnit cu diferite animale ce înaintau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lui Dardailă așteaptă la poarta iadului. Noi am trecut prin noapte și prin zi, Acum suntem la sfârșitul celei de a opta nopți și nu va dura mult până când sfântul soare ne va călăuzi drumul spre casă..... Nu a terminat Căiță să-și spună gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe Trotinel să se oprească pentru că are să-i
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gândul că, dintr-o dată norii s-au risipit, ziua le-a dat binețe, iar raze blânde și mângâietoare de soare le-au strălucit calea. Fata pustiului, l-a rugat pe Trotinel să se oprească pentru că are să-i spună ceva lui Căiță. -Înălțimea ta, spune ce să fac acum pentru a-mi arăta recunoștința că mi-ai salvat viața. De acum, cât voi trăi te voi sluji cu nețărmurită credință. Nu ți-am spus asta până acum, fiindu-mi frică de Dardailă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că nu va muri. Acum sunt pe deplin sigură, de aceea restul vieții îl depun la picioarele tale. La auzul acestor vorbe, grupul s-a oprit în loc, au aplaudat, s-au sărutat, au cântat și din inimă s-au bucurat. Căiță s-a apropiat de Trotinel, apoi a zis către Fata pustiului: -Nu te voi obliga să faci nimic deosebit. Numai dacă vei vrea, să fii mireasa mea. Fata a descălecat de pe Trotinel, s-a apropiat de Căiță și a început
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-au bucurat. Căiță s-a apropiat de Trotinel, apoi a zis către Fata pustiului: -Nu te voi obliga să faci nimic deosebit. Numai dacă vei vrea, să fii mireasa mea. Fata a descălecat de pe Trotinel, s-a apropiat de Căiță și a început a-l săruta, în timp ce zicea: -Da, da, da, și vocea ei răsuna departe. S-au îmbrățișat îndelung, apoi au continuat drumul pe jos. Trotinel, s-a apropiat de ei, zicându-le: -Urcați aici în spinarea mea, presupun
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
aici în spinarea mea, presupun că abia așteptați să stați amândoi îmbrățișați. A mai trecut o bună bucată de vreme și străbătând cele șapte țări și mări au ajuns acasă, cu toții sănătoși și voioși. Când i-a văzut, moșul lui Căiță s-a bucurat mult pentru că, deși la început jinduise la averea nepotului, de atâta muncă și fără un pic de ajutor, îi părea rău. Se ruga mereu la biserică să i se întoarcă nepotul mai repede acasă sănătos. Căiță s-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lui Căiță s-a bucurat mult pentru că, deși la început jinduise la averea nepotului, de atâta muncă și fără un pic de ajutor, îi părea rău. Se ruga mereu la biserică să i se întoarcă nepotul mai repede acasă sănătos. Căiță s-a căsătorit cu Fata pustiului și la nunta lor a venit lume peste lume, vietăți ale pământului și de dedesubtul acestuia. Au sărbătorit împreună șapte zile și șapte nopți. Mirii au trăit împreună în dragoste și fericire timp de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și șapte nopți. Mirii au trăit împreună în dragoste și fericire timp de șapte sute șaptezeci și șapte de ani, nu au avut copii și toată averea au lăsat-o stră, stră, strănepoților celor din grupul care l-au ajutat pe Căiță să-și salveze consoarta din ghearele lui Dardailă și al Siungurătății. URIEȘII Pe locul numit URIEȘ situat între Cristinești și Dragulea, în vreme de mult apusă a trăit comunitatea Urieșilor. Această comunitate se ocupa cu agricultura, cultivând pentru consumul propriu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
artă: „Arta nu are patrie, patria fiind ea însăși.” Vasile Voiculescu (1884-1863), medic, poet, prozator, dramaturg, s-a născut în această casă și a trăit aici numai în primii 6 ani de viață. Se spune că s-a născut cu căiță pe cap, ceea ce a fost interpretat ca un semn al norocului. După cum a mărturisit mai târziu, a trăit într-un mod tipic rural, copilăria fiindu-i marcată de educația religioasă care i s-a făcut în familie, de datinile și
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
de apă lină. Bucură-te, Vestitorul datinei reînnoite, Bucură-te, Iubitorul zărilor nemărginite, Bucură-te, Doinitorul satului foșnind de frunze, Bucură-te, Adoratorul fecioriei glicofiluze, Bucură-te, Sol din ceruri pajiștilor înflorite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. VI Născutul cu căiță, insemn prevestitor, Ursit a-ți duce viața sub visuri care dor, Să vrei, sădind sămânța eternității-n carne, Nimic lumina lumii în neguri s-o răstoarne, Legând-o apoi, cu duhul să le împaci visând - O dulce-mpreunare de suflet
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
Kiss și s-a terminat cu o discotecă în aer liber. Ziua de duminică a început cu participarea la slujba religioasă, oficiată în aer liber, la Biserica Sfinții Arhangheli „Mihail și Gavriil” de preoții: Radu Botiș, Giurgiu Dumitru, Mureșan Ion, Căița Teofil, Ilie Bucur. Sufletele celor prezenți la slujbă nu au fost mângâiate numai de vocile armonioase ale preoților, ci și de glasul Corului Bisericii, alcătuit din 26 de membri, femei și bărbați, reorganizat în 1996, când s-a pus piatra
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
dor prin trecerea pe o punte, spre a ieși în fața Soarelui pe poarta lumii este prezentată cu o intuiție sensibilă. Cea chemată prin tradiție să înfăptuiască ritualul este moașa Mărie, care după ce înomenește pruncuțul, îngroapă la rădăcina prunului sălășelul și căița pruncului, de la un loc cu cișcaneul, astfel ca “rămășițele sacre ale previeții fătului“, adică apele în care se formase, să fie îngropate la loc curat, adică la rădăcina unui pom roditor. Este momentul proorocirii Măriei, ca pruncul să fie “rodnic
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
și se miră de el, fără să-și aducă aminte să-l scuipe, să nu-l deoache, poate să și moară, dacă acela adoarme cu deochiul. Mama zise minunându-se: - Am auzit și eu de ăștia care se nasc cu căiță, că au putere în priviri și că s-ar întoarce înapoi după ce mor, dar nu prea cred. - Ba să crezi! Ei pot să se întoarcă de pe lumea ailaltă și când mor, mai iau și pe alții după ei, în șase
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
copii care mureau la naștere și se credea că ele ar putea fi vrăjitoare care, În mod deliberat, omoară copiii pentru ospețe canibalistice sau pentru a le folosi rămășițele În prepararea de alifii cu puteri oculte. Placenta, cordonul ombilical și căița puteau fi utilizate pentru lucruri vrăjitorești (M. Mauss, H. Hubert, 1996, p. 114). Un alt factor esențial este zvonul. Așa cum arată P. Stewart și A. Strathern (2004), atribuirea vrăjitoriei este strâns asociată mecanismelor comunicării interpersonale, ale fabricării unor versiuni distorsionate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o mie de ciocănele/ Cu cuțitul le-oi tăia/ Cu mătura le-oi mătura,/ Cu căița le-oi măsura/ Peste nouă mări negre le-oi arunca./ Acolo să cheie, să răscheie,/ Ca spuma de mare,/ Ca roua de soare/ Să rămână Ionel curat, luminat/ Ca soarele când răsare,/ Ca busuiocul în floare,/ Descântecul de la mine,/ Leacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înnoadă chiotoarea, cel care a trecut nu mai crește. La copiii mici se dă apă pusă la fiert pentru mămăligă, ca să vorbească repede. (Gh.F.C.) Copilul nou-născut este pus pe pămînt, de unde îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița sau chitia este bucata de piele cu care se nasc unii copii pe cap. Se zice că se vor face strigoi, însă în timpul vieții vor avea noroc. (Gh.F.C.) Dacă pui căița sub un pod peste care trec un pașă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița sau chitia este bucata de piele cu care se nasc unii copii pe cap. Se zice că se vor face strigoi, însă în timpul vieții vor avea noroc. (Gh.F.C.) Dacă pui căița sub un pod peste care trec un pașă și un mitropolit, ai noroc la judecată. (Gh.F.C.) Să nu treci peste copilul mic, că nu mai crește. Dacă ai trecut, treci înapoi. (Gh.F.C.) Nu e bine să măsori și să cîntărești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă se naște în ceas rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar dacă e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rău, are să fie nefericit. Dacă la nașterea copilului va fi timp frumos, va fi cu noroc, iar dacă e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la un botez
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unul din ei sau ele trebuie să fie strigoi sau strigoaică. Dacă un copil înțărcat suge țîța mamei sale pe furiș la o săptămînă după înțărcare, apoi acel copil, după moartea lui, se face strigoi. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că după moarte se va face strigoi. De aceea, cînd moare, trupul lui se leagă cu rug - și așa se pune în mormînt; apoi i se mai pune mei în ochi, în gură, în nas și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]