241 matches
-
lumină din lumina Ta clară. Și e toamnă din toamna de ieri, Încărcată de atâtea veri, În covorul cel moale am pășit Prin atâta splendoare! Între vis și culoare. Ruginite, frunzele îmi cad la picioare, Iară păsările mii au plecat călătoare Spre un țărm de lumină mai mare. Și te-aștept când e dorul mai tare, Ca să vii, printre frunzele ruginii. MĂ VĂD IUBITE ÎN OCHII TĂI Ochiul tău rece reținând surâsul strâns Ultima clipă dăruită a unui popas restâns, Mă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
undeva în haosul pustiit, în lumea de-afară Deși nu o caut, o aștept...orice ar fi, unde ar fi... Să-mi povestească ce povești mai ascunde în oamenii vii. Pe mai departe nu sunt, pe mai aproape nu ești Călătoare prin tine, cu tine, am învățat să iubesc... Cum nu există lumină să nu-și poată pătrundă umbra Așa nu există secundă să nu ticăie a timp. De-o vreme, s-a rătăcit toamna de mine în mine Precum un
TOAMNA DE MINE de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378354_a_379683]
-
bolnăvicioasa, Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune. Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se înfigă în suflet, să mi-l rănească. Singurătate nemiloasa, Călătoare blestemata prin garsoniera sufletului meu, Ai spart oglindă În care mă priveam, Admirandu-mi tinerețea și elanul, Și ai lăsat doar cioburi ascuțite, Care rânesc, macină, dor. Singurătate sordida, Lumânare arsă pe altarul ființei mele, Ia inima mea în palmele
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat și dansat, lăsat cuibului pregătit pentru el, printre
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CHIP DE DEMIURG Autor: Shanti Nilaya Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Chip de Demiurg Te uiți din zare, din noian mă uit- ce lungă-i noaptea, ziua ...călătoare Și parcă-i prima noapte de demult, Și parcă-i pentru noi, prima ninsoare... Se-așterne peste trupuri fulg cu fulg, Ne-mperechează clipa-nsingurată. Iubitule, ai chip de Demiurg, Iar eu, mă-ndragostesc ca-ntâia dată... Sunt albă lună, albă-i
CHIP DE DEMIURG de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371977_a_373306]
-
sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat și dansat, lăsat cuibului pregătit pentru el, printre
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
Publice și apoi la Departamentul pentru românii de pretutindeni; la Ministerul Afacerilor Externe, secretar I, atașat cultural, în cadrul Ambasadei României la Seul și acum, consul la Ambasada României la Canberra. Ce pasiuni aveți? În ordinea de precădere: lectura, scrisul și călătorile. Dacă ați lua viața de la capăt, ați schimba ceva făță de ceea ce a fost până acum? Nu. Ar însemna să mă neg pe mine însămi. Dacă ar fi să vă stabiliți undeva în lume, ce țară ați alege? O țară
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
CERULUI limbi scânteietoare se ridică din frunzele uscate iluziile ard clipe de gânduri risipite violet, miresme suave, din neutroni sălbatici un Big Bang se ivește rătăciți printre formule, așteaptă miliarde un culegător de aștri, bătrânul măslin e doar o umbră călătoare un mugur e salvarea Blue eyes Katharsis scară în infinit. SĂ APRINDEM RUGUL Beau o cană de lapte, muls din aripa unui aisberg aștept răsar sloiuri de gheață imensitate albă credința lumina întârzie o șoaptă îngheți așteptând... Aprind rugul, încet
ÎNTÂLNIRE CU NEMURIREA (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347871_a_349200]
-
amorțire și-i e dor, De veri frumoase ca-n poveste, Pe cer se-nalță un cocor. A mai plâns o floare Azi noapte a mai plâns o floare Și parcă s-a mai stins o stea, Pe bolta luminată, călătoare, Praf cerne pe visarea mea. Tăcerea se așterne dureroasă, Cuvintele în stoluri au zburat, O ceață încărcată, deasă, Parcă-ntre noi s-a așezat. Mătasea nopții se destramă Și zorii parcă-s de cristal, Răcoarea dimineților te cheamă, În depărtări
MOR PESCĂRUŞII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377863_a_379192]
-
a reflectoarelor era fermecătoare. Atunci am priceput că va hoinări ca și mine, și nu m-am înșelat. Emilia Țuțuianu: Mărturisește-ne câte ceva despre fiica ta Cristina. A moștenit și ea dorul de ducă al tatălui? Boris David: Este o călătoare neobosită, înarmată cu o memorie de invidiat, moștenită de la Marga, îndrăgostită de istorie și geografie, îndrăgostită de Anglia, de Franța, de Spania și, nu putea fi altfel, de Italia. A făcut Politehnica, la Chimie Industrială, a făcut masteratul în Canada
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
Acasa > Versuri > Visare > VISE CĂLĂTOARE Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului VISE CĂLĂTOARE Ești cerul meu senin, albastru Ce-mi mângâie în zori de zi. Zilele mele ! ... Ca un astru ! Și vorba spusă ! ... Ar dori ! Din vise, tu, mi te tot scuturi Picând doar în privirea ta. Și-aș ”înhăma”acuma fluturi La
VISE CĂLĂTOARE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375823_a_377152]
-
parfumată! Să nu cunoști durerea, de suflet și de trup, căci este numai una și este de temut! Visul nu ți-l vinde, cu mintea disperată, privește-n gând la ceruri, nu uita, dar iartă! Și dragostea curată-i, una călătoare, în cerul mult prea-nalt, se naște din izvoare. Crede în al tău suflet și dacă trebe, taci, ca să-nțelegi ce-ți spune, când nu știi ce să faci... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Când nu știi ce să faci
CÂND NU ȘTII CE SĂ FACI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373156_a_374485]
-
o călătorie atât de lungă și epuizanta. Primul a sosit masculul, mai puternic, cu mușchii mai vânjoși, care a zburat cu pieptul plin de bucurie sub instinctul semănat de Dumnezeu de a se orienta pe meridiane electromagnetice doar de păsările călătoare știute și simțite, grație acelui program ancestral primordial. La sosire, în loc de vesel croncănit triumfator- când a văzut stâlpul gol - ce credeți că a făcut? S-a așezat din cale afară de trist, resemnat, ploștit, parcă l-a pălit cineva cu un
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
de mierle, ce își lăsaseră auditoriul cu gurile căscate. Când e vorba de bârfe, chiar și cele mai importante dezbateri își pierd participanții. Pe creanga unui stejar falnic, ce impunea prin statura și prestigiul său, poposiseră de curând cele două călătoare neobosite, stârnind interesul tuturor cu rămurica verde și plină de flori ofilite de culoarea soarelui. Susțineau că o aduseseră de peste mări și țări, ca să dovedească existența primăverii veșnice în țara de unde veneau. Murmure de neîncredere se ridicară din mulțimea pestriță
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
ofilite de culoarea soarelui. Susțineau că o aduseseră de peste mări și țări, ca să dovedească existența primăverii veșnice în țara de unde veneau. Murmure de neîncredere se ridicară din mulțimea pestriță, dar câteva voci iritate și nerăbdătoare cerură liniște pentru a permite călătoarelor înaripate de a-și susține teoria atât de îndrăzneață. - Am mai auzit astfel de povești, croncăni un corb de pe o creangă mai înaltă. Dar ele au adus și dovezi. Ați mai văzut prin părțile noastre și mai ales în timpul ăsta
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]
-
sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat și dansat, lăsat cuibului pregătit pentru el, printre
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag.Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea.Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat și dansat, lăsat cuibului pregătit pentru el, printre
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
lumină din lumina Ta clară. Și e toamnă din toamna de ieri, Încărcată de atâtea veri, În covorul cel moale am pășit Prin atâta splendoare! Între vis și culoare. Ruginite, frunzele îmi cad la picioare, Iară păsările mii au plecat călătoare Spre un țărm de lumină mai mare. Și te-aștept când e dorul mai tare, Ca să vii, printre frunzele ruginii. MĂ VĂD IUBITE ÎN OCHII TĂI Ochiul tău rece reținând surâsul strâns Ultima clipă dăruită a unui popas restâns, Mă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
frumoasă. Mai sînt în compartiment un spaniol cu soția și un ofițer cu ticuri nervoase și vorbăreț. Amîndoi sînt cu ochii pironiți pe vecina mea. Le las cîmpul liber vreo două ore. Nu reușește nici unul din ei să capteze bunăvoința călătoarei.. Leg conversația eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
optimă de 11o-13o kg N. S. Hrușciov se enervează, protestează și a adăugat că el "nu crede ce scrie în hârtia aceea." La plecarea delegației, pentru un nou punct din program, Gh. Gheorghiu-Dej l-a invitat în mașina în care călătoarea cu N.S. Hrușciov pe Al. Moghioroș care răspundea în conducerea țării de agricultură și l-a rugat să explice lui Nichita Sergheevici practica tăierii porcilor la noi în țară. Al. Moghioroș a repetat poziția părții române în această problemă, subliniind
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și uneori cu cele literare. Cu studii și articole de istorie literară sunt prezenți Ovidiu Ghidirmic (despre G. Călinescu, Mateiu I. Caragiale, maiorescianism), M. Andreescu-Schenker (Poezia lui Mircea Dinescu), Const. M. Popa (despre Rebreanu, Sadoveanu), iar Marin Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
La turma sa gândește el. FETELE Ei Marie, ce-ai de spus? O Doamne, norocu-n joc l-ai pus! IONEL Voi merge-n munți. CORUL PĂSTORILOR Rămâi Ionel! Rămâi Ionel! Gândește la iarna cu ger, ninsoare, Gândește la turma cea călătoare, Nu fii amăgit, Tovarăș iubit, De-a fetelor rele vorbe ușoare. IONEL Ea crede că n-o iubesc, Rămas bun, scumpă! - Singur Trăi-voi în crânguri, Cu vulturii, urșii, cu ciute ușoare Pîn'calea-i schimba-va pe cer sfântul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Însemnările publicate la început (În Țara Bârsei și În Țara Crișului) au în centru preocuparea de a înfățișa locurile și oamenii, cu elementul lor caracteristic, cu istoria lor. Discret, mai mult în chip aluziv, sunt indicate și stările sufletești ale călătoarei, cele suscitate de peisaje, dar și cele dintr-un strat mai profund. Cât privește primul țel, el este atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
București, f.a.; Suflet de femeie. Întâmplarea. Conu Iordache Iovu, București, f.a. Traduceri: Alphonse Daudet, Nevestele artiștilor, București, 1908, Sapho, București, 1908; Guy de Maupassant, O viață, București, 1908; Eugène Brieux, Brândușa (Blanchette), București, 1911; Lucien Descaves și Maurice Donnay, Paseri călătoare, București, f.a. Repere bibliografice: N. Iorga, Boierimea de țară se duce..., „Sămănătorul”, 1905, 47; M. Dragomirescu, O carte de schițe, „Epoca”, 1906, 78, 79; Chendi, Schițe, 63-68; M. Dragomirescu, „Cea dintâi durere”, CVC, 1908, 9; Sadoveanu, Cărți, I, 71-73; M.
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
și într-o versiune din Banat a Cântecului Bradului: „și spre stânga să nu-mi da,/ Cari în partea stângă/ E calea cea strâmbă/ [...] Ci să le dai în mâna dreaptă...”, vers ce-i face loc și Fecioarei Maria (reputată călătoare în „lumea de dincolo”) - „La masă chitită/ Masă înflorită/ Șade și scrie/ Maica Mărie/ Pe cei vii și pe cei morți/ și-și înseamnă a lor sorți” - și „fântânii uitării”, din care adăpându-se, sufletul uită lumea. Relații despre „lumea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]