240 matches
-
tare, pentru că nu știa sensul de "unt" al acestui cuvânt, în dialectul ei, "ha khil" însemnând "mănâncă spermă". Dar sensul primar al acestui cuvânt este indianul GHI- unt clarificat, în limbile sătești indiene folosindu-se chiar formă khil. Deci, romii căldărari au dreptate când spun "khil" untului, ursarii folosind formă romanizata "untos". Deci, daca țiganii URSARI ar avea o cunoaștere bazată pe satisfacerea instinctului primar de foame, nu ar avea probleme să pronunțe substantivul khil, care înseamnă "unt". Este evident de ce
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
Dar și Benga . Romii înainte credeau că din Calul primordial, Deva l-a creat pe primul Adam Kadmon, (r)omul primordial. De aceea la romi caii sunt animale sfinte. Ursarii îl aveau că animal totemic pe Rich- ursul (hindi, români). Căldărarii și Gaborii îl țineau la cinste pe Sap-șarpe (hindi, români). Mai multe le veți citi în viitoarea mea carte. Harul creștin nu este carne, ci spirit. Puterea lui Iisus stătea în puterea spirituală de a indura batjocuri. El ne-a
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
au ajutat să scap de urgia războiului. - Trebuie să jurăm cu sânge, preciză bulibașa. Că nimeni nu va vorbi despre acest lucru, decât acela care va trăi după moartea lui, dacă va fi cazul. De azi înainte Trifu este țigan căldărar ca și noi și să jurăm că-l primim în rândul nostru. - Jurăm! ziseră juzii într-un glas. Mihai scoase din chimirul bătut cu ținte de alamă un șuriu cu plăsele de os din corn de cerb, învelit într-o
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
lebăr, maioș - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu ) • (I) RATTUNI GOJ (literal “cârnat din/cu sânge” = sângerete - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu) • (I) ZARUNI CÀXRA < c`ër·ra zaruji (cort flocos/mițos/din par/din blană [de capră] - la căldărari) • BIS-/BIZ- & DES-/DEZ- (prefixe privative cu sensul de “fără”, “lipsit de”) Referință Bibliografica: CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
își educă copilașii să sape tunele prin pământ, albina să culeagă miere, iar oamenii să facă ceea ce fac domniile lor, sau ce au făcut părinții acestora... Oglinda lor! Majoritatea reușesc... dacă pot face față influențelor nocive ale societății moderne. Ești căldărar, înveți copilul să facă căldări. Ești muzician, înveți copilul să îi placă muzica. Scrii, ești om de litere... Scrie și copilu'! Uneori chiar literatura de calitate. La început imita părintele... apoi personalitatea îi dictează să fie indepentent. Fără influențe... dar
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
a se depana (firul) bispatărel vb. a descoperi, a dezveli, a dezvălui, a afla, a pătrunde (o taină) bispajtralo adj. m. desfrunzit deskerel vb. a desface (din încleștare) domnești (Gurghiu-Mureș) dezvalimen adj. dezdivorțat despar·runel vb. a dezgropa, a deshuma căldărari despägubiră s. f. despăgubire despahol vb. a se dezgheța desphenel vb. a retracta, a contramanda dessïkavel vb. a dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
runel vb. a dezgropa, a deshuma căldărari despägubiră s. f. despăgubire despahol vb. a se dezgheța desphenel vb. a retracta, a contramanda dessïkavel vb. a dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel vb. a deschide, a desface deswurădo adj. m. dezbrăcat ‘ursari’ de Sadova - Dolj deskărel (deskărdăs) vb. a deschide (sacul ochii), a dezlegă (ziua, sărbătoarea) deskărdo adj. m. dezlegat (de jurământ), larg, deschis (loc) deskăwol
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs- pl. -(V)màn-, la ‘carpaticii’ din Mera -po, cu varianta -bo, rar -mo, la rromvlahii din Dumbrăveni -bo, ce are varianta -po, la căldărari N. sg. -(V)mòs pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- / -(V)màs- pl. -(V)mat`ën-, iar la bumbăcari N. sg. -(V)mò’ pl. -(V)mà
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
la OBL. -(V)màs- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau laʒa.v/o, -e s.m. rușine (1) semnalat de Daniel Samuel Petrilă (2) Ileana Lăcătuș, Csilla Könczei, ILONKA NENI (3
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
pârâul Ciofului. Între cele două izvoare, și înconjurul lor există un teren viran cu o suprafață de de circa un hectar, poate mai mult ! În anii când eram copil, cam de două ori pe an, aici se așezau șatrele de căldărari. Nimeni nu știa când soseau, și nici când își instalau corturile confecționate din pânze colorate diferit. Cum terenul cu pricina era în spatele grădinii și casei noastre, dimineața ne trezeam cu corturile gata instalate, și o hărmălaie de glasuri de copii
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a uitat atent spre cele trei corturi instalate și a văzut că parcă nu mai arătau ca în amintirile din copilărie. Copiii acestora nu mai erau așa de murdari și zdrențuroși precum cei de
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
nu, s-a uitat la ceasul de la mână și i-a spus ora exactă, precizându-i și minutele, după care copila de vârstă incertă i-a mulțumit și s-a retras în cort, pentru cine știe ce treabă urgentă. „Da!... Și la căldărari s-au schimbat multe!” gândi domnul Petrică, bărbat cu studii superioare, trăitor de mai mulți ani în capitala tării, unde își avea serviciul ca inginer la o uzină de renume, reîntors în sat să-și vadă mama, sora și nepoții
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
o podidi, udându-i obrazul cu pielea întinsă și arsă de soare. Unul în brațele altuia, zăboviră mult la poartă, parcă uitând unde sunt. Petrică rămase surprins când pe lângă ei trecu ieșind din curte o tânără și frumoasă țigancă de căldărari, care îi spuse mamă-sii: „Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
numai meșteșugari care prelucrează fier gata redus, aramă, cositor etc. și pentru sate. Specializarea, determinată de specificul materiei prime folosite și de nevoile mereu crescânde ale societății, era deosebit de pronunțată. În documente sunt menționați meșteșugari fierari, strungari, lăcătuși, potcovari, alămari, căldărari, tinichigii, cazangii, cuțitari, tufeccii (armurieri) etc. În Iași, la 1854, exista o breaslă a fierarilor, în Botoșani, la 1845, lucrau 21 de fierari, în Galați - 31 (fierari creștini), în Roman, în 1849, existau 14 fierari, în Bârlad, la 1845, 14
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în The Sociology of Georg Simmel, Free Press, New York, pp. 402-408; șdisponibil și pe Internet la adresa http://condor.depaul.edu/Îdweinste/intro/stranger.htmț. Șerban, Monica (1999), „Aspecte ale atașamentului față de comunitate - studiu comparativ asupra a două comunități de romi căldărari bogați”, Revista de Cercetări Sociale, nr. 1. Uslander, Eric M. (2002), The Moral Foundations of Trust, Cambridge University Press, Cambridge. Verdery, Katherine (2003), Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț. Voicu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cultura societăților agricole, a traversat Iranul pe la sfârșitul secolului al X-lea, ajungând ulterior în Armenia și Asia Mică. Aflați în matca Imperiului Bizantin, țiganii se vor răspândi treptat în bazinul Mediteranei, începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de pe pod. Dar nu s-a dat la fund, ci a plutit pe ape, purtată de râu la vale, până au pescuit-o copiii dintr-un sat uitat de lume. Nimeni n-a îndrăznit s-o înfieze; doar niște țigani căldărari au luat o de suflet... Dar toate astea erau numai basme, căci nimeni din vremurile acelea de demult nu mai era în viață și nimeni nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de pe pod. Dar nu s-a dat la fund, ci a plutit pe ape, purtată de râu la vale, până au pescuit-o copiii dintr-un sat uitat de lume. Nimeni n-a îndrăznit s-o înfieze; doar niște țigani căldărari au luat o de suflet... Dar toate astea erau numai basme, căci nimeni din vremurile acelea de demult nu mai era în viață și nimeni nu mai știa câte veacuri purta Sempronia pe umeri. Ba se zicea că și Moartea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
îmi este de folos pentru slujbă. 12. Pe Tihic l-am trimis la Efes. 13. Cînd vei veni, adu-mi mantaua pe care am lăsat-o în Troa la Carp, și cărțile, mai ales pe cele de piele. 14. Alexandru căldărarul mi-a făcut mult rău. Domnul îi va răsplăti după faptele lui. 15. Păzește-te și tu de el, pentru că este cu totul împotriva cuvintelor noastre. 16. La întîiul meu răspuns de apărare, nimeni n-a fost cu mine, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85052_a_85839]
-
Drăgana, fimeia lui Vasilie ce au fost staroste de ciocli”. Și iar ai trecut fără să-i vezi pe martori, fiule. Ai dreptate, părinte, dar dacă tot a venit vorba, uite că în fața marelui logofăt puteau să stea și „Vasile căldărar staroste”, care are și sigiliu inelar; „Toader pălemar și încă „ mulți alți oameni buni. Cu alte cuvinte, orice act se întocmește după toate canoanele și fiecare martor prin iscălitură sau punerea degetului întărește cele spuse în document. Dacă vrei să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul meșteșugurilor de lux, sau al meseriilor ce necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
sin Zaharia ciobotar etc. Dar dovada directă a derivării unor termeni onomastici din meseriile practicate o aflăm explicit menționată în actele de stare civilă consemnate în registrele de profil de la comună, cum sunt cazurile: „Porojan și Gheorghe căldărariu, de profesie căldărari”, martori la nașterea Ioanei, fiica lui Vasile Căldărariu; „Ion Ferariu, de profesie fierar”, martor la o naștere declarată de Ion Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]