1,131 matches
-
dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 8 decembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 6.670/2003, Tribunalul Suceava - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 112 alin. (1) din Codul aerian, excepție ridicată de Gabriela Căldare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul criticat încalcă dreptul la liber acces în justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, republicată, și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158505_a_159834]
-
și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 112 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, excepție ridicată de Gabriela Căldare în Dosarul nr. 6.670/2003 al Tribunalului Suceava Secția penală. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 29 aprilie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158505_a_159834]
-
tunele prin pământ, albina să culeagă miere, iar oamenii să facă ceea ce fac domniile lor, sau ce au făcut părinții acestora... Oglinda lor! Majoritatea reușesc... dacă pot face față influențelor nocive ale societății moderne. Ești căldărar, înveți copilul să facă căldări. Ești muzician, înveți copilul să îi placă muzica. Scrii, ești om de litere... Scrie și copilu’! Uneori chiar literatura de calitate. La început imita părintele... apoi personalitatea îi dictează să fie indepentent. Fără influențe... dar totuși păstrează linia celor „șapte
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
se declanșa un vacarm de nedescris. În câteva minute, tata rămânea fără struguri. Fără o boabă. Tata îi aștepta pregătit. Avea semenele lui. Când sosea ziua, toată suflarea era pregătită. Așteptam liniștea! Iar în momentul coborârii stolului, băteam din toate căldările, butoaiele din tablă, câinii lătrau, pisicile o zbugheau care încotro, iar graurii, ei bine graurii aproape că se izbeau de pământ și nu știau cum să părăsească mai iute terenul. Tata știa că e timpul culesului! Nu mai întârzia nicio
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1430289521.html [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
claie, apoi coborî și începu să care fân pentru animalele din grajd. Zăbovi mult cu această îndeletnicire aproape sfântă pentru un țăran de la munte, apoi intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
pentru un țăran de la munte, apoi intră în casă. Nu mult după aceea, stăpâna casei, Catrina, ieși și ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică ce era, era lăsată să doarmă în pace, pe săturate
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
ea cu două căldări de apă încălzite, pe care le duse în grajd, să adape vitele. Se întoarse în casă, luă altă căldare, albă, cu care intră în grajd să mulgă cele două văcuțe. Se întoarse mulțumită în casă cu căldarea plină de lapte proaspăt, spumegând. Aveau o fată, Măriuca, care, de mică ce era, era lăsată să doarmă în pace, pe săturate, în odaia cea mai încălzită, cu căpușorul ei bălai pe o pernă mare, de puf de gâscă, și
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
pe săturate, în odaia cea mai încălzită, cu căpușorul ei bălai pe o pernă mare, de puf de gâscă, și acoperită cu o cergă mâțoasă, caldă, prea caldă, lăsând doar un picioruș în afară, neacoperit. Când intră mama ei cu căldarea cu lapte în odaie, simți, parcă, mirosul laptelui proaspăt, făcu ochișori mari, se ridică șezând pe pat, frecându-și pleoapele. - Mama, îmi faci turte? Mi-ai promis că-mi faci turte! - Da, Măriuca, îți fac turte, ți-am promis de
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cadoul_de_craciun_viorel_darie_1387893637.html [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
bărbat. Mama a tăcut, înciudată de spusese omului. Dar tata, naiv : -Vezi, fa ? Ți-am spus eu ? Atunci mama nu s-a mai abținut și a răbufnit : -Taci, dracului, că râde satul de noi ! Du-te și pune apă în căldarea mare ! dă imediat foc ! Apoi, furioasă, s-a întors către om : -Ioane, noi îți mulțumim că ne-ai adus băiatul, dar acum să ne ierți. În noaptea asta avem o distracție... Omul se simți și spuse : -Apooi, și eu sunt
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1482509663.html [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
-se până în tavan, apoi se răsuci ca un vârtej și dispăru prin acoperiș în timp ce scăunelul de lemn se aprinse din senin și flacăra inundă camera de lumină. - Ptiu, drace, că mare pagubă îmi făcuși! - exclamă înciudată baba. Prinse din instinct căldarea ce o avea lângă vatră și aruncă apa peste vâlvătaie. Dar mare îi fu mirarea când flacăra se înălță până-n tavan și scaunul se făcu scrum. - Să-mi aduci jilț de aur în locul ăstuia de lemn! În cele din urmă
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Orașul pe care il conduceți se numără printre locurile demnității noastre naționale. După 1952, Baia Sprie a devenit colonie de muncă forțată pentru deținuții politici. Silicoza, bolile de plămâni și de inimă au făcut ravagii. Colonia era așezată într-o căldare înconjurată de munții Gutinului și reprezenta locul de muncă al celor 7-800 de condamnați la pedepse mari. Primii deținuți au fost aduși de la Aiud. Treptat, treptat, au sosit deținuți pedepsiți de la alte închisori, iar după închiderea Canalului, o parte dintre
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 by http://confluente.ro/Victor_roncea_prezinta_mult_victor_roncea_1378027254.html [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
compartimentul șefului de gară wasyl închide ochii. umbra tatălui pregătit să-l lovească pe neașteptate cu dosul palmei acoperă clopotul pe care doi grăjdari îl pun la picioarele lui în iarba plină de rouă. preotul jerzy răstoarnă apa dintr-o căldare în clopot. își suflecă mînecile și apucă limba grea cu amîndouă mîinile. abia reușește s-o clintească la dreapta la stînga ca „să umple de sunet” apa care gîlgîie ușor. apoi tatăl îl înșfacă pe neașteptate de ceafă și îl
Poezii by Cornelia Maria Savu [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
au luat-o casele la vale, călare pe viitură. Pluteau pe coama valului albii și blide și scoare, copaci, capre și găini moarote, saltele, și cîini, și pisici. Bătrînii stăteau temători, dar împăcați pe prispă, părea că s-a ciuruit căldarea cerului, o dată pentru totdeauna, stăteau pînă la genunchi în apă și nu îndrăzneau să facă un pas, pînă la ușă. Atunci a venit tornada ce ne-a secerat pădurea, vezi și dumneata! n-au mai rămas decît cioturi, limbi de
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
Se pedepsesc cu închisoare dela 2 luni pînă la un an, toți justițiabilii de consiliile de justiție de bord care ar comite una din următoarele infracțiuni: 1. Degradarea din neglijență a obiectelor de inventar sau a materialului bordului (corp, mașini, căldări, armament, bărci, etc.). 2. Risipirea sau alterarea alimentelor și a materialelor, precum și a lichidelor întrebuințate la bord, fie pentru alimentare, fie pentru uzajul navei, provenită din neglijență sau nerespectarea ordinelor și regulamentelor. 3. Îmbarcarea clandestina de către personalul și echipajul navei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
se împart, pentru sufletul răposatului, diferite daruri. De preferat ca această milostenie să se îndrepte către străinii nevoiași. S-a încetățenit tradiția ca, după astuparea mormântului, să se dea "peste groapă", de pomană, o plapumă (sau o pătură), perne, o căldare cu apă, o găină vie etc. Toate acestea nu au decât o singură semnificație: milostenia pentru sufletul celui răposat, care nu trebuie să treacă neapărat de la cel ce dă către cel ce primește peste mormânt, gestul neimplicând nici o rezonanță și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
ori să-l ducă chiar a doua zi dimineața la centrul de colectare al laptelui din sat. - Uite, iar vine Iacob în casă! zicea mama - Las să intre, ce-ai cu el? răspundea tata - Nu mai suport! Iar îmi cere căldare de muls vaca! Auzim bătăi în ușă: Poc! Poc! Poc! apoi: - Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1398665297.html [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
și foarte acru. Ne dădea să bem câte o cană. Părul pe cap se zburlea de acru ce era! Eram ferm convinsă că supărarea noastră acrise borșul și că de aici vine vorba „ești o acritură”! Îl răsturna într-o căldare. Mai apoi, într-o oală mai mică din lut, punea tărâța scursă pentru cuibul de borș (hucea). Umplea vasul cu apă călduță. Amesteca bine și-l lăsa câteva ore să se limpezească, după care iar era scurs. Repeta această operație
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444912266.html [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul pădurii se împreună cu răsunetul tălăngilor și al doinelor păstorilor, rostuite din fluiere și cavale. În văzduh, plutesc vulturii, atotstăpânitorii acestor ținuturi muntoase, de unde zărești frumusețile de basm ale Căldării Moldoveanului. Începe distracția. Focul mare pârjolește berbecuțul la proțap, în timp ce, agățat de crăcane, fierbe tuciul imens în care femeile mestecă cu făcălețul mămăliga galbenă din mălaiul măcinat la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
crângului, plutesc prin aer fluturi de toamnă. Sus de tot, în direcția crucii din vârful cupolei bisericii de la schit, răsună tânguios chemarea cocorilor. Pe cărările de munte merg agale turmele de oi. Coborârea oilor de la munte se face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de brad, golit înăuntru, îngropat adânc în pământ, unde se aduna până sus apă rece. Îi dădu și copilului o găletușă mică, să ducă și el ceva la deal. Ea era învățată cu căratul apei de la știubei, lua câte două căldări mari, pline cu apă. Copilul ducea găletușa lui cu entuziasm, bucuros că i se dădu și lui ceva însemnat de făcut. Aduseseră chiar de două ori apă de la izvor, era nevoie de apă multă, trebuiau adăpate vacile și vițelul. Apoi
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1485861286.html [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă de pomană pe la femeile neputincioase. Această lucrare se face timp de nouă joi după Paști. Nodurile făcute la
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă nouă căldări cu apă pe iarbă verde. Apoi mai duc apă de pomană pe la femeile neputincioase. Această lucrare se face timp de nouă joi după Paști. Nodurile făcute la Denia celor 12 Evanghelii În Joia Mare se săvârșește Denia celor 12 Evanghelii
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
euro, în timp ce două Vase de gheață din argint, datate 1820, decorate cu mascheroni sunt evaluate între 20.000 și 30.000 de euro. Paul Storr, Sfeșnic din argint, 1826 Un alt Vas, de același tip, din 1831, în formă de căldare, cu decorații în trompe l’oeil și cu blazonul familiei incizat, este evaluat la 5.000 - 6.000 de euro, iar o spectaculoasă pereche de Farfurii decorative cu diametrul de 48 de centimetri, decorate cu bogate borduri cu scene din
Periplu prin casele de licitație italiene by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105517_a_106809]