608 matches
-
proză: "... în păreții ei se afla un ocol de firide cu perdele de borangic cusute în mătăsuri și fluturi, prin crăpătura cărora se zăreau ori ciubuce de iasomie cu mari imamele de chihlimbar înflorate în peruzele, ori mătănii de preț, călimări de argint de pus în brîu, iatagane și cuțite cu mînerele numai pietre scumpe și chiar, în una din ele, bătută pe fundul peretelui, o minune de icoană lucrată cu sidef și adusă de la Ierusalim de cine știe ce neam al boierului
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Jucu, județul Cluj Descrierea stemei Stema comunei Jucu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În cartierul 1, pe fond roșu, se află un pergament cu o pană și călimară, totul de argint. În cartierul 2, pe fond albastru, un potir de aur ornamentat în partea inferioară cu trei cercuri și trei brâie. Cercul din mijloc reprezintă scena răstignirii pe cruce a lui Isus Hristos. Brâul din mijloc are dungi
HOTĂRÂRE nr. 1.341 din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261238]
-
un medalion ovigal, totul de aur. În cartierul 3, pe fond de argint, se află un cal negru conturnat, cambrat. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Pergamentul cu pană și călimară face trimitere la George Barițiu, personalitate marcantă a culturii românești, om politic pașoptist ce s-a născut la Jucu într-o familie de preoți. Există un bust al acestuia amplasat în parcul bisericii din Jucu de Sus și un alt
HOTĂRÂRE nr. 1.341 din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261238]
-
novicelui aderent drept al unei piese de teatru al cărei regizor e necunoscut și al cărei final e imprevizibil. „Ideologia” comunistă, în fond o grosieră adaptare a unei doctrine pe care nici măcar înalții dregători, de-o instrucție precară, „șefi de călimară”, n-o stăpîneau, e figurată printr-o imagine... muncitorească: „Un atelier meșteșugăresc de propagandă violentă, făcută la ciocan și nicovală”. Intră în colimator și scriitorii. Criticii importanți, încă în viață pe atunci, Perpessicius, T. Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Șerban
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
bijuteriile lui Peter Carl Fabergé pentru soția țarului Alexandru al III-lea al Rusiei, a fost vernisată în 2011, de Paște, la Vatican. Colecția aparține miliardarului rus Viktor Vekselberg și conține nouă ouă Fabergé și alte 190 de comori (broșe, călimări, accesorii pentru fumat). Ouăle Faberge sunt printre cele mai scumpe și bine vândute bijuterii din întreaga lume, fiind preferate de numeroși bogătași sau fețe regale, printre care Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Din noiembrie, 2011, Casa Faberge a
Peter Carl Faberge, omagiat de Google printr-un logo special - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/66647_a_67972]
-
de rechin. Sângele apă nu se face, după cum se spune, eu zic că tot așa nici terciul - personal nu văd de ce ar fi mai special și mai simbolic sângele pentru treaba de care m-am apucat. Dac-aș avea o călimară de tuș bun, al dracului să fiu dacă nu m-aș simți mai bine, sau măcar mi-ar fi mai puțin rău. Pe de altă parte, povestea asta a mea nu e deloc în alb și negru, așa că nu e
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
Șoseaua Kiseleff, Bucarest Roumanie]; 4. Genève, 20 iulie 1959, Hôpital Cantonal Champel: Mari îmbrățișări întru poezie. T. Arghezi. [Academician Mihai Beniuc, Șoseaua Kiseleff, nr. 10, Bucarest, Roumanie]; 5. [București, 8 noiembrie 1961]: Îți urează parfumul liniștei perfecte și flăcări în călimară, Tudor Arghezi. [Domnului Mihai Beniuc, Strada Grădina Bordei, nr. 51 București]; 6. Geneva, 21 august 1962: Poeta Poetae Vale! Tudor Arghezi. [Domnului Mihai Beniuc, Strada Grădina Budai, nr. 51, Bucarest, Roumanie] și, în fine, 7. Geneva, 20 august 1963: Al
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
sunt bune pentru neputincioși și muribunzi. Dar ce-i mai rău abia urma să vină. Pentru că din momentul în care boala cititului pune stăpânire pe un organism, îl slăbește până când cade pradă unei alte belele care-și are rădăcinile în călimară și rodește prin pană. Nefericitul se apucă de scris (...) Și-ar da până și ultimul bănuț (până-ntr-atât de malign e morbul) ca să poată scrie măcar o cărticică menită să-i aducă faima: dar tot aurul din Peru nu
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
Bibliotecii Documentare „Timotei Cipariu” Blaj, ca subfilială a Academiei R. S. R. - Filiala Cluj. Așezată în pavilionul administrativ al Mitropoliei blăjene de odinioară, ea a devenit laboratorul de lucru al profesorului, care cu foi liniate de caiet, cu„peană”și călimară , precum vechii dieci blăjeni, cerceta și conspecta articole și studii din periodicele revenite la Blaj. Al. Todea îl felicită pentru organizarea acestor cărți de către vechiul director al Bibliotecii blăjene din perioada interbelică; în 1979, se împlineau 225 de ani de la
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
din acest an sunt: Premiul pentru poezie: Gellu Dorian, pentru volumul Cartea singurătăților, apărut la Editura Charmides. Premiul pentru proză: Cristian Meleșteu, pentru volumul Revoluția borfașilor, apărut la Editura Tracus Arte. Premiul pentru publicistică: Dorin Ivan, pentru volumul Diavolul din călimară, apărut la Editura Tipo-Moldova din Iași. Dorin Ivan a mai primit și Premiul „Lazăr Băciucu” pentru jurnalism de investigație. Premiul special „Vasile Voiculescu”: Carmen Gavrilă, pentru volumul Revolta Orientului, apărut la Editura Polirom. Manifestarea culturală a fost organizată de Direcția
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]
-
dorință de a învăța a reușit să biruie rezistența părinților. Ion Creangă este unul dintre ei. „Din partea tatei, mărturiseș te el în Amintiri din copilărie, care adesea îmi zicea în bătaie de joc: «Logofete, brânză-n cui, lapte acru-n călimări, chiu și vai prin buzunări!», puteam să rămân cum era mai bine «Nic-a lui Ștefan a Petrei», om de treabă și gospodar din Humulești”. Dacă nu era mama să stăruie, rămânea, cu alte cuvinte, analfabet. Și azi sunt la noi
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
verzi cu miez dulce-amărui. Da, dă-mi-te dorului meu acru, acum, ca un balon de săpun sau numănui. Pastișă eminesciană O să spânzur lira-n cui N-o să am cui lumânare Și pustiului să pui Și să-l chem în călimara Visului din astăvara Și de-o toamnă și-nc-o zi Dintr-o iarnă Alb-neagră. Ca un leu... Ca un leu mă-nfățișez în fața ta Dumnezeu N-o să afli tu Unde sunt leoaicele mele N-o să mi le iei Pentru că eu sunt
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
de frîu din bagarie, un bici tătăresc, trei linguri de fier, șapte linguri pictate, de lemn, opt săpunuri bune de sulemenit și de rumenit, o putinică de lemn plină cu ace de sule, un săculeț de piele cu nisip de călimară, un mănunchi de lumînări de ceară, Și încă erau, mai la fund, un ziar cusut în piele, o scatulcă mică, un chilin uzat, o blană de urs pentru o capră de trăsură, un covor alb, rău, ros de șoareci, o
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
buñuel galoșii lui mopete plini de lacrimile lui ivănescu ceașca de ceai a lui Kawabata ultima rochie a lui karin boye cerceii din vertebre de girafă a negresei lui drăghici adioul lui marqués pe internet întrerupt de tusa lui agopian călimara lui villon umbrela lui n.țone ce apără și de secetă și și de ploaie toată avangarda care continua să fie nici veselă și nici tristă deși mița biciclista nu mai era catifea extrasă din vocea anei blandiana steagul imaginațiunii
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
Botta. La antipodul teoriei lui Al. Cistelecan, rezumată pe coperta a IV-a a volumului de față (,Multă lume scrie Ťcu sângeť în poezia noastră de azi. Dar, de regulă, e doar sânge de butaforie. Nu însă și cel din călimara lui Claudiu Komartin. Acesta pare scos, abrupt, din venele existenței..."), cred că histrionismul tânărului nostru autor e mai puternic decât la majoritatea ,milenariștilor". Singurătatea nu este, la el, un dat existențial, ci o conduită poetică. Un exemplu, dintre multele posibile
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii cei tineri Stă prinsă-n pioneze Pe sub ciorchini reclame . Aerul sfârâie în călimara golita Și jurnalul de zi pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu sticlă de vin vechi Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
devină preot - motiv pentru care ar fi fost poreclit Apostatul. Pe linie paternă, bunicul Vasile provenea dintr-un șir de notari, considerați ,socotitori de destine", cei care umblau prin sate pentru a face înregistrările populației și purtau la brâu o călimară cu cerneală și una cu nisip. De aici s-ar fi putut trage viitorului prozator ceremonia scrisului, caligrafia frazelor, scenografia epică și preocuparea pentru destinele personajelor. La originea excepționalului personaj din Cartea de la Metopolis Filip Teologul Umilitul stătea un unchi
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
o cruce... PARCĂ NINGEA... sub fulgii mari ca lacrima eternă era un Dumnezeu pândar al vieții muriseră și steagurile-n bernă printre tejghele goale - precupeții vindeau la liber bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ei plai. Românii vorbind de-a lor fapte Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de aur și de înflorire, Cultură, arte, călători vestiți, Crestează pe răboj, spre nemurire și scoală iar voevozii adormiți... Ce multă bogăție-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în loc de vătafi; de-alde mojicoși pofticioși de mărire, pitici peltici, cu geaca jegoasă pă ei, în loc de anterie, fir-ar să fie... * Corupția de azi nu mai are pamfletarii de altădată. Nu știu dacă la unguri, în prezent, în trecut, existau călimări de mare calibru ca la noi în seculul 19, nemaivorbind de vechii cronicari, condiția pe-atunci fiind doar ca stăpânul neapărat s-o fi mierlit... (la urma urmei și Tacitus pățea la fel)... Dar ce face Cucoana noastră, Limba română
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
vizită la un nobil de țară - cam așa urma să sune titlul noului său poem. Greene a luat în mână pana cu care băiețașul lui gâdilase până atunci urechea pisicii, a muiat-o în suportul de ou care servea drept călimară, și a încropit atunci și acolo o satiră foarte spirituală. Adusă astfel din condei încât nimeni nu ar fi putut avea vreo îndoială că tânărul lord perpelit pe jăratic era Orlando, cu cele mai intime spuse și fapte ale lui
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
sunt prieteni câteștrei, Chiar și acum când am vrăjmași o mie. Nu mai recurg la grabnici olăcari Să-mi fâlfâie spre suple pieride, Cu câte-un madh în stih de zile mari, Din aquarela slovei translucide. Parcă-i cenușă-n călimara mea (Să-i zicem tuf), ori pusă-i pe torpoare (?), Sau prea mi-i duhul oploșit, colea, într-un gogleaz de fleacuri literare... Ci, de-aș mai fi poștal, în vreun târziu, Doar Cleliei* - jigodie fatală! -, Chiar și postum, tânji
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
joacă feste!!!) scriu cu pixul. Pasta, lipăitul asemănător melcilor pe foaia de brusture zgrumțuros, subțirimea liniei literei, rapiditatea cu care poți schimba instrumentul (îl arunci, iei altul de alături; cu stiloul e mai complicat: trebuie să-l umpli mereu, cauți călimara preferată, o mai și verși, sau o găsești uscată, goală, sau o afli cu un mîl albastru-n ea de-ți vine să-i înghiți dopul și să rupi eticheta cu dinții!), înfundarea în hîrtie ca într-un cerceaf proaspăt
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
chiar, pragul interzis, dar inima îngăduitoare nu se dezminte, iar focul din versuri nu va putea fi stins. Ne vom întrupa ca simpli îngeri călători și din răscruce de gând vom privi tăcuți până când umbra din prăfuitele-amintiri se destramă-n călimară, iar noi nevăzuți. Pe-același soclu din tăcere, vom poposi ca îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă, dar ai sperat că vremuri blânde vor sosi; dincolo de timp iubirea-i de inimă decisă. Dezvelind gândul și-n tăcere-nveșmântați, vom privi-ntotdeauna
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
am depășit chiar, pragul interzis,dar inima îngăduitoare nu se dezminte,iar focul din versuri nu va putea fi stins.Ne vom întrupa ca simpli îngeri călătoriși din răscruce de gând vom privi tăcuțipână când umbra din prăfuitele-amintirise destramă-n călimară, iar noi nevăzuți.Pe-același soclu din tăcere, vom poposica îngeri, într-o iubire sortită-nepermisă,dar ai sperat că vremuri blânde vor sosi;dincolo de timp iubirea-i de inimă decisă.Dezvelind gândul și-n tăcere-nveșmântați,vom privi-ntotdeauna la
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]