306 matches
-
Ioan Cuza, nr. 32 A, etaj 1, Sector 1 țel: 4100621 16011 BURETEA A. MIHAELA ANCA (n.1957) 153 SC PRICE WATERHOUSE COOPERS AUDITORS ACCOUNTANTS SRL Opera Center 2, str. Costache Negri, nr. 1-5, sector 5 țel: 2028500 2028600 5105 CĂLIN OPREA (n.1937) 3643 SC FIDEXPERT AUDIT SRL Str. Latină 28, sector 2 țel: 3273102 27419 CARBUNEANU CONSTANTIN (n.1973) 1941 SC ESPECIAL AUDIT SRL Bd. Mihai Bravu nr. 440, bl. V12, et. 9, sector 3 țel: 3225652 026 CAYOTTE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Racova Sate: Racova, Gura Văii, Hălmăcioaia, Ilieși Comuna Sărată Sate: Sărată, Bălțata Comuna Tamași Sate: Tamași, Chetriș, Furnicari Comuna Traian Sate: Traian, Bogdănești, Hertioana de Jos, Hertioana-Răzeși, Zăpodia Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Comuna Colonești Sate: Colonești, Călini, Poiana, Satu Nou, Spria, Valea Mare, Zăpodia Comuna Dealu Morii Sate: Dealu Morii, Banca, Blaga, Boboș, Bodeasa, Bostănești, Bălănești, Calapodești, Căuia, Dorofei, Ghionoaia, Grădești, Negulești, Tăvădărești Comuna Filipeni Sate: Filipeni, Brad, Bălaia, Fruntești, Mărăști, Pădureni, Slobozia, Valea Boțului Comuna Gioseni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mareșal Ion Antonescu, fostă Leontin Sălăjan) nr. 3 - 5, Str. Argeșului Str. Aron Pumnul*(D) Str. Arțarilor Str. Avicenna Str. Barcăului Str. Bernard Shaw Șos. Borșului Str. Budai Nagy Antal Str. Buzăului Str. Camille Flammarion Str. Cântărețului Str. Carpați Ale. Călinului nr. 1 - 11. Str. Călugăreni nr. 2 - 42 și nr. 25 - 37, Str. Călugăreni - blocurile nr. 1 - 15. Str. Căpșunilor Str. Cărămidarilor*(D) Str. Ciucașelui Str. Ciucului Str. Constantin Brâncuși Str. Corneliu Baba Str. Cornițelului Str. Cornului Str. Cosminului Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Bucegi Pța. București Str. Bulgarilor Str. Bunyitai Vince Str. Busuiocului Str. C.A. Rosetti Can. C.F.R. Oradea Vest Str. Caișilor Str. Camil Petrescu Str. Cantonului Str. Caraiman Str. Carașului Str. Cardinal Alexandru Todea Pța. Cazărmii Str. Călărașilor Str. Călimăneștilor Ale. Călinului nr. 2 - 82 și nr. 13 - 81. Str. Ceferiștilor*(D) Pța. Romană (fosta Cele Trei Crișuri) Str. Cele Trei Crișuri Str. Cercului Str. Cernăuțiului Pța. Cetății Str. Chimiei Str. Cicero Str. Cimbrului Str. Ciocanului*(D) Str. Ciprian Porumbescu Str. Cireșilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
5 Bl. U1, nr. 13 Bl. Y25 Str. Camil Ressu nr. 9 Bl. U2 Str. Camil Ressu nr. 1 Bl. T6 Str. Castanilor de la nr. 1- 17 (case) Str. Călărași de la nr. 1 - 9 și de la 2 - 14 (case) Str. Călinului de la nr. 1 - 19 (case), Str. Călugăreni nr. 23 Bl. T2, nr. 22 Bl. U2, nr. 24 Bl. U3, nr. 20 Bl. U4, nr. 18 Bl. U8 Str. Călugăreni nr. 25 Bl. T3; nr. 21 Bl. T4A, nr. 19 Bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Avrig - nr. 1 - 31 Str. Baicului Str. Barbu Brădescu Bl. D. Basarabia (fost Muncii) - nr. 1 - 51 Bl. D. Basarabia (fost Muncii) - nr. 2 - 42 Str. Bărbat Voievod Str. Bușteni Str. Callimachi Ale. Câmpul Moșilor Int. Cap. Nicolae Cergă Str. Călinului Str. Căminului Str. Cărăușilor Str. Chiristigiilor Int. Ciocanului*(D) Ale. Cislău Str. Ciurea Int. Clopoțeilor Str. Cloșani Șos. Colentina - nr. 8 - 24 Șos. Colentina - nr. 2 - 6 Str. Comarnic Str. Competiției Str. Constantin Georgian Str. Constantin Tănase Str. Corabia Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând subiectul neverosimil și naiv. Spre exemplu, în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Fiul munților" este "„cam naiv ”", dar copiii i se păreau simpatici. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un băiețel dintr-o stațiune meteo îi vine de hac unui
Fiul munților () [Corola-website/Science/325965_a_327294]
-
mod mediocru, dacă nu submediocru”", în timp ce criticul Ecaterina Oproiu a constatat că "„lipsa de originalitate, de accente, de intenție plastică duce autenticitatea până la inexpresivitate și, uneori, dincolo de ea”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "„regizorul a greșit «tactic», optând pentru o «punere în scenă» (strict teatrală), pentru a demonstra... imixtiunea teatrului în viața cea de toate zilele”". În ciuda unor recitaluri „de virtuozitate” (Carmen Stănescu, Carmen Galin), filmul creează impresia că replicile
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Maria Mirabela" este un basm cinematografic în care Ion Popescu-Gopo adaptează într-un stil propriu, plin de ingenuitate și candoare, povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, precum și fantezia creației sale. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că în filmul "Povestea dragostei" Gopo este „cuceritor prin capacitatea de invenție, ba și prin distribuție”. Natalia Stancu susținea că în acest film este dominantă "„preocuparea pentru expresivitatea plastică de ansamblu și dinamismul culorii, pe realizator nepreocupându-l
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
pentru că tigrul i s-a părut lui Mihai Constantinescu prea mare pentru lumea mică a filmului său. Și aici a greșit, pentru că lumea filmului său nu era mică”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Tată de duminică" este „din nou un film sensibil (și melodramatic), o poveste scrisă de Octav Pancu-Iași, despre o familie dezbinată, cu un copil «de duminică» și cu un tată «de duminică», câteva vieți chinuite, care încearcă
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
senzația de improvizație. Pentru că - așa cum suntem preveniți de la început - miza e mică și ideile par a veni pe parcurs. Dar umor său, despovărat de șabloane, este eficient și săgețile își ating mai toate ținta”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că regizorul Iulian Mihu "„s-a jucat, frumos, în Nu filmăm să ne-amuzăm (martie 1975), o comedie amuzantă, deși încearcă să ne convingă - uneori cu aplomb didactic - că umorul este o întreprindere foarte serioasă, cu dedesubturi grave
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
care poate fi citit numai la suprafață sau și în profunzime. La suprafață este un palpitant film polițist. În profunzimea lui rulează umbra unui film tulburător despre delincvență”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman afirma că filmul " Accident" este un „accident”, „o poveste cu delincvenți - scrisă de Dumitru Carabăț - minată de «locuri comune», de interpretarea monocordă a lui Sergiu Nicolaescu însuși (în rol de maior), salvată doar de câțiva protagoniști, printre care Ștefan
Accident (film din 1977) () [Corola-website/Science/312641_a_313970]
-
crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă de origine
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
seva începe să circule mai intens. Coaja de Călin se usucă în straturi subțiri, în aer liber sau în uscătorii la temperatura de 40-45 grade C. Din 3 kg coaja proaspătă se obține 1 kg de produs uscat. Coaja de călin se folosește în industria de medicamente la prepararea unor extracte cu acțiune calmanta și homeostatica. Uz intern: astringent, sedativ, antidismenoreic, cardiotonic, boli ale vezicii urinare, dismenoree (menstruații cu dureri ), metroragie, stomatite, avitaminoza. Decoct dintr-o linguriță de pulbere de scoarță
Călin (plantă) () [Corola-website/Science/312863_a_314192]
-
Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au afirmat că activitatea regizorului se remarcă prin neglijență ca urmare a prezenței unor inadvertențe în derularea acțiunii. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Stare de fapt" era pentru regizor „încă un pas spre «filmul de vârf»”, precum și un important film postrevoluționar. El afirmă că personajul principal feminin este asemănător cu cel din "Vulpe - vânător" (interpretat tot de Oana Pellea), a
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Castelul din Carpați" este un film "„deși neunitar stilistic - oscilând între un «film istoric» și o «ficțiune romantică» -, conține pagini cinematografice de atmosferă, străbătute, vizual și auditiv (cu contribuția operatorului Valentin Ducaru și a compozitorului Lucian
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
sufoca unii pe alții, de a se devora unii pe alții. De aici nu se poate evada. Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se țese ca o vrăjitorie”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Felix și Otilia" este cel mai valoros film realizat de Iulian Mihu, în care regizorul „s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
celor două partide, urmând ca Theodor Stolojan să candideze pentru președinția țării, iar Traian Băsescu să fie numit premier. Din cauze neelucidate complet până astăzi, este anunțată într-o conferință de presă retragerea lui Stolojan, care este înlocuit de liberalul Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la co-președinția Alianței D.A. La alegerile prezidențiale din decembrie 2004, Traian Băsescu a reușit să îl învingă pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul s-a clasat de pe a doua
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "De-aș fi... Harap Alb" „i-a solicitat la maximum imaginația [regizorului - n.n.], dovada fiind și marile libertăți luate față de textul originar”. Personajul principal este „cam prostuț și cam fricos”, în timp ce Spânul este „un tip fermecător
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că ideea filmului este „conviețuirea pașnică a basmelor cu electronica, a bunicuțelor cu casetele video; din această permanentă uimire s-a născut și întrebarea «hamletiană» a fetițelor: cine au apărut întâi, bunicuțele sau televiziunea?”. Filmul este considerat o
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
anul 2004 în noul său sediu din Noua Autogara centrală a Țel Avivului. Din anul 1975 Niko Nitai interpretează în permanență monologul dramatic „Căderea”, adaptare după Albert Camus. A mai jucat și în alte monologuri dramatice, ca de pildă „Gros călin”, după Émile Ajar, „Eu, tu și iluziile” după Jean Cocteau și Paul Geraldi, și în „L.S.Dionysos” scris de el însuși. În anul 2008 teatrul sau, Karov, a prezentat piesă „A.A. femeie violență” scrisă de Nitai cu participarea unora
Niko Nitai () [Corola-website/Science/327150_a_328479]