276 matches
-
lui Ibsen, cu haina neagră încheiată auster până sus, călcând pe un ghețar. Însă văzut de aproape, pastorul n-avea în ochii săi pătrunzători durități nordice, iar tristeța încruntată într-o ironie gravă îi dădea înfățișarea unui actor tragic. G. CĂLINESCU SCRIERI: M. Aurelius Varus Caesar și L. Aurelius Commodus, A.D. 138-161, București, 1909; Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911; Idei și forme istorice, București, 1920; ed. îngr. și pref. Al. Zub, București, 2003; Memoriale, București, 1923; ed. îngr
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin aspectul colectiv. G. CĂLINESCU SCRIERI: Menirea literaturii, București, 1917; Fiori, București, 1918; Stafia roșie, București, 1918; Meșterul Viață, București, 1919; Paiațele politice literare, București, 1921; Fantoșe vopsite, București, 1924; Viața cu haz și fără a numitului Stan, București, 1929; Horoscop, București, 1932; Amor încuiat
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
superioară. Lăpușneanu e desigur un damnat, osândit de Providență să verse sânge și să năzuie după mântuire. El suferă de o melancolie sangvinară, colorată cu mizantropie. Echilibrul între convenția romantică și realitatea individului, aceasta e minunea creației lui Negruzzi. G. CĂLINESCU SCRIERI: Triizeci ani sau Viața unui jucători de cărți, Iași, 1835; ed. Iași, 1863; Aprodul Purice, Iași, 1837; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu Mihail Kogălniceanu), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref.
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
cuplet. Farmecul stă în scandalul de a surprinde pe un om atât de serios schițând cancanul pe scara rulantă a bibliotecii lui înțesate cu autori greci sau de a ascunde litografii libertine în sala cu marii maeștri ai picturii. G. CĂLINESCU Dispunând de o gândire complexă și nuanțată, scriitorul și-a creat un instrument sintactic adecvat în hipotaxele sale cu multe determinări, a căror armonioasă simetrie, perfect stăpânită, răspundea simțului său muzical. Odobescu este un scriitor care se ascultă când scrie
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Portretul neculcian stă la mijloc, între caricatură și tablou. G. CĂLINESCU Cronica lui Neculce constituie nu numai o importantă realizare în sine, ci și o posibilă monadă a literaturii române. Ea rezumă sau mai bine zis anticipează un larg ansamblu de trăsături generale [...]. Neculce nu este numai un artist al cuvântului
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Stănescu. Povestea vorbei este o comedie a cuvintelor pure și în același timp o comedie umană integrală, făcută din observații impersonale, stereotipe, cunoscute dinainte, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit, în rigiditatea lor chinezească, persiflatoare, de înțelepciune milenară. G. CĂLINESCU Pann face parte și el din familia poeților întemeietori, dar în linie morală. Hristoitie au Școala moralului (o prelucrare) este o carte delicioasă. Alții vor să scrie o gramatică, o retorică, inventează un limbaj pentru poezie, Pann, versificator iscusit, vrea
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
folclorul, punând mai multă coloare și stingând claritățile. El pune în acțiunea de fascinare prin sentimentalism o grijă excesivă, la modul misterios, care, cu toată teatralitatea și cu un ușor comic inclus în orice mistificație, încântă prin ineditul contrastului. G. CĂLINESCU Adevăratul stegar al mișcării simboliste a fost Ion Minulescu. Fără a fi ermetic, prin fond, și, mai ales, prin formă, întrucât e o artă de relativă inițiere și, oricum, de rafinare estetică, simbolismul nu poate fi popular. I. Minulescu e
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
de a prevedea În bugetele anuale de stat, cu Începere din anul bugetar 1949, un Fond de stat pentru Încurajarea creației artistice În domeniul plasticii și al muzicii. (Ă)”. „Ce cere Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român?” - se Întreabă G. CĂLINESCU 4 În ziarul său Națiunea, comentând printre primii justețea remunerării academicienilor și a stimulentelor financiare pentru artiști. Și continuă oarecum retoric: „Îmbunătățirea situației materiale a membrilor Academiei și a condițiilor de activitate științifică? Nu e acesta un soi de privilegiu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Budai îi este un mare înaintaș. De aceea opera lui Budai-Deleanu pare azi așa de modernă și, hrănită cum e din tradiția sătească, deși începută înainte de 1800, lasă în urmă ca învechite atâtea lucruri dintre 1830 și 1850. G. CĂLINESCU SCRIERI: Țiganiada, îngr. Gh. Cardaș, București, 1925; ed. 2, București, 1928; ed. îngr. J. Byck, introd. I. Oană, București, 1953; ed., I-II, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1969; ed. îngr. Florea Fugariu și Andrei Rusu, București, 1981
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
CĂLINESCU, Alexandru (13.II.1907, Focșani - 6.IX.1937, Sinaia), poet. Autodidact, funcționar la Primăria din orașul natal, C. a avut o viață marcată de boală, de obsesia morții apropiate și de insatisfacțiile existenței provinciale. Împreună cu Pavel Nedelcu și George Caïr
CALINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286043_a_287372]
-
nu fi numai o lectură interesantă, captivantă, ci și o carte din care cititorul să învețe cum să muncească, să trăiască și să lupte. Cartea lui Petru Dumitriu este una din cele mai valoroase creații ale noii literaturi românești (...)”. *** G.CĂLINESCU 41 își începe comentariul continuând discuția din precedentul său articol publicat în Contemporanul, menționat de noi în capitolul despre problemele tipicului (vezi nota 20 și contextul): „Problema ridicată de redacția Contemporanului în nota la articolul meu Discuții și analize literare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat lui Bolliac, care de altfel face dovada unei mari imaginații și a unei amplitudini lirice excepționale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Operile lui... Meditații, București, 1835; Din poeziile lui..., I, București, 1843; Poezii noue, București, 1847; Poezii. Naționale, ed. 2, Paris, 1857; Poezii. Renașterea României, Paris, 1857; ed. 2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
evrei, H. Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. G. CĂLINESCU SCRIERI: Lada cu năluci, București, 1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser, Georg Grozs, J. Perahim, Rudolf Grossmann, București
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
întâiul versificator român cu intuiția valorii acustice a cuvântului, care caută cuvântul pentru ceea ce sugerează dincolo de marginile lui noționale și face din vers o singură arie. Bolintineanu e auditiv și mecanic, și de asta duce mai aproape de poezia modernă. G. CĂLINESCU SCRIERI: Colecție din poeziile domnului ..., București, 1847; Poezii. Renașterea României, Paris, 1857; ed. 2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi și noui, I-III, București, [1857]; Cântece și plângeri, îngr. Gh. Sion, Iași, 1852; Les
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
CĂLINESCU, Al.[exandru] (5.X.1945, Iași), critic și teoretician literar, publicist. Este fiul Luciei Mioara Călinescu (n. Vartic) și al lui Cicerone Călinescu, profesori. După absolvirea Facultății de Filologie, secția franceză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967), parcurge
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
CĂLINESCU, Matei (15.VI.1934, București), critic și teoretician literar, comparatist, eseist, prozator și poet. Este fiul Dorei Maria (n. Vulcănescu) și al lui Radu Călinescu, absolvent de la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris, inginer la Căile Ferate Române. O ascendență
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
aprobarea neșovăitoare este tactul desăvârșit cu care acest prelat știe să facă operă educativă, ocolind predica anostă. Teza morală e absorbită în fapte, obiectivată, și singura atitudine pe care și-o îngăduie autorul e de a face simpatică virtutea. G. CĂLINESCU SCRIERI: De la țară, Budapesta, 1906; ed. 3, București, [1921]; În clasa cultă, Vălenii de Munte, 1909; ed. 2, București, 1924; Tușa Oana, Sibiu, 1910; În întuneric, București, 1910; ed. 2, București, 1922; Două iubiri, Vălenii de Munte, 1910; ed. 2
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
autenticitatea și de altfel și dintr-o reală inaptitudine literară, scriitorul afectează a fi în imposibilitate a "reda prin scris" unele lucruri, ba chiar inutilitatea transcrierii sublimului, reeditând astfel teoria lui I. Al. Brătescu-Voinești cu sprijinul lui A. Gide..." George CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1982, pag. 962. "Dl Anton Holban, spuneam în introducerea prezentei cronici, că de la Proust se trage. Este în scrisul său de acută introspecție psihologică, atâta investigație și frământare cerebrală, că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
un țipăt către oameni ca să mă consoleze și să mă vindece". Dincolo de valoarea terapeutică a confesiunii, este clar că - Ioana i-o spune brutal - Sandu își exploatează trăirile din rațiuni artistice: suferința există pentru a încăpea într-o carte." Al. CĂLINESCU, Scriitori români (mic dicționar), Editura științifică și enciclopedică, București, 1978, pag. 262-263. "După Camil Petrescu și Mircea Eliade, cel mai autentist, mai "gidian" dintre prozatorii români notorii din perioada interbelică este Anton Holban (1902-1937). Nu în Romanul lui Mirel (1919
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
savant”), criticul atrage sever atenția că „nu trebuie să se exagereze crezîndu-se că Urmuz poate însemna și un nume”. Însă, chiar dacă va reedita ulterior multe dintre aceste judecăți și prejudecăți, începutul „canonizării” critice a lui Urmuz i se datorează aceluiași Călinescu... Numărul semnificativ de pagini pe care i le rezervă în „Cursul de poezie” susținut la Universitatea ieșeană în 1938 și publicat în volumul Principii de estetică (1939), ca și spațiul acordat în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
George CĂLINESCU ENIGMA OTILIEI Colecție inițiată și coordonată de Anatol Vidrașcu și Dan Vidrașcu Concepția grafică a colecției și coperta: Vladimir Zmeev Pe copertă: Colaj din tablourile lui Giovanni Boldini și Guido Cadorin REFERIN ȚE ISTORICO-LITERARE : Ov. S. Crohmălniceanu, Nicolae Manolescu, I.
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mată, ca să nu dea căldură. În această obscuritate, strada avea un aspect bizar. Nici o casă nu era prea înaltă și aproape nici una nu avea cat superior. Însă varietatea cea mai neprevăzută a arhitecturii (operă îndeobște a zidarilor italieni), mărimea G. Călinescu neobișnuită a ferestrelor, în raport cu forma scundă a clădirilor, ciubucăria, ridicolă prin grandoare, amestecul de frontoane grecești și chiar ogive, făcute însă din var și lemn vopsit, umezeala, care dezghioca varul, și uscăciunea, care umfla lemnăria, făceau din strada bucureșteană o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o ușă din fundul sălii ieșiră într-un geamlâc ce privea în direcția pătratului cu șuri. Pe acesta se aflau ușile a numeroase alte odăi. Pascalopol le arătă o odaie cu mobilă veche de nuc, care, spunea el, aparținuse G. Călinescu mamei sale și rămânea mereu nelocuită. O cameră spre un capăt al coridorului fu destinată lui Felix, alta, la capătul opus, Otiliei. Amândouă erau mobilate cam în același chip, sumbru, masiv și cu o solemnitate rustică, pe care o accentuau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
luă câteva piese pe care și le strecură în buzunar și-apoi înapoie geanta verișoarei, decretînd: - Nu minte, are! Pe un scaun ședea, în apropierea unei ferestre înalte ce dădea înspre pălimar și curte, și care revela grosimea extra G. Călinescu ordinară a zidului, un domn bine îmbrăcat, cu o perlă în crăvată. Era ceva mai în vârstă decât Stănică și amintea puțin pe Pascalopol, fără să aibă finețea aceluia. Era proprietarul unei mori, milionar și senator. Stănică văzîndu-l, îi făcu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]