276 matches
-
condamnați până la cinci ani de închisoare, așa că, prin noiembrie 1955, am fost eliberați... Unde ați fost deținut după această a doua condamnare? La Craiova am fost judecat, dar am stat la Pitești, în vechea închisoare construită în timpu’ lu’ Armand Călinescu... Era o închisoare mare, pă patru sau cinci nivele, cu celule de-o parte și de alta. Mijlocul era gol, cu plasă de sârmă... Fiind foarte mulți arestați, toate celulele erau pline... Deși mai reușeam să vorbim pe-afară pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a consumat enorm. Călinescu nu este, în orice caz, un profitor mărunt al regimului comunist, așa cum au scris destui, cu o judecată pripită și o țâfnă meschină 1. Călinescu sub vremi Mă voi ocupa în următoarele pagini de publicistica lui Călinescu de după 23 August 19442. E un subiect fierbinte, care nu s-a răcit, deși tentativele de epurare a scriitorilor compromiși, încrâncenate la începutul anilor '90, s-au îmblânzit considerabil. Vremea proceselor morale a trecut, chiar dacă, paradoxal, abia acum dovezile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de inconvenabil, oricât de jenant ar fi el, trebuie rostit cu responsabilitate. Eufemismul e pe jumătate falsificare și nu ajută la vindecarea unor plăgi morale. Sigur că accentul trebuie pus corect: în pofida prestației lor politice, un Sadoveanu, un Arghezi, un Călinescu sunt marii noștri scriitori. De aici trebuie pornit, restul fiind de interes secund. Metamorfoza Nimic nu părea ca l-ar putea extrage pe Călinescu din spațiul septic al cărții: pentru autorul Operei lui Mihai Eminescu dinainte de 1944, nimic nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sunt exprimate de căpetenia statului. Acesta conduce nu prin forță, ci prin prestigiu, într-o înțelegere deplină cu poporul". Cumplită înțelegere, ce pot să spun! Dar acestea sunt simple exerciții de imaginație, făcute pe marginea unor fotografii. E doar naiv Călinescu, este idealist sau pur și simplu se joacă, improvizând un portret ca atâtea altele, literarizând o realitate pe care nu o cunoștea? Eu unul nu exclud această posibilitate, căci iată cum se încheie acest omagiu: "Ultimele imagini ale mareșalului Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
părut un simbol al compromisului; pentru cei în favoarea cărora ar fi făcut compromisul cu pricina, adică pentru oficialii comuniști, el părea cu totul altfel. Să decupez câteva caracterizări ale securiștilor: "Din tot ceea ce spun colaboratorii lui intimi, reiese că G. CĂLINESCU a adoptat o atitudine foarte elastică prin care vrea să-și păstreze o totală independență ca scriitor și critic literar. El a declarat că orice scriitor conștient de valoarea lui trebuie să-și păstreze independența de gândire și de creație
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
egală măsură și de drama sa creatoare, care ieșea din fatalitatea epocii în care era nevoit să se manifeste. Călinescu nu este un profitor al regimului comunist, ci un caz tragic deturnat de acesta de la traseul său firesc! Avem un Călinescu privit din perspectiva Securității: un scriitor neînregimentat, subversiv, ba chiar periculos. Orice altceva, dar nu un aliat. Bibliografie Călinescu G., Opere, vol. V (1940-1946) și VI (1946-1947), Nicolae Mecu, Oana Soare, Alexandra Ciocârlie, Pavel Țugui și Magdalena Dragu (eds.), Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în actualitate ca disident politic, depășindu-se mult cadrul unor așa-zise revendicări de ordin personal. S-a constituit un grup contestatar din care fac parte în principal: DAN PETRESCU - bibliotecar la Biblioteca "M. Eminescu", LIVIU CANGEOPOL - fără ocupație, ALEXANDRU CĂLINESCU - membru de partid, cadru didactic la Universitate, MIHAI DINU GHEORGHIU - membru de partid, sociolog la Centrul de Științe sociale și LUCA PIȚU - cadru didactic la Universitate. De asemenea, în urma informărilor făcute s-au purtat discuții la conducerea Universității și la
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
didactic la Universitate, MIHAI DINU GHEORGHIU - membru de partid, sociolog la Centrul de Științe sociale și LUCA PIȚU - cadru didactic la Universitate. De asemenea, în urma informărilor făcute s-au purtat discuții la conducerea Universității și la alți factori cu ALEXANDRU CĂLINESCU și MIHAI DINU GHEORGHIU, dar în anumite situații opinia oamenilor muncii nu a fost orientată spre o atitudine fermă, ci unii chiar i-au elogiat, iar ei continuau să pună la cale acțiuni ostile. O poziție oarecum oscilantă are MIHAI
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
provocatoare. Cu toate că a fost atenționat asupra comportării și manifestărilor sale, iar la scrisoare i-a răspuns personal tovarășul Prim Secretar al Comitetului Municipal Iași al PCR, cu care a avut o discuție, MIHAI DINU GHEORGHIU a continuat, sub influența lui CĂLINESCU ALEXANDRU și PETRESCU DAN, să aibă manifestări ostile la adresa orânduirii socialiste și [a] conducerii superioare, a intrat în relații neoficiale cu cetățeni străini față de care a denigrat realizările din procesul construcției socialiste și a elogiat[,] față de unele persoane, actele protestatare
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Angelo Mitchievici) și Inițierea comunistă a femeii (Paul Cernat). 3 M. Ungheanu, ""Versurile" lui Mircea Ivănescu", în Luceafărul, 1968, nr. 38, p. 2. 4 Apud Lucian Raicu, ""Alte poeme"", în România literară, 1973, nr. 35, p. 10. 5 Vezi Matei Călinescu, A citi, a reciti, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 44: Noțiunea de lizibilitate literară se bazează pe un paradox. Ca să capteze interesul cititorului, un text de o lungime oarecare trebuie să fie în același timp accesibil și dificil sau, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
al intertextualității (în toate formele acesteia), în acest paradox dezirabil: citind un poem scris la centenarul unei uniri, descoperi, dacă ești foarte atent, că citești și literatură contemporană evenimentului istoric, prezenteizată și resemnificată. 19 Ibidem, pp. 138-139. 7 Vezi Matei Călinescu, A citi, a reciti, Editura Polirom, Iași, 2003, partea a IV-a, (Re)citind de dragul secretului. Nu facem o aplicație analitică extinsă a conceptului de secretivitate pe poemele lui Mircea Ivănescu pentru că aplicațiile lui Matei Călinescu sunt programatic efectuate pe
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
450 și 731 ; pentru comentarii, vezi 280, pp. 139-147)"/>. G. Călinescu a rezumat În câteva cuvinte „morala” nuvelei lui Rebreanu : „Evreul e un paria respins chiar de nația pentru care a luptat” <endnote id="(130, p. 736)"/>. În schimb, același Călinescu s-a simțit „iritat” de felul În care un scriitor evreu, Felix Aderca (el Însuși un participant eroic la campaniile din 1916 și 1919), și-a imaginat personajele Într-un roman (intitulat 1916 și publicat În 1936) referitor la participarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sub pseudonimul Adriana Nicoară. SOROHAN, Elvira. Călinescu și artefactul epistolar. În: Convorbiri literare, 140, oct. 2006, nr. 10, p. 25-27. SOROHAN, Elvira. Ce aude poetul? În: Vitraliu (Bacău), 15, sept. 2006, nr. 5-6, p. 21. Despre George Bacovia. SOROHAN, Elvira; CĂLINESCU, Alexandru; MIHĂILESCU, Dan C. [Cum apreciați fenomenul cultural românesc în contextul european al culturilor și cum vedeți evoluția acestuia după aderarea României la Uniunea Europeană?: anchetă] / răspund: Elvira Sorohan, Alexandru Călinescu, Dan C. Mihăilescu. În: Vitraliu (Bacău), 15, dec. 2006, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
trebuie reamintit faptul că pentru filologul Elvira Sorohan mult invocatul complex de inferioritate al literaturii române este o falsă problemă pe care destui dintre scriitorii analizați o demontează prin creațiile lor. Intuind natura organică a literaturii unui popor, asemenea lui Călinescu anterior, autoarea nu cade în capcana penibilă a extazului față de așa-numitele "culturi mari" în defavoarea culturii române. Și nu e vorba doar de dacii de pe columna lui Traian, invocați oarecum resentimentar de Călinescu, ci de înțelegere profundă a fenomenelor spirituale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
plânge și râde pentru a-și regăsi liniștea" (p. 300). Singurătatea... "Râsul lui molipsește auditoriul și cititorii, protagonistul adevărat al operei fiind marele povestitor, cu mimica și cu gesturile lui verbale irepetabile" (p. 48). G. Călinescu... "Se configurează, treptat, un Călinescu personaj și regizor spiritual al propriei opere" (p. 28); În subtext, Călinescu e peste tot, cu dramele lui de conștiință, ca și în alte conferințe despre scriitori, concepute cu tâlc; un fel de travesti cvasi literar" (p. 92). După cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dublat însă, în permanență, de "simbolurile ascensionale": castel, palat, cetate, tumul, dom, turn, clopotniță, boltă, schele, arcuri.11 Toate aceste geometrii sacre sunt verigi ale ciclului etern, "sigilii" ale faptei umane. Ridicarea lor, conviețuirea lângă ele, meditația, conferă după același Călinescu personajelor (regi, magi) "propria forță și slăbiciune, titanismul și asceza, damnarea și harul creației": cetate: "Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate..." (Memento mori) "Memphis, colo-n depărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p. (Eminesciana; 6) * EMINESCU, Mihai. Scrieri pedagogice. Cu un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
constituirea literaturii române moderne și la închegarea unei tradiții culturale. După D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii române este fără îndoială I. Eliade Rădulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfășurat deopotrivă în viață și în artă. G. CĂLINESCU Pentru Ion Heliade-Rădulescu a scrie înseamnă, în sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu intră în limbajul său. Nici aceea de angoasă, răspândită printre spiritele întemeietoare. Limpede, hotărât este la Heliade sentimentul datoriei. Literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
D. Sturdza, Teleor man: D. Ștefanopolu, Tutova: M. Epureanu, Vâlcea: C. Lahovari, Vaslui: I.Em. Miclescu, Vlașca: Hariton Racotă, Buzău: G. Vernescu. Deci 19 opozanți, 13 guvernamentali și 1 opozant independent. La Colegiul al II-lea fură aleși: Argeș: colonel Călinescu, Bacău: D.G. Leca, Bolgrad: D. Mavrocordat, Botoșani: Gr. Holban, Brăila: C.A. Rosetti, Buzău: N. Păcleanu, Cahul: G. Dimitriu, Covurlui: N. Vlaicu, Dâmbovița: Isaia Lerescu, Dolj: G. Chițu, Dorohoi: P. Cazimir, Fălciu: colonel N. Iamandi, Gorj: T.Moscu, Ialomița: Șt.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Slavici zugrăvise puternic sufletul țărănesc de peste munți și cu atâta dramatism, încât romanul este aproape o capodoperă. [...] Construcția e sigură, bine rostogolită, cu nimic artificial nicăieri, iar încheierea vine când toate faptele sunt coapte spre a-și da rodul. G. CĂLINESCU Forța este pentru Slavici obsesia torturantă, ascunsă în mecanismul creației și în gestica omului, totodată gravă, greoaie, energică. Portretele sale ni-l arată masiv și morocănos, frumusețea lui e numai în monumentalitate. Aparent placid, tern (ca și stilul prozei sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
din opera sa, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității. Idilicul lui Sadoveanu e în înțelesul cel mai larg asiatic, scitic (fără înnegurări slave), revărsat într-o netulburată placiditate, într-o cantitate mută. G. CĂLINESCU Temele literaturii sadoveniene? Natura, țăranul, provincia, trecutul istoric. Dar ce ne spun ele? Constituie ele „lumea” despre care scrie Sadoveanu? Sadoveanu nu scrie despre o lume: el creează o lume. Care nu este produsul memoriei, după cum nu este al observației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
mizantrop, iubitor de Moldova lui după care tânjește și aventurier, cântăreț în tambură țarigrădean, academician berlinez, prinț rus, cronicar român, cunoscător al tuturor plăcerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru. G. CĂLINESCU Prima sa carte se adresează cititorilor de acasă, pentru a atesta - în română și greacă - însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit. [...] Divanul nu este afirmarea unui misticism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
aici, pentru întâia oară, pagina analitică, întrucât obiectul scriitorului nu e omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Luate în chip absolut, aceste pagini sunt încă insuficiente, adesea naive, dar în cuprinsul literaturii noastre ele reprezintă întâiele încercări. G. CĂLINESCU Nu se poate să nu observăm că, în nuvele, dar și în Viața la țară, atmosfera idilică, cu ogrăzi forfotind de orătănii, cu livezi parfumate, cu familii de mici boieri provinciali ce trăiesc printre tabieturi și vechituri sentimentale, evocă locurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]