452 matches
-
bea tristețile ochiului din trecut ochiul acela magic de firav început mirosul lumii tale sădește muguri verzi două luni răsar pe un cer stele curg printre palmele tale cât încă mă (mai) crezi zilele joaca un rustem nopțile ard un căluș setea mea de iubire te conduce spre centura orașului prost pavată urăște-mi aripile care zboară cu artă te văd în vitrine în părul meu ud sufletul meu e în ploaie uitat de (prea) mult dansez în nisipul pe care
HALOU de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1423387384.html [Corola-blog/BlogPost/340157_a_341486]
-
bat după putere, De popor nici că le pasă. În minciună li-i talentul, Și-n țară e sărăcie. Babilon e parlamentul Doar minciuni și calomnie. Vor să fure a mea țară, Și istoria, și neamul, De nu-ți pun căluș la gură, Î-ți pune pe umeri hamul. Și rămânem iar în haos, În foamete și în ruină... ...Mă întreb și eu ca prostul: -Oare nu sunt eu de vină? Da, puneți mâna iar pe coase, Pe țăpoaie, pe topor
VREME TRECE, VREME VINE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457117691.html [Corola-blog/BlogPost/377654_a_378983]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > HĂLĂIȘA!-PARTEA ÎNTÂI Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului HĂLĂIȘA! Era prin 1941, la începutul lunii iunie. Începuse săptămâna Rusaliilor...În acele zile se vorbea numai de Căluș. După amiază când ieșeau femeile pe șanț, în timp ce torceau sau coseau, numai de călușari vorbeau. Mai ales, era o vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
zile se vorbea numai de Căluș. După amiază când ieșeau femeile pe șanț, în timp ce torceau sau coseau, numai de călușari vorbeau. Mai ales, era o vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia Bălăcenilor. Celelalte femei își dădeau coate, râzând pe înfundate. A întrebat-o una: -Ai, ghea, da’ tu numa’ grija călușului ai? Tinerica a lăsat capul în jos, spăsită: -E, întrebai și eu așa, de! -Poate
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
vecină tinerică, ușarnică și plimbăreață, care, făcea ce făcea și aducea vorba: -Ați văzut, fă, călușul? Aseară a trecut pe linia Bălăcenilor. Celelalte femei își dădeau coate, râzând pe înfundate. A întrebat-o una: -Ai, ghea, da’ tu numa’ grija călușului ai? Tinerica a lăsat capul în jos, spăsită: -E, întrebai și eu așa, de! -Poate ți s-a făcut de aia a mutului, a sărit altă femeie. -Păi sigur! Parcă vouă nu vi s-a făcut! mormăia tinerica. Iar a
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
tușă Lino, ce-i „aia” a mutului? Toate au pufnit în râs, uitându-se una la alta. O femeie mai bătrână le-a certat, mormăind: -Nerușinatelor! Nu vă mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de dus! N-am priceput nimic. Discuțiile astea au stârnit în mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
mai potoliți nici în fața copiilor. Și tu, fă!? Du-te, fă, după căluș, dacă ți s-a făcut de dus! N-am priceput nimic. Discuțiile astea au stârnit în mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
mine curiozitatea de a-i vedea pe călușari și pe mutul călușului, să aflu ce-i „aia”. Curiozitatea mi-a fost satisfăcută a doua zi, pentru că am auzit pe uliță țipete de femei și mare hărmălaie. -Ieșiți, făă, că trece călușul! Am ieșit și eu din curte și am văzut apropiindu-se de casa noastră ceata de călușari, cu alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
alai de lume după ei, mai cu seamă femei. Lăutarii cântau binecunoscuta melodie, iar călușarii, încolonați câte doi, strigau, împungând cerul cu bețele ridicate deasupra capului: -Înc-o dată iar așa! Hăi!.. Hăi!.. Hă-lăi-șaa! În fruntea coloanei de călușari era vătaful călușului. Lângă el un călușar, purta steagul. Adică, o prăjină de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
de vreo doi-trei metri, în vârful căreia era un mănunchi de spice de grâu, date-n pârg, o funie de usturoi și o legătură de pelin, toate legate cu un ștergar galben de borangic. Tot lângă vătaf era și mutul călușului, îmbrăcat în haine femeiști, adică într-o bluză roșie și o fustă neagră, trasă peste pantaloni negri. Avea pe față o mască din catifea neagră, cu găuri în dreptul ochilor și al gurii, iar în dreptul nasului avea cusut un ardei roșu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Trupuriloe lor-torțe aprinse în răsuciri amețitoare, fețele lor-flăcări orbitoare în mișcări magice. Acest iureș de foc îi electrizase și pe lăutari care cântau tot mai iute , într-un ritm amețitor, amplificat de energia călușarilor. În acest timp, ce făcea mutul călușului? Sigur că juca și el, tot atât de serios cum jucau și călușarii. Dar seriozitatea lui devenea caraghioasă când îi juca nasul de ardei pe față și i se scutura sub fustă ciudatul instrument. Și, spre hazul femeilor, mai întindea piciorul, scoțând
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433091896.html [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
ni le dă domnul Murar Mihai. Se desenează, se copiază, se modelează gâtul brut din paltin, se face fața de rezonanță, se modelează fața la interior și la exterior. Grosimea cea mai mare la vioara de 1/16 în zona călușului este de 2,4 mm. și treptat ajunge la margine la 1,7 mm. Se amplasează corpul, fața și spatele, după care se filetează. Se confecționează spatele din paltin creț. Se fuguiește (se asamblează perfect cele două părți). Grosimea zonelor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
la fața instrumentelor. Se face eclisa instrumentului care este alcătuită din: conturul eclisei, butuci, colțare și contraeclise. Corpul instrumentului se asamblează și se atașează gâtul cu limbă, după care instrumentul se lăcuiește. Accesoriile (chei, bărbii, cordare, butoni) sunt din abanos. Călușul este confecționat din paltin, popicul (inima instrumentului) este din molid de rezonanță. Accesoriile se asamblează în următoarea ordine: se pune mai întâi popicul, apoi, butonul, se păsuiește pe fața instrumentului în zona clar delimitată (între F-uri), se pun cuiele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cum s-ar zice, Și până-n zori distracție, pe cinste, ca la carte! Nu s-a născut unul, plăcerea să le-o strice. * Regina nopții, gâze și alte vietăți nocturne S-au prins în hora asta mare românească. Noi prin căluș, gimnastică și nai, în astă mare lume, Ca nație română, vor toți să ne cunoască ! * Legende se pot însinua oricând și de la sine, Dar azi, când zorile spânzură pe crestele de stânci, Din a Paștelui Insulă sosește Soarele-Mire, Pătimaș de
JOCURI DE NOAPTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1438969908.html [Corola-blog/BlogPost/368142_a_369471]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > VIOARA ȘI ARCUȘUL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Picurând din coapsa curbă Sub arcuș a ei povară, Lângă floarea din fereastră, Lung, suspină o vioară. Un căluș ca abanosul Îmbufnat și încleștat, O cuprinde în strânsoare Prea dramatic, pasionat. Coardele i se revoltă Mult întinse pe-al ei gât Și-l cheamă, gălăgioase, Să le țină de urât. Doar arcușul, nestatornic, Cu-ale lui plete prea lungi
VIOARA ŞI ARCUŞUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1413177097.html [Corola-blog/BlogPost/383705_a_385034]
-
trăim în Europa, la noi nu se întâmplă așa ceva. Umblăm cu Magna Carta în mână și cu Declarația Universală a Drepturilor Omului în ghiozdan, propovăduind libertatea de exprimare, neobservând casele cu zăvorul tras și pe locuitorii lor la geamuri, cu călușul la gură. Europa se schimbă iar. Este o metamorfoză ciclică, dar semnele ei sunt clare. Sunt convinsă că grecii din Antichitate nu își imaginau că va veni o perioadă în care corpul uman va fi pus la zid, goliciunea ostracizată
Apostolii cenzurii anunță un nou Ev Mediu în Europa by https://republica.ro/apostolii-cenzurii-anunta-un-nou-ev-mediu-in-europa [Corola-blog/BlogPost/337822_a_339151]
-
din Țara Năsăudului și un scurt dicționar al regionalismelor. Floarea Cărbune revine în paginile acestei cărți de data aceasta cu un șir de legende românești și imagini corespunzătoare: Legenda Nașterii lui Iisus Hristos (Sărbătoarea Crăciunului), Legenda lui Dragobete, Legenda Inorogului, Călușul. Georgeta Olteanu ne spune ”Povestea greierașului”, iar Andrei ” Rețeta de a face fericit...” și ”Spiridușul jucăuș”. În continuarea capitolului patru următorii autori contribuie la alcătuirea acestei antologii după cum urmează: Marilena Trifan ne prezintă povestea ” Ochii mamei”; Cristina Beatrice Preda are
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493531348.html [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
m-am născut. Într-o dimineață, m-atrezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân,mângâindu-mă cu multă căldură și iubire.M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea„căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401348124.html [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
printre ramurile alunului bătrân,mângâindu-mă cu multă căldură și iubire.M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zicea„căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului, și eram prima lui floare. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam cu atenție.Și bunicul stătea la taifas cu vecinii lui. Ei
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401348124.html [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
prețioase, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în acea noapte am auzit că denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401348124.html [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să vă spun povestea. Tot în acea noapte am auzit că denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în foșnetul ei ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei mele fericite... În
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401348124.html [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
fericită încât am început să cânt. Credeam că o zână folosise nuielușa magică și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-atrecut repede... Bunicul era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat că a venit Toamna, că vom rămâne fără frunze, că e vremea odihnei... „Tu să nu te sperii, la Primăvară ne vor crește iarăși straie!” m-aliniștit bunicul. A mai trecut
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401348124.html [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
-i mărturisească iubirea lui Gigi. Îl găsește făcând dragoste pe birou cu o colegă, Georgeta (polițistă și ea, logic!), și face o criză spaniolească de nervi. Ca s-o calmeze, Gigi și Georgeta o leagă de scaun, îi pun un căluș în gură și-i spun povestea vieții lor: se cunosc de când aveau 12 ani și erau vecini de bloc. La 16 ani, Georgeta a rămas gravidă cu Gigi. A născut gemeni, o fetiță și-un băiat, dar părinții au obligat
O telenovelă de m-a luat capul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20712_a_22037]
-
Gigi are o fată, pe care-o cheamă Iuliana, da’ își zice Julia, fiindcă e îndrăgostită de telenovele și vorbește perfect spaniola (a luat lecții la Institutul Cervantes :mrgreen: ). Șocată de ce-a auzit, Maria începe să se zbată cu călușul în gură. Nu doar că Gigi, cel pe care îl iubea, ERA TA-SU, MĂ și că Georgeta, cea pe care tocmai fusese geloasă, ERA MĂ-SA, dar și Julio, pe care îl iubise până acum câteva seri, ERA FRA
O telenovelă de m-a luat capul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20712_a_22037]
-
Fă-l sacoșă și cară cu el lucrurile ușoare din piață: salată, ceapă verde, mărar, pătrunjel; 10. Din dresuri împletite de diferite culori, poți confecționa un colier sau o zgardă vintage; 11. Făcut ghemotoc, poate fi folosit pe post de căluș; 12. Folosește dresul vechi pe post de infuzor pentru un ceai. 13. Dacă nu găsești cătușele cand te joci de-a polițistul, poți folosi dresurile cu succes. 14. În lipsa lanțurilor de zapadă, trage un dres pe roți. Nu va ajuta
La ce mai pot fi folosite dresurile vechi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18936_a_20261]