292 matches
-
și nu se urzește sîmbătă și marți: e rău de moarte. Să nu croiești cămeșă sîmbăta, că moare cel ce a purta-o. Cînd femeia îngreunată clătește cămeși de-ale ei, să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă, ci, dacă e băiat, să-i facă din o cămeșă bărbătească, iar dacă e fată, din una femeiască. Mamele scutesc* fiecare cămeșă nouă a unui copil înainte de a-l îmbrăca cu dînsa, adică lasă să cadă un cuțit cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă, ci, dacă e băiat, să-i facă din o cămeșă bărbătească, iar dacă e fată, din una femeiască. Mamele scutesc* fiecare cămeșă nouă a unui copil înainte de a-l îmbrăca cu dînsa, adică lasă să cadă un cuțit cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți în una și aceeași
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă a unui copil înainte de a-l îmbrăca cu dînsa, adică lasă să cadă un cuțit cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți în una și aceeași cămeșă, aceștia, crescînd, vor ține la un loc; dacă însă se vor boteza fiecare în altă cămeșă, apoi vor fi fiecare pentru sine. Cămeșa copiilor nu se închiotoră*, căci la din contra, n-or vorbi. Dacă părinții voiesc ca un copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți în una și aceeași cămeșă, aceștia, crescînd, vor ține la un loc; dacă însă se vor boteza fiecare în altă cămeșă, apoi vor fi fiecare pentru sine. Cămeșa copiilor nu se închiotoră*, căci la din contra, n-or vorbi. Dacă părinții voiesc ca un copil născut să țină mai mult la tată, îl înfășoară cînd se naște într-o cămeșă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți în una și aceeași cămeșă, aceștia, crescînd, vor ține la un loc; dacă însă se vor boteza fiecare în altă cămeșă, apoi vor fi fiecare pentru sine. Cămeșa copiilor nu se închiotoră*, căci la din contra, n-or vorbi. Dacă părinții voiesc ca un copil născut să țină mai mult la tată, îl înfășoară cînd se naște într-o cămeșă a tatălui său; iar de voiesc să țină
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altă cămeșă, apoi vor fi fiecare pentru sine. Cămeșa copiilor nu se închiotoră*, căci la din contra, n-or vorbi. Dacă părinții voiesc ca un copil născut să țină mai mult la tată, îl înfășoară cînd se naște într-o cămeșă a tatălui său; iar de voiesc să țină la mă-sa, îl înfășoară într-o cămeșă a ei. Ca un copil să trăiască, cea dintîi cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra, n-or vorbi. Dacă părinții voiesc ca un copil născut să țină mai mult la tată, îl înfășoară cînd se naște într-o cămeșă a tatălui său; iar de voiesc să țină la mă-sa, îl înfășoară într-o cămeșă a ei. Ca un copil să trăiască, cea dintîi cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
născut să țină mai mult la tată, îl înfășoară cînd se naște într-o cămeșă a tatălui său; iar de voiesc să țină la mă-sa, îl înfășoară într-o cămeșă a ei. Ca un copil să trăiască, cea dintîi cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cămeșă a tatălui său; iar de voiesc să țină la mă-sa, îl înfășoară într-o cămeșă a ei. Ca un copil să trăiască, cea dintîi cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu aibă gură-n casă. Fata care spală cămeși și se udă pe veșminte va căpăta un bărbat bețiv. Căpăstru Să nu dai în nimeni cu căpăstru, că-i rău de jigănii*. Căpătîi Copiii care nu stau cu capul pe căpătîi nu vor trăi mult. Căpistere Să nu lași
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu banii ce iei pe dînșii să cumperi lucruri de mîncare și să le dai de pomană. Copiii se vînd numai celor ce le trăiesc băieții. Cînd un copil se naște, să nu-i faci nimic de mai înainte, nici cămeșă, nici scutece, căci e ră u de moarte. Dacă unei familii îi moare primul copil, nu se duce după el la mormînt, ca să nu-i mai moară și alți copii. Cîte firmituri are cineva dinainte cînd mănîncă, atîția copii o să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîlnește cineva o femeie, copil sau vită foarte frumoasă, apoi trebuie a stupi asupra lor de trei ori și, făcînd așa, se crede că nu se vor deochea. Ca să nu-ți fie deocheat copilul, fă-i o crestătură la poalele cămeșii. Să nu se pupe copilul pînă nu împlinește anul, căci se deoache lesne. Ca să nu fie deocheat copilul, taie-i o șuviță de păr, leag-o cu un fir de ață roșie și pă streaz-o după icoană. Ca să nu se deoache
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînca lupii vitele. La Lăsatul de Sec de Crăciun [14 noiembrie] și la Trei Sfetitei* [30 ianuarie], se ține trei zile Filipii. Nu se scoate gunoiul afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cineva frigurile este bine a lua un pește mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scutură frigurile, să te afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată piatra. Din Joimari și pînă la Ispas nu se toarce, coase, fierbe cămeși etc. joile, că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac cu o zi înainte și patruzeci și patru de pahare de vin. Se pune un scul nărîmzat* și o cîrpă albă pe culme, ca să se facă grîul roșu, mult și mare. Joile și marțile după Paști nu se spală cămeși, că se opărește grîul. Nu se toarce, nu se țese, nu se pune vîrtelniță*, că bate piatra. Se mai aruncă peri de porc, să se facă grîul cît peria; asemenea mere, pere, să se facă boabele ca merele etc. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și atinge cu ea orișicare încuietori le deschide. Iarba-fiarelor crește prin smîrcuri și pe lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea culoarea roșie; peste zi, e verde. (Gh.F.C.) Cînd caii împiedicați cu fiare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că este rău de moarte. Cînd cumperi vreo țoală nouă, să nu o iei de marți la purtare. Cînd croiești o haină sîmbăta și o isprăvești tot sîmbătă, omul a cărui haină e moare cu siguranță. înainte de a îmbrăca o cămeșă nouă, să dai cu foarfecele de trei ori prin ea, că e bine de sănă tate. Negustorul care vinde pînză pentru haine de copil trebuie să-i dea mai multă, ca să crească copilul. (Gh.F.C.) Cînd te încalți, începe cu dreptul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cocostîrcii, numai un singur cocostîrc, ea în acel an nu se va mărita. Dacă se varsă un pahar cu ceva înaintea cuiva, apoi se crede că acea persoană se va mărita sau însura în curînd. Moașele taie tivitura de la poalele cămeșei în care a născut nepoata și o dau fetelor mari, că de se încing cu acea tivitură se vor mărita degrabă. Dacă visează o copilă zile frumoase, cu soare, apoi se crede că se va mărita după un holtei; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vadă oul, spre a-l lua, și să zici: „Cum a uitat găina oul, așa să uite N. țîța.“ Oul în urmă se curăță de coajă și se dă copilului să-l mănînce. Cînd femeia înțarcă copilul, să îmbrace o cămeșă cu gura la spate și să zică: „Cum am întors că meșa, așa să se întoarcă N. de la țîță.“ învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]