713 matches
-
ce denunță repetitivul sec. Unde unii observă valorizări, ceilalți văd agresiuni uscate ale unei reluări obositoare - iată un loc comun al receptării, greșit, pentru că exclude orice supliment de semnificație. La fel ca volumele anterioare, cele 21 de texte din Ochiul căprui al dragostei noastre au intrat în malaxorul tendențios al actualității, cu șanse mici să impună ceva în plus, oricât de mărunt, edificiului Nostalgiei ori Orbitorului. Volumul aduce în prim-plan un Cărtărescu matur și resemnat, ce privește fără seninătate tinerețea
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
scut). Se găsește, cum ar spune Stanzel, în ipostaza unui narator „întrupat”, pentru care mărturisirea prin scris fixează viziunea de ansamblu, în căutarea unui sens de către un „eu” deplin, reechilibrat, care a depășit greșelile și confuziile vieții. Textele din Ochiul căprui al dragostei noastre sunt chipurile motivației unui eu corporalizat. Foarte puțin comentat, poate pentru că mai multe texte au apărut în diverse publicații ori au fost imprimate pe e-book-uri, volumul surprinde, totuși, prin finețea specularităților și, la un nivel imediat, printr-
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
emoțiilor și în atragerea visceralității. Mircea Cărtărescu topește realitatea insulară a cortexului într-o reconfigurare a mitului Ada-Kaleh, pornind de la istoria unui tablou din camera copilăriei. O deschidere multiplă, cu numeroase resemnificări. La fel se întâmplă în altă povestire, Ochiul căprui al dragostei noastre: istoria gemenilor Mircea-Victor prefigurează împreună cu mama o simbioză vizuală absolută. Rezultă un ochi unic, ca un fel de produs concret al dizolvării ființelor într-una singură. Și aici filiația științifică organizează un travaliu al creației, cu efecte
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
că scrie despre renunțarea la starea narcisică de înzeire, altădată constitutivă. Și gestul nu se datorează neîncrederii în critica literară, cu care se războiește prin false voluptăți, ci unui proces ireversibil de detașare. Chiar dacă, la prima vedere textele din Ochiul căprui al dragostei noastre sunt simple apendice la jurnale și volumele de proză, ele trec dincolo de detaliile „micii mele mitologii personale”, cum spune în Epoca nesului. Detașare înseamnă să privești întregul sustrăgându- i-te. Ceea ce părea imposibil pentru Cărtărescu, iată că
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > ILINCA Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului O domnișoară ca o floare, Ce privește către zare, Blondă, cu ochii căprui, Și cu-n zâmbet ce altul nu-i. Știți cine-i această floare, Ce privește către zare? Este strănepoata celui care, Vă tot dedică poezioare. Ea Ilinca se numește, Și pe toți îi uimește, Ba mai mult, îi cucerește, Atunci când
ILINCA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385279_a_386608]
-
Îmi puteți spune care este casa în care stă? Gazda a privit cu atenție musafira din fața ei, privirea caldă și blândă, ochii rugători ai profesoarei a făcut ca femeia să scoată un oftat din tot sufletul, iar în ochii ei căprui să apară câteva lacrimi de durere. -Draga mea, -femeia își reținea cu greu plânsul-în urmă cu opt ani un stupid accident de mașină a curmat viețile celor doi soți Pleșoiu, Manuela și Vasile. -Îmi pare rău, cum s-a întâmplat
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > FLORI DE LILIAC Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ochii mei nu privesc urmele nimănui Și din ei mi se scurge căprui din căprui, Ochii mei sunt alama, de cântece triști, Mâna rece în pernă întreabă: Exiști? Glob de sticlă e lumea în care sunt eu, Glob de plumb este lumea cu-al meu Prometeu, Care-aduce în dar focul viu, din păduri
FLORI DE LILIAC de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384402_a_385731]
-
lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) ceas perfect pentru `(o)menire o ia razna în iubire (inima) nuri la amiază
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
arenă ? În câteva clipe, vor năvăli din țarc taurii negri, sângeroși, aduși din Roma de însuși împăratul Claudius, ca hrană pentru armatele romane cuceritoare. Nimeni nu scapă viu din calea sălbaticelor fiare. Cornelia își scutură părul blond, deschise ochii săi căprui, mari și frumoși și văzu un adolescent brunet, cu șuvițe negre cârlionțate, sărind rebele, cu structură atletică, îmbrăcat într-o tunică albă. -Dar ce se întâmplă aici ? întrebă nedumerită fata. -Aici, în Valencia, este sărbătoarea “Las Fallas“. Are loc în
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când tu mi te-alături (ochii) *poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) *ceas perfect pentru `(o)menire o ia razna în iubire (inima) nuri la amiază
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
liber din fața domnișoarei speciale și se interesează de condițiile unei eventuale conversii a creditului său. Acum îi aude glasul, unul politicos, cald și mătăsos care îi pipăie inima. Dogoarea sunetelor îl învăluiesc cu o dulceață îmbietoare. Sclipirile șăgalnice ale ochilor căprui îl amețesc ca un vin bun,iar dorința de a fi aproape de această ființă încântătoare îl înlănțuiește ca o ispită fierbinte, de neoprit. Ea explică lin, dar coerent, ca un adevărat profesionist bancar condițiile conversiei, el ascultă cuminte ca un
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
cât am suferit!! Am crezut că te-am pierdut când nu mi-ai mai dat niciun semn!! El o asculta înduioșat. - Niciodată nu te-am abandonat și nu te voi lăsa, frumoasa mea!! -Așa să fie...surâde ea...și ochii căprui îl privesc scânteietori, iar obrajii devin rumeni. - Primește un mic cadou... - Cu ce ocazie? întrebă ea curioasă... - Așa, de la mine pentru tine, de ziua îndrăgostiților...deși atrecut de mult m-am gândit să îți fac surpriza acum...să știi că
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ai prostit! Eu nu merg la vrăjitor. Pe cine ai pomenit tu, să meargă la vrăjitori în loc de poliție, când îi intră hoții în casă? Doamne ferește! -zicând acestea Magdalena își face cruce privindu-l pe bărbatul său cu ochii ei mari, căprui de căprioară speriată, care îl linișteau ca prin farmec. -Ba vii cu mine, că tu mi-ai zis, să nu dau drumu la câini, când am plecat de acasă! Vii cu mine, că de tine dracii se tem, fiindcă ești
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
discuția pe motiv că, un bărbat dorește să viziteze muzeul și ești singură în acest moment. -Crezi că se destramă căsătoria mea? -Nu asta îți dorești? -Nu știu, în acest moment chiar nu știu. Camelia se uita țintă în ochii căprui cu ape verzi ai lui Andrei, ar fi vrut, să se cuibărească la pieptul lui, să-i simtă inima cum bate. A închis ochii pentru o clipă, simțea mâna bărbatului, cum o mângâie pe față, pe gât, cum îi sărută
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
pe gât, cum îi sărută ochii plânși și fruntea înnourată. A deschis ochii, simțea că nu mai are putere, ar fi vrut ca în acea clipă să fie sărutată, se simțea vulnerabilă. Camelia continua, să-l privească în ochii lui căprui cu nuanțe verzi și să-i mângâie mâna, simțea nevoia să fie adorată, să audă vorbe frumoase. Îl plăcea pe Andrei, era atrasă de prestanța lui, de vorba hotărâtă, de zâmbetul abia schițat, deși trecuse câteva zile de când lucrau împreună
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
durere, dar nu a cedat. Într-un târziu când a simțit că este la limita suportabilității, băiatul i-a eliberat-o. Gilă a băgat mâna, aproape paralizată, în buzunar, în schimb privirea i-a rămas țintită în ochii mari și căprui ai lui Tică. În sinea lui știa că poate juca o carte necâștigătoare, dar nu avea de ales, dacă își arăta slăbiciunea era un copil mort. Cunoștea bine mersul lucrurilor, învățase de la Piticu*, prietenul lui, multe despre modul în care
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
toți la dispoziție pentru eventuale discuții pe teme. Eugen a înlemnit când Olga, a anunțat, că va lucra cu ing. Petre Petruș. Acesta era un tânăr de treizeci de ani, șaten, păr castaniu,pieptănat cu cărare într-o parte, ochii căprui, sprâncene îngrijite, pensate discret și frumos arcuite, nas drept, buze senzuale, bărbie semi rotundă, cu trup frumos lucrat în cele patru ore pe care le petrece săptămânal la sală. Acum plecați, vă rog, să vă dați tot interesul, patronul nu
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385351_a_386680]
-
suflet, românesc, indică propriul talent, certa sârguință, seriozitatea, munca neîntreruptă. Ca om și ca artistă fermeca. „Era”, spune poetul Nicolae Sârbu, creionându-i portretul total, fizic și lăuntric, „o femeie frumoasă, cu o ținută statuară, cu păr negru și ochi căprui, tipul bănățencei, iradiind în jur siguranță și bună dispoziție.” Frumos portret din pastele metaforei! În 1950, artista și-a unit viața cu alesul inimii sale, colonelul de aviație Ion Răduțu, iar în 1953 a dat viață unicului lor copil, Adrian
AURELIA FĂTU-RĂDUŢU. STRADĂ A NEVOIAŞILOR, URCATĂ ÎN CONSTELAŢIA BOGAŢILOR SPIRITUALI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383209_a_384538]
-
se împiedică, fiind gata să se răstoarne, îi atrase atenția sfântului părinte că părăsise fără să vrea cărarea și că e pe cale s-ațipească. Se-așeză pe o bancă de marmură și-și frecă încet cu podul palmei ochii obosiți, căprui. Dintr-un Fraxinus excelsior pogorî în zbor frânt un sticlete și i se așeză pe un genunche, ciripind. Papa îl mângâie pe cap și pe spate, își țuguie buzele și scoase câteva sunete asemănătoare cu ale micii păsări colorate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
disponibilă, am spus eu pe un ton politicos. Pot să întreb de ce? Purta o pereche de ochelari cu ramă neagră, din aceia pentru scris, pe care și i-a dat jos ca să mă poată analiza mai în profunzime. Avea ochii căprui și iscoditori. —în legătură cu Lee Jackson, care lucra aici. Sunt... Trăsăturile feței i s-au încordat brusc și mi-a retezat vorba. — Te rog, știu exact pentru ce ești aici. Dumnezeule, ce repede se împrăștie zvonurile, nu-i așa? Ești a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu lanțuri aurite și o grămadă de bijuterii din aur masiv, inclusiv o verighetă lată. Părul ei șaten închis fusese tuns scurt și elegant, fapt ce-i conferea înălțime, ca și tocurile de zece centimetri pe care le purta. Ochii căprui erau conturați de câteva nuanțe și fardul de obraz îi lumina pomeții. Fiecare detaliu era gândit, fiecare defect camuflat, fiecare atu accentuat. I-am prezentat pe scurt evenimentele așa cum le știam - petrecerea, corpul lui Lee pe care îl descoperisem, explicațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu cineva care fie se sperie atât de repede, fie are ceva de ascuns. Totuși asta nu are de-a face cu iubita ei, nu? Vreau să spun că sunt două lucruri separate. Nu crezi? M-a privit cu ochii căprui și limpezi. Shelley Jacobson mă îngrijora. Era genul de persoană care nu se sperie niciodată, nu pentru că ar fi curajoasă, ci pentru că are foarte multă încredere în ea. Mi-o puteam imagina cu ușurință cum, văzând o bucată de plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Archer și-a angajat o secretară pe măsură. A luat scrumiera de pe birou, a adus-o cu ea, și s-a așezat în celălalt fotoliu, aranjându-și fusta cu un gest automat. Am studiat-o cu atenție. Era blondă cu ochii căprui și ar fi fost foarte atractivă dacă nu ar fi purtat acel costum nedefinit. Era genul de lucru pe care femeile îl poartă când nu vor să fie considerate feminine, unde feminitatea ar fi un criteriu după care se fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
avea nici o legătură cu moartea ei. Lee era încă în viață după cearta cu Claire și cu siguranță Claire nu ar fi fost în stare să se trezească din pat după tranchilizante. S-a uitat la mine, cu ochii lui căprui și imenși, cu genele lungi și curbate ca ale unei vaci. Claire ar fi fost cu siguranță în stare de așa ceva, a spus sincer. Dar nu a făcut-o. L-am privit, fără să îi înțeleg încă motivele. De ce te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în farfurie; îi priveam obrajii gălbui, nasul înroșit ca un morcov din cauza supei calde; vedeam cum își linge grăsimea de pe buze după fiecare înghițitură și o uram amarnic pentru toate acestea. Simțindu-mi privirea, mama ridică spre mine ochii ei căprui blânzi și apoși, puse lingura jos și, îndemnată de atenția mea, mă întrebă: - E bună? Pronunță aceste cuvinte de parcă ar fi avut în față un copil, clătinând interogativ-afirmativ din capul ei cărunt. - Buunăă, am spus eu în batjocură, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]