158 matches
-
Fosta cărămidărie se numea „Rameder” și a avut cinstea de a produce cărămida ce se găsește în zidurile Palatului Culturii din Iași. Ion Rameder, fratele fabricantului - antreprenor pe șantierul Palatului - a transportat cărămida acolo cu tramvaiul. Peste drum de fosta cărămidărie, se ridică Abatorul târgului, una din nenumăratele realizări ale primarului junimist Nicolae Gane, în a cărui vreme Iașul a făcut pași importanți către civilizație... De aici înainte am intrat pe drumul Dancului. Chiar în marginea satului - știi bine, dragă prietene
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
un bagaj estetic net superior față de bocceluța oricăruia dintre actualii debutanți. Întregul câmp magnetic al poeziei mele e traversat în toate sensurile de curenții electrici ai teoriei. Eu am trecut nu "pe lângă" școli și curente poetice și nu doar prin cărămidăriile lor, ci chiar prin turnurile lor de rezistență și "le-am exploatat" numai în măsura în care prezentau interes pentru ideile mele. Care este opinia dv. în legătură cu spiritul polemic? Spiritul polemic e necesar în orice activitate umană, iar în dezvoltarea literaturii deține un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dreptul, și aproape îmi anulează orice elan... politic! „Sporește în sufletul meu puterea” (Ps. 137). Am nevoie, căci mă cumpănesc rău. Am ajuns eu însumi să mă îndoiesc de mine și mi-i teamă că nu voi reuși să folosesc „cărămidăria” adunată. *Dialog într-o stație de autobuz: - Vasile ce mai face? - La lucru. - Daˇ Geta? - La lucru. - și Tanța? - La lucru, schimbuˇ doi. - Bine? - Da, îi bine! - Sanatati! - Sanatati!... * Cred că textul următor, extras din volumul Formes simples de André
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
42-lea an al vieții mele în al 43-lea. Cert, am depășit jumătatea vieții, dar mai sper încă în vreo două duzini de ani buni. Ce înțeleg prin „buni”? Cu „sănătate și putere de muncă”: să pot ridica din cărămidăria de fișe strînse pînă acum cîteva construcții - nu palate, nu zgîrienori, ci niște „vile” estetice, rezistente și atrăgătoare. Nu rîvnesc funcții, distincții, bogăție. Vreau doar să alung sărăcia, neliniștea, neputința de a-mi satisface nevoile culturale cele mai rezonabile. *1
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a diminuat, au devenit mai „discreți”. Înțeleg cu melancolie ceea ce mi se întîmplă, dar nu consider că trebuie să mă schimb. *Curriculum vitae: promovat la 30 de ani, subestimat, marginalizat la 40. * Cînd și-a început slujba de paznic la cărămidărie, vărul meu Vasile Popovici era considerat (el e cel ce mi-o spune) a fi doar „la degetul cel mic al lui Bran”. Acum situația s-a schimbat: inginerul (care, de fapt, nu-i decît tehnician) și alții au mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Privind schimbarea moșiilor Havârna și Noua Suliță, ale Fondului Bisericesc, aflate în Moldova, cu moșiile Ipotești și Tișăuți, ale Cantacuzinilor, aflate în Bucovina. Amintire. În privința orașelor cum acestea ar fi să realizeze potrivit cu împrejurările lor locale organizarea magistratului, înființarea de cărămidării, instituirea unei ordonanțe de poliție, stabilirea unui fond (de rezervă) etc. Amintire. Privind clerul armenilor din Suceava cum ar trebui el ajutat fără urmări? Proiect de impozitare Amintire. Ca Comandamentul de remontă a lui Cavallar să fie de folos în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de căldura vreunui sentiment, pentru că gândirea severă preia în studiu banale fragmente ale unor realități de acum și dintotdeauna. Cărămizile sale le putem găsi în zidurile ruinate ale vestigiilor antice, ori decupate în șanțurile arheologilor sau pur și simplu în cărămidăriile zilei. Saltul de la măreția evocatoare a ruinelor, ce amintesc de un trecut glorios, din peisajele romanticilor nu evocă la Dacian Andoni decât materie perspectivată de griuri produse în tușe dense, pe care, uneori, se așază, dând straneitate lucrărilor, un albastru
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
plăcute cu barca, în sus pe Bega, care se puteau organiza. (Stabilimentele Economice ale Municipiului Timișoara - S.E.T. era un organism creat la sfârșitul anului 1939 și care grupa mai multe întreprinderi proprietate a municipalității - abatorul și fabrică de gheață, cinematografele, cărămidăria etc.) Urmărind „Monitorul Municipiului Timișoara” (1931) putem observa preocupările consilierilor locali pentru îmbunătățirea condițiilor de la Ștrandul Comunal și cel din Iosefin. Astfel „publicațiuni de licitație”, cu oferte în plic închis, existau încă de la începutul anului „în scopul închirierii restaurantului dela
Agenda2006-22-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/285012_a_286341]
-
puțin cunoscută, oricum una „oficială" și „mare". Dar alături de aceasta apar, ridicate la rangul de eveniment, întîmplări și date ce țin de banalul istoriei. Deschiderea unei farmacii, a unei fabrici „producătoare de ceară roșie, pomadă și ciocolată", precizarea numărului de cărămidării care funcționau în oraș, mutarea bolnavilor de nervi de la schitul Malamuc la mânăstirea Mărcuța, o procesiune religioasă pentru combaterea ciumei cu purtarea moaștelor Sfîntului Grigore, o paradă militară, vernisajul unei expoziții, vînzarea unor case din mahalaua Sf. Apostoli... Relatarea capătă
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
Șagului, Izlaz (p), Steaua (p), Secerei (p), Bârsei (p), Ciocanului (p), Zola (p), Ceferiștilor, Steaua - Șantier Drumuri, Gară de Sud, Gară Fratelia, Eternității (p)), Chevereș - cabană + tabăra, Tomești Sat (p), Giarmata Vii, Biled + C.A.P. , Rampă, Topitorie I, ÎI, S.M.A. , Cărămidărie; Becicherecu Mic + Pompe irigații, Stație pompare 3; Ivanda, SP Timsat, Vama Jimbolia, Cărpiniș (p) - străzile III, VI, Primăria; Tomnatic. VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Topolovățu Mare (p), Topolovățu Mic, Iosifalău, Budinț, Ivanda, SP Timsat, Clari Vii + Siloz și Fermă agricolă
Agenda2005-34-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284115_a_285444]
-
p), Gr. Antipa (p), Ion Simu (p), C. Buziașului (p), Spătarul Milescu (p), Olarilor (p), „Widman”), Știuca, Zgribești, Sălbăgel, Dumbrăvița - străzile Iosif Attila (p), Vladimirescu (p), Doja (p), Petöfi Sandor (p), Bobâlna; Clopodia, Ferendia, Fermă „Partizan” Jamu Mare, Biled (p) + Cărămidărie, S.M.A.; Variaș (p). VINERI: Timișoara (Aleea Umbroasa (p), străzile Libelulei (p), Circumvalațiunii (p), Zborului (p), Teiului (p), Amforei (p)), Clopodia, Ferendia, Fermă „Partizan” Jamu Mare, Știuca, Zgribești, Sălbăgel, Cliciova, Nevrincea, Dumbrăvița - străzile Iosif Attila (p), Vladimirescu (p), Doja (p), Petöfi
Agenda2005-31-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284030_a_285359]
-
toate direcțiile, cu atât se fac mai bine observate un ritm al narațiunii și o coerență a ei. Furturi și cafturi, partide de box în ring și în afara lui, episoade din armată și din alte colonii penitenciare (unitatea din Moșneni, cărămidăria Viezuroaia, Policolorul, 23 August), amoruri pour toujours și acuplări grăbite, gâfâite, înfometări progresive și câtuși de puțin voite, îndestulări porcine, cu specularea unor momente favorabile, o curvă, Bica șchioapa, cu un picior de lemn pe care mai bine de patruzeci
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
agricultori, printre care și cei din Timișoara și Jimbolia“. (Temesvarer Zeitung din 30 august 1905). 75 ani „Faliment. Uzina de cărămidă «Liebling» din Jebel a dat faliment. Ca curator falimentar a fost numit din partea Tribunalului dl Dr. Alexandru Iancu. Acționarii cărămidăriei sunt șvabi din comuna Liebling“. (Voința Banatului din 31 august 1930). „Asfaltarea trotuarelor pe banii proprietarilor. Banca Românească Filiala Timișoara a depus o plângere la Direcțiunea regională Banat, întrucât primăria orașului a decis că Banca trebuie să suporte cheltuielile de
Agenda2005-35-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284118_a_285447]
-
de-al lor. Am acceptat, mai ales că îmi vorbea de o sumă de trei ori mai mare decât ce câștigăm eu la librărie. Mama nu s-a împotrivit, așa că mi-am luat niște haine și m-am dus la cărămidărie. Dimineață ne sculam foarte devreme și fiind odihniți, puteam lucra mai bine. La ora prânzului, în schimb, stăteam mai mult pentru că era mai cald. Tot acolo și dormeam, numai sâmbătă seara mergeam acasă. Îi povesteam mamei, surorilor Chrisanti, Ema și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
și au încărcat în camioane cărămidă pe care o vindeau cu mare ușurință localnicilor. Războiul se terminase și materialele de construcție aveau mare căutare, așa că rușii furau, vindeau și cu banii câștigați își cumpărau băutură. Am lucrat toată toamnă la cărămidărie La început mi-a fost puțin greu, însă cu timpul am inceput sa ma obișnuiesc. Lucrăm cu acesti frați pe care îi cunoșteam și îmi erau prieteni. Făceam glume, rădeam, vorbeam, timpul trecea repede și nici oboseală nu simțeam. Numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o pus oameni de-o făcut cărămidă acolo în dealul care se cheamă La Cărămizi și o zidit mândrețe de biserică... Îi drept că au făcut cărămida în dealul La Cărămizi, pentru că și acum se cunoaște locul unde o fost cărămidăria. Numai să sapi acolo și dai de resturi de cărămidă - a precizat Cotman. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, familia asta a lui Bașotă n-ar fi fost atât de pomenită. Dar ultimul urmaș pe linie bărbătească a lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Lugoj a organizat primul concurs de tenis la începutul sezonului, care s-a bucurat de o largă participare“. (Temesvári Hírlap din 9 mai 1930). „Prețul cărămidei a fost redus. Comisia interimară a municipiului Timișoara a hotărât reducerea prețului cărămidei din cărămidăria Susanovița, proprietatea municipiului Timișoara“. (Voința Banatului din 11 mai 1930). 50 ani „Adunare festivă cu prilejul Zilei Victoriei. În sala Operei de Stat din Timișoara a avut loc ieri după amiază o adunare festivă închinată celei de a 10-a
Agenda2005-19-05-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283655_a_284984]
-
moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair - loc
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la un concurs al ceramiștilor (olarilor) la Paris. Înrudite cu olăritul mai sunt și producerea cărămizilor, a teracotelor și a țiglelor pentru acoperișuri, necesare construcțiilor, care se produceau la Lespezi. Locul care ne amintește de aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vară ar fi fost încă zăpadă. În zilele de caniculă mergeam până acolo, pentru că în sat exista un brutar care deschisese un „Tea Room“ și, după părerea tatei, avea cele mai bune produse de „patiserie“. Așa treceam și pe lângă vechea cărămidărie, căreia îi aruncam doar o privire scurtă, ca o referire inconștientă la dezastrul de care scăpaserăm în timpul războiului, „deoarece acolo am fi putut ajunge în lagăr“, după spusele tatei. Dar acum nu cărămizile și timpul erau cele care condiționau construcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
primit ca dotă trei sferturi din moșia pe care se află comuna noastră. În 1811, Ioniță Bașotă, tatăl lui Anastasie, a zidit conacul și biserica, care există și astăzi. Cărămida necesară zidirilor au făcut-o acolo, pe vârful dealului. Urmele cărămidăriei se văd și astăzi. De atunci dealul se cheamă „La Cărămizi” Strașnică și frumoasă poveste. Când vom avea timp mai mult la îndemână, am să ți povestesc și altele despre acești boieri. În special despre Anastasie, cel care a întregit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de la postura de beligerant nici în ruptul capului, cu toate insistențele și abilitățile de mediator pe care le arăta mama. Nu-l impresiona nici că tata-mare îmi culegea vișine cu hoțoaica, nici că m-a luat odată la pescuit (la Cărămidărie, o baltă de prin Pantelimon), nici că se plângea de dureri cumplite de genunchi (de la o artrită nesuferită, care până la urmă s-a moștenit ca o descărcare electrică cu efect întârziat). Războiul dintre ei se relua necontenit, iar arma devastatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lungul corpului 108. De asemenea, s-au descoperit cazuri în care defunctul avea mâinile împreunate pe piept. În necropola de la Pojejena, identifi cată în anul 1970, în punctul Nuceți, situat între ruinele fortifi cației feudale de la Zidina, de pe malul Dunării, cărămidăria din locul numit Jagodara și pârâul Pojejena, apare un alt tip de rit în mormântul M8, cu brațelel puternic îndoite din cot și cu palmele ridicate spre omoplați. Lipsa inventarului și semnalarea acestui tip de rit în proporție mai mare
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
așa de ușor. Sunt neîncrezători, foarte susceptibili și privesc cele mai nobile și oneste intenții cu o dușmănie totală. Ne-am izbit și de neîncrederea-sfada care domnește între autoritățile locale din micul oraș și acea asociație rromă, care construise o cărămidărie, unde am și fost. Fotograful francez dorea să surprindă și o mică parte din realitatea pozitivă în care trăiește minoritatea rromă și de aceea am considerat că ar fi benefică vizita la ,,un proiect Phare“. Ostilitatea liderilor țiganilor l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]