323 matches
-
din care au fost găsite la voi. Hliboceanu a numărat banii care aveau semnul lui Aizic: Lipsesc cinci hârtii. Unde le-ați dat pe celelalte patru, fiindcă una ați lăsat-o aici? Hoții priveau cu ochii dilatați de groază la cărăușii așezați în fața lor, asemenea unui complet de judecată. Tăceau. Dar se vedea pe fața lor că prin minte le umblau felurite gânduri. V-o pierit graiul? - i-a întrebat răstit Puicuță. Le-am dat la o crâșmă din târg - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
care vor merge mâine la târg cu flăcăii iștia - a sărit Puicuță. Și eu o să le țin de urât cu pușca sub nas - s-a arătat gata și Mitruță. Lotrii făceau fețe-fețe. Se uitau unul la altul și amândoi la cărăușii încruntați din fața lor. Costache! Hai să-i ducem la locul lor, iar mâine în zori direcția poliție! Împreună cu mine vor merge Cotman, Mitruță și Puicuță. Restul au să stea pe capul tău până la întoarcerea noastră. Cu asemenea cai avem să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu un pistol. Poftim de-l vedeți. Cum noi ne așteptam la o trebușoară ca asta, ne-am pregătit cum trebuie... Ce v-au luat atunci când te-o lovit cu baltagul, cum spui? Toți gologanii primiți pentru o săptămână de cărăușie. Erau la mine și urma să-i împărțim la Crâșma din drum, unde tragem noi peste noapte. De unde au știut că primiți banii vinerea și că îi porți dumneata? Ei ne urmăresc de multă vreme... I-am mai văzut la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
supere!” Ei! Ți-o plăcut? Bre, bre, vorbește Pâcu al nostru o franțuzască de nu pricepi nimic. Apoi cu franțuzasca asta nu te primea nici haidău la vacile lui Bașotă! Ai avut noroc că te-am luat eu tovarăș de cărăușie... că altfel... doar luleaua îi de tine! Mi se pare mie sau ai cam sărit calul, Dumitre? L-am cam sărit, că acu’ chiar am cal, da’ tu știi că n-am făcut-o cu răutate... Am vrut și eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
am văzut „deștept” (mai ales că pe baza acestei experiențe am întocmit anexa privind protecția animalelor, la Regulamentul de protecție a trupelor împotriva A.N.M.), dar au început surprizele. Am încercat să repet experiența și pe micuții și harnicii huțuli (cărăușii de bază în teren muntos), dar în grajd. Am pus masca contra gazelor unui cal, dar când ceilalți cai, la vederea ,,mascatului”, au ieșit din conovețe și au umplut, razna, curtea B.V.M. Bineînțeles cu replicile de rigoare între comandantul B.V.M.
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
la fel și numele trecătoarei a fost schimbat în " Femeia". Trecătoarea "Poarta jadului" este situată în târgul Xiaofangpan, aflat în partea de nord-vest a orașului Dunhuang din provincia Gansu. Se spune că în trecut era una dintre principalele trecători pentru cărăușii de jad care aduceau prețioasele pietre din localitatea Xinjiang-Uigură, Hetian, una dintre cele mai cunoscute patru cariere de jad din China. Prin urmare, trecătoarea a căpătat simbolicul nume de "Poarta jadului". Trecătoarea "Capul înclinat" este în ținutul Pianguan din provincia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
galbene, veni să-i adulmece juponul, cu pasivitatea unui cățeluș de salon, se aplecă să o mîngîie pe cap cu multă naturalețe, de parcă s-ar fi jucat cu un iepuraș din grădina ei. Se lăsa Întunericul, iar bărcile Își continuau cărăușia și curînd fu evident că marinarii se străduiau din răsputeri să ridice un adăpost pentru noapte, În timp ce alte grupuri de pasageri - doi preoți, un militar și patru-cinci cavaleri care păreau la fel de Înstăriți - debarcau pe rînd, Împrăștiindu-se pe insulă, unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nici el și nici neamurile lui n-au avut cai prin bătătură de când se știu ei, și nici alte animale, în afară de capre, n‑au avut! Că doar nu caii-s vinovați că nu lucrează tot timpul. Ia du-i la cărăușie, la corhănit, la corvoadă în balastieră ori la căratul gunoiul de grajd și-ai să vezi cum or lucra și venituri grase pot aduce pentru îmbunătățirea plăților la ziua-muncă. De când cu tăierea rației de furaje pentru cai, cumătru Bas îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
categoriile prevăzute de Decretul nr. 18/1952 pentru stabilirea impozitelor și taxelor locale, publicată în Buletinul Oficial nr. 6 din 25 ianuarie 1952. - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 3712/1953 privind scutirea celor impuși în cadrul Legii impozitului agricol, care fac cărăușie, de plata taxei locale asupra mijloacelor de transport cu tracțiune animală, publicată în Colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 74 din 3 decembrie 1953. - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 3986/1953 privind unele scutiri de reduceri
DECRET nr. 425 din 31 decembrie 1981 privind stabilirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106583_a_107912]
-
Articolul 435 Dacă cărăușul preda lucrurile transportate, fără a arăta sumele ce i se datoresc lui, cărăușilor anteriori sau expeditorului, sau fără a pretinde depunerea sumei asupra căreia există neînțelegere, pierde dreptul de regres și rămâne răspunzător către expeditori și cărăușii anteriori pentru sumele ce li se cuvenea; are însă acțiune contra destinatarului. Articolul 436 Orice cerere de despăgubire trebuie îndreptată contra primului său ultimului cărăuș. Se poate îndrepta și contra cărăușului intermediar, când s-ar proba că pagubă s-a
CODUL COMERCIAL Cu modificările până la 26 iunie 1995*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106059_a_107388]
-
n-am făcut cooperativă și bancă, nu ne vedem de rosturile noastre cu trudă? - Ei, las', părinte, că vin și la noi familiile de târgoveți ce nu mai încap acolo...; mereu iau și românii noștri un ban pentru găzduire, pentru cărăușie; dacă nu curge, pică. - Vorbiși și dumneata, finule! Apoi nouă de picături ne arde? De pomana lor? Cine nu încape la ei, vine la noi. Mare ispravă! Cu ce te simți dumneata sau eu mai procopsit? - Avem și noi de
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era și multă cărăușie, țăranii din alte sate se opreau la fântâna popei, beau și-și adăpau boii și caii. Părintele Grigore se uita pieziș... �îmi beau apele", își zicea el înciudat. Fântâna nu mai avea apă, ci �ape"... Nu se frământă însă mult
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
cîine de pază. Gospodăriile Agricole de Stat sau colective, precum și Întreprinderile și Instituțiile de Stat, sînt în drept a posedă maximum 4 cîini de pază pe gospodărie sau secție, fără dreptul la cîini supranumerari. În comunele în care se face cărăușie cu produse agricole, fructe sau obiecte casnice din lut și lemn, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare pot de la caz la caz, admite un al doilea cîine de pază care să servească cărăușiei, cu obligația pentru posesor de a-l vaccina
DECRET nr. 71 din 25 mai 1951 pentru prevenirea şi combaterea turbarii la cîini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106121_a_107450]
-
cîini supranumerari. În comunele în care se face cărăușie cu produse agricole, fructe sau obiecte casnice din lut și lemn, Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare pot de la caz la caz, admite un al doilea cîine de pază care să servească cărăușiei, cu obligația pentru posesor de a-l vaccina antirabic din 6 în 6 luni și de a avea asupra sa în timpul cărăușiei adeverință de executarea vaccinării. Articolul 12 Orice posesor pînă la 100 oi, are dreptul a posedă un cîine
DECRET nr. 71 din 25 mai 1951 pentru prevenirea şi combaterea turbarii la cîini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106121_a_107450]
-
ale Sfaturilor Populare pot de la caz la caz, admite un al doilea cîine de pază care să servească cărăușiei, cu obligația pentru posesor de a-l vaccina antirabic din 6 în 6 luni și de a avea asupra sa în timpul cărăușiei adeverință de executarea vaccinării. Articolul 12 Orice posesor pînă la 100 oi, are dreptul a posedă un cîine ciobănesc, iar pentru fiecare 100 oi în plus, are dreptul la alt cîine, pînă la maximum 5. Articolul 13 Vînătorii cu permis
DECRET nr. 71 din 25 mai 1951 pentru prevenirea şi combaterea turbarii la cîini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106121_a_107450]
-
viza pașapoartelor străinilor, eliberarea și prelungirea autorizațiilor de ședere în țară pentru cetățenii străini și pentru cei care nu au cetățenie, precum și acordarea cetățeniei române sau renunțarea la această cetățenie, la cerere; ... g) eliberarea autorizațiilor de functionare pentru exercitarea meseriilor, cărăușiei, comerțului și altor ocupațiuni pentru care legea prevede obligația posedării unei autorizații de functionare; ... h) eliberarea permiselor de vînătoare și a permiselor de pescuit. ... Articolul 2 Taxele de timbru se datoreaza de instituții, întreprinderi și organizații de orice fel, cum
DECRET nr. 199 din 20 mai 1955 asupra taxelor de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106151_a_107480]
-
el săracul, câteodată. De-aceea fost-am încercată, Însă nimic nu s-a putut / Adeveri. Toate-au trecut Și-acum, aproape de sfârșit, / ‘Oi duce-un trai mai fericit!” Tustrei feciorii câștigau / Bani mulți, căci ei se ocupau, Pe-atuncea, de cărăușie. / Tocmai s-a potrivit să vie Vremea în care de-nsurat / Ajunse cel dintâi băiat. Baba umbla din casă-n casă / Să-i afle fiului mireasă. Cinci-șase sate-a scormonit / Până atunci când a găsit O fată care îi plăcea, / Care pe-
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
-a sărutat / Și-i arătă ce a lucrat. Încet încet, baba cea gazdă / Își dete dar nora pe brazdă Și mulțumită se vădise / De nora pe cari o găsise. Apoi, din ale vremii file / Au mai zburat câteva zile Și cărăușii au venit. / Nora, atunci când și-a zărit Bărbatul, s-a mai mângâiat / Și de necazuri a uitat. N-a mai trecut mult timp și iată / Că-ncepe baba iar de cată Umblând iarăși din casă-n casă, / Și pentru mijlociu
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-au unde să producă cereale suficiente pentru casele lor. Apoi mai pleacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu celelalte, la moartea lor, au fost împărțite la cei 7 copii: Ileana, Domnica, Maria, Ecaterina, Toader, Frăsina și Rusanda. Pe lângă agricultură și creșterea animalelor, bunicul mai făcea și cărăușie. - după mamă: - bunicul Nicolai Ștefan Boca și bunica Maria Boca născută Știrbu. Amândoi au fost agricultori, muncind mai mult pe moșia boierului Rosetti. Au avut 8 copii: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Dumitru, Costică, Zamfirița și Ion. Au fost știutori de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-a realizat o catagrafie, că „femeile cultivau sămânța gândacilor de mătase” și că erau „căldări de rachiu”. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a extinsă cultura cerealelor pentru export, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca pe moșiile lor - în satele dependente - să se organizeze târguri și iarmaroace, din care obțineau venituri din taxe de târg. Tot ei dețineau, după cum s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primul război mondial avea o valoare mare, iar țăranul, în condițiile unei economii închise, procura greu banul. Trebuie să se știe că acel care a dat 10-12 lei, i-a câștigat într-o săptămână cu carul cu boi, muncind la cărăușie. Cel care a dat 3 lei a muncit o săptămână la prășit sau secerat! Niciun istoric, niciun economist n-a calculat gradul de exploatare a forței de muncă a țăranului de către boieri și arendașii lor. Luncașii ar putea constitui un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și legumele fiind comercializate în piețele din Orșova. O altă categorie de turci, cei veniți din Șerbia practicau meserii cu specific alimentar, prepararea zaharicalelor ( rahat, braga, halva și dulcețuri de smochine și trandafiri). Alte ocupații erau dulgheritul, țesătoria, croitoria și cărăușia cu barca de pe un mal pe altul. Odată cu secolul al XX-lea Ada Kaleh devine un important obiectiv turistic, datorită aspectului oriental al civilizației și al cadrului natural. Acest fapt determina apariția altor ocupații, în rândurile populației autohtone precum turismul
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
nu putea să trăiască în continuare cu mituri și credințe “pure” și nepătate, suportă și ele transformările de rigoare, caii, dau un exemplu, altădată pe “socluri” de mit și legendă suportă “dejugarea”, mă rog, “deshămarea” și “deșelarea”, rolul lor în afara cărăușiei și încălecatului este luat de noile achiziții ale tehnologiei, tractorul și automobilul, “vechiturile” sunt părăsite în grajduri sau depuse ca “exponate” la vreun muzeu orășenesc din apropiere. Și probabil trec în vreo legendă, care va circula pe cale orală mult timp
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]