323 matches
-
intendentului armatei, care arată că n-a promis nimic lui Warszawsky și nu l-a sprijinit deloc în afacerile sale. Apoi scrisoarea lui Warszawsky nu face defel aluzie la pierderile ca comerciante amăgit prin promisiunile intendenței, de vreme ce urcarea prețurilor de cărăușie priveau pe guvernul imperial și aveau. a-i fi restituite, ci de-o mulțime de bani pierduți pe socoteala sa pentru a împăca conștiința liberală a d-lui S. Mihălescu, bani pe care nu-i putea trece în conturile guvernului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de muncă. Demn de reținut este faptul că nu sunt considerate conflicte de drepturi conflictele dintre angajatori și persoanele care prestează diferite activități pentru aceștia În temeiul altor contracte decât contractul individual de muncă, precum contracte de comodat, de Închiriere, cărăușie, depozit etc. Desigur, acestor din urmă conflicte (litigii) le vor fi aplicabile prevederile dreptului comun (Codul civil, Codul comercial, Codul de procedură civilă etc.) și nu regulile stabilite raporturilor juridice de muncă prin Codul muncii și alte legi speciale din
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
de o altă afacere, minunat cercetată. D. Moldoveanu, c-o scrisoare autentică, a cărei traducere e omologată și legalizată de-un notar imperial din Odesa, dovedește că mucenicul Simeon Mihălescu a luat bani de la antreprenorul Warszawski pentru a pune pe cărăușii români sub biciul cazacilor, ca să fie mânați până dincolo de Balcani cu proviziile armatei imperiale. În timpul cercetării mucenicul - în loc de-a fi suspendat din funcție - e din contră mănținut de amicul său, d. Ioan Brătianu, dirijează singur cercetările în contra, sa, [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce au avut la 1864 și, cugetând, mai multe idei se prezintă spiritului pentru a descoperi de unde provine această însemnată scădere a avutului lor. Prima cauză este negreșit înființarea căilor ferate, cari au ridicat înlocuitorilor beneficiul important ce trăgeau din cărăușie. Apoi ușurința cu care o mare parte din locuitori au privit împroprietărirea lor, înmulțirea cârciumelor și lipsa de credit și de capital. Locuitorii produc foarte puțin, ogoarele lor sunt rău cultivate și mulți dintre dânșii au înstrăinat pământurile ce li
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR ANIMALIERE Creșterea animalelor Ca și cultura plantelor, creșterea animalelor are o veche tradiție pe teritoriul țării noastre. Multă vreme, animalele au fost crescute nu numai pentru produsele oferite ci, în egală măsură, și ca principalul mijloc de cărăușie și munci agricole. Animalele furnizează atât produse alimentare (carne, lapte, ouă), cât și materii prime industriale (piei, lână, blănuri). Efectivele de animale din țara noastră au cunoscut o scădere în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, datorită, în principal
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă ea, stihia aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-acasă, cufundate în cărăușia tihnită a apei înspre bulbii lalelelor. Vocile lor erau grădini crescătoare în gâtlejuri, cu susur molcom de vâltori bine strunite și îndiguite. Populau un arhipelag al prieteniei în mijlocul imensității, și din risipirea lui se îmbrățișau de la distanță cu pavilioanele urechilor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
poposiți cu carele cu pește la Docolina au fost lăsați de stăpânul lor ajuns Vodă, iar el luat cu Carte domnească și dus la Scaun la Suceava: - Dară noi ce om face, Doamne, cu carele cu pește? l-au întrebat cărăușii, cărora el, Vodă, le-a zis: „Să fie carele cu pește cu boi cu tot a voastre, și veniți după mine să vă fac cărți de scuteală să nu dați nimica în zilele mele”. Scuteala a devenit tipică și parcă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a fracționat suma anuală împărțind-o la patru, făcând posibilă plata a un sfert din ea, odată la 3
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care ar fi călătorit cu caii lor sau cu birje închiriate; e) dorobanții și surugii aflați în serviciu; f) transporturile de bagaje ostășești; g) călătorii pe jos; h) vitele cu care se făceau transporturile la lucrările de drumuri publice; i) cărăușii care transportau sare în contul guvernului, atât la trecerea lor cu carele încărcate, cât și la înapoiere - goale (M.O. 124/iunie 1864). Conform condițiunilor de „antrepresuire" a poștelor, publicate în Monitorul nr. 278/1864 și nr. 10/1865, la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rând încotro vrem să mergem. Satul Trifești, locul nostru de destinație, părea o mică aventură pentru mulți, dar nu datorită depărtării, ci filtrelor de poliție care verificau prin sondaj starea tehnică a mașinilor, un mijloc de a mai diminua fenomenul cărăușiei din zonă. Multe dintre autovehiculele destinate acestei activități par a fi de mult ieșite din uz, dar sunt folosite totuși pentru a suplimenta veniturile câtorva localnici mai întreprinzători. O astfel de mașină a fost principalul nostru mijloc de transport de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Întemeindu-și proiectul pe convingerea că "toată întrebuințarea antreprizei ocnelor și baza propășirii sale și, prin urmare, a folosului haznelii nu stă decât în exactețea transportului sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de alta, că "greutățile cărăușiei s-au înmulțit an de an", cunoscutul economist demonstra utilitatea și posibilitățile întemeierii "unei căi de comunicație lesnicioasă și repede pusă în lucrare cu cheltuiala Ocârmuirii". În privința șanselor de reușită, erau reconsiderate concluziile exprimate cu câțiva ani mai înainte de inginerul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot pe seama tradiționalei și costisitoarei cărăușii. Neîndoielnic, transportul pe apă în cazul de față, al sării era mult mai avantajos decât cel în uz, pe uscat: greutatea unei încărcături era incomparabil sporită, pe un singur șlep putându-se încărca 100 până la 150 de mii de ocale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
încărca 100 până la 150 de mii de ocale; viteza de deplasare era mult mai mare, iar cheltuielile de întreținere și de administrare a navigației, comparabil mai mic. În plus, transporturile pe apă erau parțial sustrase caracterului nesigur și periodic al cărăușiei dependente de proprietarul de moșie, de starea timpului, a drumurilor ș.a. În pofida unor asemenea avantaje, transportul organizat al sării pe apă inaugurat în Moldova de postelnicul Constantin Ciocan nu a luat amploarea așteptată, menținându-se și în cursul următorilor ani
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până la Adjud, practica n-avea să-i îngăduie acest lucru. Încât cea mai mare parte a drumului pe care sarea moldovenească, destinată exportului, trebuia să-l străbată până la Galați, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot în seama cărăușiei, ca principală pârghie de legătură între centrul de producție și cele de desfacere (și) pentru piața externă. Consecvent în opinii, Mihalic avea să revină, în primăvara următorului an, 1854, și să extindă potențialele binefaceri ale căii fluviale de transport pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce formează comuna (1889). Apare o invazie de populație din nord (Bucovina), având ca efect revitalizarea demografică și economică a localității, apar sate noi ca Tarnița și Satu-Nou. Românii bucovineni stabiliți în zonă se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și cărăușia. Viața culturală a evul mediu a fost influențată de activitatea comercială și cunoașterea limbilor străine. Revoluția de la 1821, care a marcat începutul unei noi epoci în istorie și Tratatul de la Adrianopole (1829), care a abătut monopolul turcesc asupra comerțului, au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să îngrijească drumurile făcând din cărări drumuri largi. Săpăturile arheologice au dat la iveală drumuri foarte înguste, pe care nu putea trece decât un singur cal. Mai târziu, drumurile s-au lățit pentru a putea trece pe ele două care. Cărăușia a constituit pentru săteni una din ocupațiile de bază, alături de agricultură și creșterea animalelor. Se transportau la Bacău, Galați, Tg. Ocna, cereale, produse alimentare, lemne etc. și se aduceau sare, pește, scânduri, draniță sau petrol. Secole de-a rândul, pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
noroc (Gheorghe Baban) - Tarnița. OCUPAȚII SECUNDARE Alături de ocupațiile de bază enumerate în capitolul „Cadrul economic”, alte ocupații le practică doar o parte din locuitori pe tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1980, au fost obligate toate școlile să se ocupe de creșterea viermilor de mătase, dar rezultatele au fost modeste atât la școlile din Oncești cât și la Tarnița, lipsind duzii pentru frunze. Învățătorul Octavian Iftimie din Tarnița, lucrând la stupi CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
CĂRĂUȘIA Această ocupație s-a practicat de localnici pe trasee ce duceau către orașele mai mari precum Bacău, Bârlad, Tecuci, Galați sau la târgurile apropiate: Podu Turcului, Stănișești sau Gloduri, mai ales toamna și iarna. Oamenii care se îndeletniceau cu cărăușia mergeau în aceste orașe sau târguri ducând cu carele cereale și alte produse alimentare și aducând la întoarcere mărfuri pentru prăvăliile sătești (pește, petrol, sare ș.a.). Căruțele greoaie cu loitre și oiște din lemn străbăteau cu greu prin lutul hleios
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Carele grele cu povară se afundau cu roțile până în butuc în nisip și în noroaie. Ploile și zăpezile abundente făceau ca circulația pe drumuri să devină un adevărat calvar. În nopțile fără lună, singurul mod de orientare era cântatul cocoșului. Cărăușia de lemne și cherestea era efectuată cu regularitate de către sătenii care aveau boi. În 1950, se transporta lemn pentru calea ferată de la pădurea Ghețu la Obârșia - de unde era dusă la Bacău. Gheorghe Florea din Tarnița avea obligația pe atunci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numărul locuitorilor și numărul de vite mari nu poate fi diferit cu mult față de Câmpulung. Trebuie să fi existat cel puțin 400 de capete de vite mari și cel puțin 3000 de oi. Spre deosebire de câmpulungeni, care nu aveau obligații de cărăușie, vămenii trebuie să fi avut, raportat la numărul de locuitori, mai multe perechi de boi pentru tracțiune și mai mulți cai. Populația care s-a adăugat de la recensământul rusesc din 1772-1774 până la conscripția austriacă din 1784-1787, nu a modificat simțitor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
urmă că nu este deținut politic. Când l-au eliberat i-au dat 7000 de lei despăgubire judiciară. La fabrica de țigarete, unde lucrase, nu l-au mai primit și și-a cumpărat cu acei bani doi cai ca să facă cărăușie. Dar n-a mai apucat să trăiască decât un an și a murit. Plângeau copilașii aceia pe sicriu, am plâns și eu lângă ei, că tatăl lor murise nevinovat. Statul l-a despăgubit dar copiii au rămas fără tată! C.
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
câștigau existența prin muncă cu brațele. O altă categorie erau țăranii mijlocași care aveau animale de muncă și utilaje pentru muncile agricole și transport, luau pământ în arendă de la cei săraci și câștigau bani de pe produsele agricole cât și din cărăușie. Cărăușia era o ocupație importantă a hudeștenilor care dispuneau de animale de tracțiune și în special de cai. Cu boii existau mai puține cazuri. Veniturile din cărăușie erau destul de importante, deși 68 68 însemnau și anumite sacrificii: foame, frig și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]