224 matches
-
gândești. Roșioară îl cumpărase pe negustor cu vorbe subțiri, umblase cu ' el, cântărise ce stofă are. Băiatul era dezghețat, băgăreț, la tribunal învîrtea grefierii pe degete, scosese la iuțeală actele, plătise în dreapta și-n stânga, cunoștea. Cu un plan -la cărat și pe la prăvălia jupânului, unde muncise, să-l laude și domnul Pandele, să vadă bătrânul ce probă de om o să aibă de ajutor la bătrânețe. Și cu ce mai pusese Aglaia o vorbă, cu ce mai auzise de la fostul stăpân
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tot timpul 104 dintr-o pipă de lemn ars. Sfătos ca toți unchiașii, nu-i mai tăcea gura. Știa cîte-n lună și-n stele. Nu era singur. Ținea după el armăsari de prăsilă, dați de serviciul edilitar să ajute la căratul gunoaielor. Om al dracului, după cum se vedea. S-a așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fi văzut pe puriul de Neacșu cărând nu armonica lui de-o ținea pe-un șold, ci blestemul, cum îi zicea Dumitru instrumentului, care știa ce știa pentru că îl trăgeau și pe el curelele țambalului, îi mâncaseră oasele de atâta cărat. Nu lăsau o casă necântată, nici o ureche de om primitor nedesfătată. Lăutarii petrecuseră la nunți boierești și la chiolhanurile pungașilor, știau chichirezul meseriașilor,, se întorceau cu viorile pline 333 de poli, osteniți, călcând rățește. Câte nu pățiseră! Parcă nu-i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spectacol înfiorător și Giandomenico n-ar fi vrut să mai fie în locul acela. Dar dacă ar fi plecat, și-ar fi pierdut renumele de care se bucura: de aceea rezista și chiar dădu o mână de ajutor la tranșarea și căratul cărnii animalului, ce părea în lumina lunii îndesată și sănătoasă. Rocco conducea operațiile și alegea bucățile de pus în saci. Erau cu toții murdari; fiecare a luat un sac la spinare și se îndreptară cu toții spre sat. Nevestele vor avea grijă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nucilor de fibre, spargerea sâmburilor, trierea semințelor). În sfârșit, ultimul moment din acest lung proces: transportul spre postul de cumpărare. Desfacerea palmierilor are loc o dată pe lună sau o dată la două săptămâni; distanțele pot atinge între 30 și 50 km; căratul, realizat de femei pe trasee de multe ori dificile, adevărate mocirle în anotimpul ploilor, necesită uneori mai multe zile de mers. Șirurile de femei care, purtând fiecare coșuri cu o greutate între 50 și 60 kg, înaintează încet pe potecile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
producția conta, numai ea era contabilizată. Nu putem să nu subliniem enorma discrepanță dintre forța umană cheltuită și producție; o asemenea risipă este de necrezut. Fiind răsfirată, această populație era condamnată să-și consacre cea mai mare parte a activității căratului: zile întregi de mers pentru a duce câteva kilograme de nuci sau sâmburi la postul de cumpărare. Organizarea generală a exploatării culturilor de palmieri naturali este construită pe constrângere (este de altfel dificil de imaginat o asemenea constrângere în afara unui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ghirca fără mustăți (grâul „de primăvară”), care se semăna primăvara. Grâul după ce „dădea în pârg” și se cocea, se recolta uneori cu ajutorul unei coase care avea la capătul toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și ferestre, scaune și mese, rotari și butnari 4, meseriași care știau să folosească proprietăților diferitelor esențe lemnoase. Din alun și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
actorilor implicați. Discursuri de acest tip abundă în Gospodăria Matrionei, din cauză că naratorul este un martor atent la oamenii din jurul său. "Cealaltă Matriona" nu-i place și el ține să precizeze acest lucru. Nu-i place nici tractoristul care ajută la căratul lemnelor, "un zdrahon încrezut, cu o față uriașă" sau "plin de sine, cu o față crudă". Antipatia spontană față de acest personaj se accentuează ulterior, după evenimentele povestite, astfel încât în momentul povestirii se impune această percepție. Față de bătrânul Faddei, naratorul simte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o păstrez doar pe ea. Dumneavoastră ce spuneți? Ce sfat îmi dați? Să-l dau afară pe Emil Trosc? Să nu-l dau? Cred că deocamdată îl mai țin, totuși, o vreme fiindcă poate mai sunt saci de ciment de cărat, sau lemne de tăiat pe la Guvern și Leanța e, așa cum o știți, prea fragilă pentru asta. Acum, sunt aproximativ mulțumit, cu ocazia acestor schimbări în conducerea Scării, am toate motivele să fiu optimist. Simt eu așa cum tiptil ieșim din criză
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
familie. De aceea, munca din cadrul școlii nu prezenta dificultăți de familiarizare pentru elevi și nu era considerată o corvoadă. În planul de organizare a activității școlii erau prevăzute mai multe servicii pentru elevi, care vizau autoservirea. Astfel: serviciul la bucătărie; căratul apei cu sacaua; serviciul pe clasă; serviciul pentru predarea și aducerea lenjeriei de la spălătorie; plantonul de noapte pe coridoarele dormitoarelor; tăiatul și aprovizionarea cu lemne a claselor și dormitoarelor și altele. Pe lângă acestea, erau muncile sezoniere la grădina de legume
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
stres (2); sudoare (2); teamă (2); trist (2); țel (2); abia; academie; acum; adevărat; adînc; agresiv; aleargă; alegere; ambiție; analiza; apărare; aproape; așteptare; aur; autobuz; avar; băiat; bară de fier; bătrînețe; bidon; blestem; bolnav; cale; calvar; cantitate; cap; caz; de cărat; chin; ciolan; de comis; concentrat; conflict; contra; costum; cran; curaj; dar frumos; dar ușor; deal; dealul; destin; diferit; dificil; dificultăți; doare; dorul; dragoste; drumul; duce; dulapul; dureri de spate; emoții; examene; să faci bani; facultatea; familie; de făcut; fiară; fie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sunt antrenate toate degetele - de exemplu, apucarea mingii; • interdigitală, când sunt solicitate două degete alăturate - de exemplu, prinderea țigării între index și medius; • digitopalmară, în care priza se face între degetele 2-5 și palmă, fără antrenarea policelui - de exemplu, la căratul sacoșei; • în opoziție terminală, în care policele poate realiza o priză diferențială cu falanga terminală a fiecăruia dintre degetele 2-5; • tridigitală, sau „priza toc”, ce antrenează primele trei degete. Există și alte clasificări ale prehensiunii, cu intenția de a lărgi
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
comod, mami?“, „Aici e voie, mami?“, „Pot să intru, mami?“, dar și când începea făcea prăpăd; pe cât de nevolnic fusese înainte, pe atât de încrâncenat mă iubea acum: în cadență de mitralieră, trăgea neobosit rafală după rafală... Diploma de masterat, căratul găleții de gunoi, habar n-am ce-i provocase această schimbare radicală, dar știu că devenise în sfârșit ceea ce-mi doream: un polițist cu „p“ mare. Dacă n-ar fi fost însurat... 7.3. petele de pe hainetc "7.3
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mortale, ceea ce reprezintă circa 6% din forța totală de muncă. La aceasta se adaugă și 5000 de bolnavi cu boli profesionale recunoscuți anual datorită diferiților factori: zgomot, praf, produse toxice sau alergenice, căldură excesivă, poziții de lucru dificile, gesturi repetitive, căratul de greutăți excesive, stres, lucru prelungit în în fața ecranelor. Factorii de variabilitate Cifrele comportă variații importante în funcție de diferiți parametri: mărimea organizației și foarte important, sectorul de activitate, astfel, conform statisticilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, organizațiile cu mai mult
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3159]
-
se deschid în așa feli de munți unde puțin sau mai nimic nu crește din cele ce trebuiesc pentru hrană, apoi, pentru aceea, toate mijloacele viețuirii trebuie să se aducă din alte locuri. Prin așezarea drumurilor bune, se poate înlesni căratul acestor mijloace de viețuire și în acest chip, lucrătorii minelor putând a le cumpăra mai ieftin, vor și lucra cu un preț mai măsurat. 7. Nu este îndoială că informarea dregătorilor de mineri iscusiți și cu practis poate îndămâna aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aice pe malul Trotușului apă minerală cu iod, unde d. cam<inar> Anast<asie> Mihalucă au informat băi, ce se întrebuințează cu bun rezultat. Stampa 14 înfățoșază o sțenă la gura ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
partid n.n.) și de masă (de sindicat agricol, probabil n.n.) lămureau poporul să aducă câte o căruță de prundiș din gara Vaslui, acest preot nu numai că se opunea pentru sine dar instiga poporul zicând: <De ce să meargă lumea la cărat prundiș, că nu au cu ce hrăni vitele>. Rugăm luați măsuri”. ie ală, aruncă pe masa prefectului și o „bombiță” etnico-politică, punându-i pe cei de la Forțele de Muncă în postura, deloc comodă, de antisemiți. Nota informativă suna așa: „...suntem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
piatra necesară în aceste locuri. Principial, a fost de acord, însă mi-a vorbit de Garnizoană ca să capete o deslegare. În sensul acesta vă rugăm să binevoiți a dispune ca să ni se poată da cel puțin două căruțe zilnic pentru căratul acestei pietre”. Tot în această speță a intervenit și Prefectura Fălciu însă obtuzitatea militarilor români de la acea dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
muncă promise și îndelung așteptate. Pentru exemplificare, odată cu apariția fabricii de cherestea „V. Țenov & Co.” (1881), primarul de atunci al Bacăului a promis orășenilor că „(...) nu se vor primi străini la muncă, cei cu carul vor avea de lucru pentru cărat la fabrică, cei cu palmele vor lucra în fabrică, copiii vor învăța meșteșugul de a deveni mașiniști, iar după 40 de ani (perioada de concesionare a celor 20 de hectare, n.n.) fabrica va rămâne comunei și locuitorii se vor bucura
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ani din Negrești, Iftime Codiță care, probabil, a dat această declarație autoacuzatoare strâns bine cu ușa. Iată cum descria acesta evenimentele petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă, am văzut foarte mulți oameni adunați în fața casei lui Herșcu Nacht și dintre dânșii P. Bărbosu vroind să intre înăuntru șeful de geandarmi l’a dat la o parte și atunci oamenii din Căzănești având în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comunității. Frații care au dăruit și cei care au lucrat la construcție sunt trecuți în tabelul de la anexă. La construcție au ajutat și frați din Covăsânț: Ioan Dobrei, Văsălie Baltă, Traian, Mihai Muț, Mitru Demargină, Iacob Mut. Au ajutat la cărat material cu carul dar fără plată. Maistrul coordonator al lucrării a fost George Lazăr, iar ceilalți meseriași au fost Iohan Ioanoș, Petculesc Todor, fiind toți din Șiria, iar din Cuvin au fost Semănașc Ioan și Semănașc George. Frații și surorile
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
grele, mai luam și câte un buftai, îmi era frig, mă mai loveam la degetele de la picioare împiedicându-mă de unele pietre, dar ajuns în casă, cine simțea plăcerea din plin? Pentru că în casă era cald și bine, și calvarul căratului de apă, pe moment, era uitat. Acum, chestia asta cu apa nu mai are niciun farmec: chiuvete cu robinete cromate, baie, ce mai! Într-o noapte, sculându-mă cu gura uscată, m-am îndreptat spre baie să iau un pahar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ar fi râs și curcile de mine. Atunci mi-am amintit de buftaiurile mele de pe când căram apă cu jugul. Acesta a fost unul din motivele pentru care m-am apucat să vă povestesc ce a urmat, joaca de-a căratul apei de pe timpuri. Astfel că într-o bună zi m-am apucat să car apă cu două găleți emailate și cu un jug confecționat de mine cu ajutorul câtorva scule de tâmplărie ale bietului meu părinte, fie-i țărâna ușoară! Întâi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Ia-o încetișor dimineața și nu te grăbi prea tare seara, spuse Marcel râzând. Totuși, până la urmă sosi și cafeaua. O sorbiră la repezeală și ieșiră în strada rece și prăfuită. Marcel chemă un arab tânăr să-l ajute la căratul geamantanului, dar, din principiu, făcu întâi prețul. Părerea lui, pe care i-o spunea Janinei a nu știu câta oară, se întemeia pe convingerea greu de înțeles că arabii cer întotdeauna un preț de două ori mai mare ca să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]