222 matches
-
Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi..." A fost primul român care a călătorit cu trenul. Prima cale ferată construită pe teritoriul României: "Linia cărbunarilor" - Oravița - Baziaș La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aprobă planul de construire a unei căi ferate cu tracțiune cabalina, care să transporte cărbunele de la Anina la Oravița, ca și construcția fără întârziere a unei căi ferate normale de la Oravița
TranSport feroviar în România () [Corola-website/Science/303816_a_305145]
-
Aceștia se stabilesc în special pe teritoriul actualului județ Caraș-Severin, aici înființează satele Bocșa Montană, Ocna de Fier, Reșița Montană, Văliug, Dognecea, Oravița Montană, Boșneag și se stabilesc printre altele și în Dubova, Pescari-Coronini, Moldova Nouă, Sasca Montană, Bocșa Română, Cărbunari, Stinapari, Padina Matei. În actualul județ Timiș, bufenii se stabilesc de asemenea în numeroase localități, Cronică Parohiala a satului Boldur notează pentru anul 1739 faptul că "acest sat este format din două grupuri: români neaoși (frătuți) și din munteni, sau
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
mereu în decursul timpului și ceilalți întemeind sate noi." Nicolae Tincu Velia apreciază chiar și numărul imigranților ca fiind de 13.000, aceștia venind din Oltenia între 1641-1646, din cauza vremurilor grele. Ei au lucrat aici că tăietori de lemne, cărăuși, cărbunari și chiar mineri. O parte din cei veniți s-au așezat și pe teritoriul actuatului sat Sasca Română, pe malul râului Nera, unde condițiile de viață erau prielnice, iar minele și pădurile se găseau în apropiere. În conscripția făcută de
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
de stăpânirea austriacă trec în Oltenia, în speranța unei vieți mai bune și unde legile turcești erau mai permisive. În documentul Rotuls, din 13 iunie 1738, este menționat faptul că la topitoriile din Radimna (vale situată în apropierea actualului sat Cărbunari) erau aduși, sub pază turcească, lucrători din Țară Românească. Se presupune că aceștia erau prizonierii luați de otomani la părăsirea Banatului în 1717, care își răscumpărau libertatea prin munca. Topitoriile de acolo datau, probabil, din sec. al XVII-lea, fiind
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Aceasta este o listă de așezări daco-romane regăsite pe teritoriul României. • (Agadici) • (Băile Herculane) • (Bănia) • (Berliște) • (Berzovia) • (Bolvașnița) • (Borlova) • (Caransebeș) • (Cărbunari) • (Comorâște) • (Dalboșeț) • (Domașnea) • (Duleu) • (Fârliug) • (Fizeș) • (Forotic) • (Gârbovăț) • (Gârliște) • (Gherteniș) • (Giurgiova) • (Gornea) • (Grădinari) • (Greoni) • (Iam) • (Iaz) • (Iertof) • (Ilidia) • (Jupa) • (Mehadia) • (Moldova Nouă) • (Pătaș) • (Prilipeț) • (Ramna) • (Șopotu Vechi) • (Șoșdea) • (Vălișoara) • (Vărădia) • (Vrăniuț) • (Zăgujeni) • (Zăsloane) • (Hodoni) • (Sânnicolau Mare) • (Timișoara) • (Arad) • (Berinda) • (Chișineu-Criș
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Drobeta Turnu-Severin-Orșova-Topleț, precum și DN57 - drum modernizat, Orșova-Moldova Veche-Pojejena-Oravița, construit în lungul Dunării și care reprezintă principala cale de acces în mai multe localități ale Parcului Natural Porțile de Fier. De la Moldova Veche pornește un drum modernizat, prin Moldova Nouă, spre Cărbunari și Sasca Montană. De asemenea, din Moldovița se desprinde un drum care trece prin Gârnic și coboară prin Sichevița în DN57. Accesul în zona interioară a parcului se face prin drumuri forestiere și comunale nemodernizate (spre Ilovița și Bahna, ramificație
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758 ha) a fost declarat arie protejată prin "Legea nr.
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
nașterea uzinelor, se pun bazele Reșiței industriale. Inițial, au existat doua sate apropiate - Reșița Romana (Reschiza Kamerală sau Olah Resitza) și Reșița Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reșița Montana, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia și Austria de Sus, iar intre 1782 - 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Între anii 1910 - 1925 , Reșița a avut statutul unei comune
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
ori de câte ori i-o permitea terenul, însă dacă întâlnea cărări abrupte, se baza pe picioarele sale puternice. Din acest motiv, își posta întotdeauna cai în punctele esențiale ale drumurilor pe care le străbătea - adesea, la colibele vânătorilor și ale pădurarilor. Hei, cărbunarule! Bătrâne, ești acasă? strigă Sanpei, în timp ce descăleca în fața casei unui arzător de cărbuni. Era leoarcă de sudoare, dar nu mai mult calul pe care-l călărea. Era începutul verii. În munți, frunzele încă își mai păstrau verdele crud, câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pe rând când prin pustii primejduite de zmei puternici, unde nici om, nici turmă nu putea petrece și ucidea pe acei zmei, deșchizând locuri așezării oamenilor, când prin păduri locuite de fiară, pe cari le nimicea făcând drum vânătorilor și cărbunarilor, când iar prin împărății înflorite și vechi, prin orașe puternice și avute, până ce într-un târziu ajunse în palatul unei zâne aeriane, unde-l aștepta neîmbătrînirea și nemurirea. Aci petrecu trei zile în deplină liniște. După trei zile, plecând însă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Moravița, Șemlacu Mare, Bătești, Breazova, Fârdea, Sudriaș - Jupani, Botinești, Nădrag, V.V. Delamarina, Vișag, Timișoara - Cetate (Dacia), Timișoara - Freidorf, Cenad, Checea Română, Dumbrăvița, Nerău, Pișchia, Recaș, Săcălaz, Teremia Mare, Variaș, Lugoj (județul Timiș), Oțelu Roșu, Măru, Rusca Montană, Brădișorul de Jos, Cărbunari, Știnăpari, Ilidia, Lăpușnicul Mare, Pojejena, Sichevița, Cornea, Vărădia, Bocșa I, Târnova și Terova (județul Caraș-Severin). ( L. S.) Admitere Pentru completarea realistă a fișei de opțiuni în vederea admiterii în licee și școli de arte și meserii, la adresa de Internet http: //admitere
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
De când s-a risipit orașul de aci? întrebă el. - Ce oraș? i se răspunse. N-a fost niciodată, tot câmp limpede, bun de pășune a fost aci. - Într-alt rând omul pururea tânăr găsi aci un codru mare și un cărbunar tăind lemne. - De când e codrul? întrebă. - Da cine-l mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fost niciodată, tot câmp limpede, bun de pășune a fost aci. - Într-alt rând omul pururea tânăr găsi aci un codru mare și un cărbunar tăind lemne. - De când e codrul? întrebă. - Da cine-l mai ține minte de cîndu-i? răspunse cărbunarul. Și în sfârșit peste alte cinci sute de ani omul pururea tânăr regăsi iar un oraș mare. În piață larmă, trâmbițe, tobe, steaguri, veselie. - De când o orașul, întrebă el, unde-i pădurea, unde păstorul cu fluierul? - Dar cine să-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul pururea tânăr, când trecuse pe lângă acel oraș, făptuise multe lucruri bune. Ciobanului [î ]i răpeau tatarii din turmă și el a alungat tatarii, cărbunarului îi urlau lupii pe lângă casă, el a stârpit lupăriile, și-n adevăr într-o piață a noului oraș el a văzut o statuă călare c-o elebardă în mână și s-a recunoscut pe sine în acea statuă. - Eu sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
m-a Întrebat: „Cum a fost cu bătaia unui evreu În parc?”. Dar să vă povestesc și episodul ăsta, că totuși este interesant, ca să Înțelegeți Întrebarea lui. Într-o după-masă, treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Dionisie Cărbunar Îl chema, și În șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai Înalt, vlăjgan, și unu’ mai pirpiriu. Dionisie Cărbunar, văzând că ăla mai mare Îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Înțelegeți Întrebarea lui. Într-o după-masă, treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Dionisie Cărbunar Îl chema, și În șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai Înalt, vlăjgan, și unu’ mai pirpiriu. Dionisie Cărbunar, văzând că ăla mai mare Îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-a apărat. L-a scăpat de ăsta lung... și-am plecat. Ei, ăsta mai mic era evreu. Eu n-am avut sentimente antisemite niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Câmpeanu Radu 134 Cantacuzino (arhitect, deținut) 217 Capotă (ofițer) 32 Caragea Lazăr 146 Caraiani Gheorghe 106 Caraiani Hrisula 106 Caraiani Ion 106, 109 Cârciu (gardian) 277, 349 Cârstocea (gardian) 333 Călin (de la parchete) 284 Călin (ofițer) 332 Călinescu Armand 302 Cărbunar Dionisie 130 Ceaușescu Ion 341-342 Ceaușescu Nicolae 7, 207-209, 213, 225, 271, 322, 341-342, 348, 359, 372 Ceaușescu Elena 207 Chebeleu (deținut) 230, 232 Chehata Smaranda 256-257, 259 Chilințan (sergent-major) 281, 283 Chindriș Vasile 181, 183 Chirian 354 Chirion (ofițer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noi. Thea, știu că ești grozavă când e vorba să te duci să capturezi vipere. E minunat! Dar de ce nu m-ai așteptat și pe mine? Sunt periculoase, nu, jivinele astea? Nu știam când o să te întorci. A venit un cărbunar și mi-a spus că a văzut niște vipere, așa că am plecat imediat după ele. Le-a pus într-una din cutiile pe care le pregătisem pentru iguane, și ele au fost primele piese din colecția ei. Încet încet veranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
că te afli în hărmălaia din timpul Postului sau din timpul unui carnaval. Era pe Harrison Street, unde veneam pe vremuri cu Mama să-și ia rețetă de ochelari și nu departe de locul unde m-am dus să identific cărbunarul ăla care murise, un loc mohorât și tunător, din piatră golașă și maronie, în fața căruia mașinile roșii se îmbulzeau și claxonau. Fiecare pat, fereastră, cadru separat în care erai plasat, fiecare colț era plin de orori colorate, iscate din cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de silogisme, într-o ornamentație excesivă de subtilități dialectice sau într-un labirint formal. Credința lui Lorenzo Valla nu poate fi nici un moment pusă la îndoială. O dovedește fiecare dintre lucrările sale. Ea se aseamănă un pic cu cea a cărbunarului...Termenul „fideism” pare a corespunde de minune pentru a califica poziția lui față de religie: trebuie să crezi, și asta-i de-ajuns. Nicio nevoie să faci apel la rațiune, să recurgi la demonstrație, pentru că limitele analizei apar imediat ce abordăm acest
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg răspîndit (Buștenari, Albinari, Cărbunari, Grădinari, Dohotari, Păcurari etc.). E posibilă și derivarea de la un alt nume de localitate, Rășina, de unde ar fi putut veni locuitorii (avînd în vedere informația cu foștii ocupanți ruteni ai satului), dar cele două toponime menționate sub numele Rășina sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
m-a întrebat: Cum a fost cu bătaia unui evreu în parc? Dar să vă povestesc și episodul ăsta că, totuși, este interesant, ca să înțelegeți întrebarea lui. Într-o după masă treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Cărbunar Dionisie îl chema, și în șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai înalt, vlăjgan și unu’ mai pirpiriu. Cărbunar Dionisie văzând că ăla mai mare îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
înțelegeți întrebarea lui. Într-o după masă treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Cărbunar Dionisie îl chema, și în șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai înalt, vlăjgan și unu’ mai pirpiriu. Cărbunar Dionisie văzând că ăla mai mare îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-a apărat. L-a scăpat de ăsta lung... și-am plecat. Ei, ăsta mai mic era evreu. Eu n-am avut sentimente antisemite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trupele române năvăliseră într-o anume parte a Transilvaniei. Moșierul din comitatul Hunedoarei nu s-a refugiat: a urcat în munți și a organizat o trupă de gherilă formată din pădurari, din soldați pierduți de unitățile lor, din braconieri, din cărbunari, în fruntea căreia fiind, surprindea cu regularitate trupele românești. Cu cei bănuiți de colaboraționism se purta fără milă; mai târziu a activat pentru reocuparea teritoriului. În final a luat parte la campania din Muntenia, alături de trupele germane și austro-ungare reîntoarse
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]