218 matches
-
fiica lui Fazakas Valer și Agnes, cu domiciliul actual în Germania, 91126 Schwabach, Lindenstr. 2/A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Brașov, str. Iuliu Maniu nr. 28, județul Brașov. 168. Mănescu Ion, născut la 3 aprilie 1950 în localitatea Cărbunari, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 93053 Regensburg, Safferlingstr. 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. V. Bucuriei nr. 2, județul Caraș-Severin. 169. Mănescu Mariana, născută la 9 august 1956 în
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
Comună CIUCHICI, cu satele: - Ciuchici - Macoviste - Nicolint - Petrilova 10) Comună CICLOVA ROMÂNĂ, cu satele: - Ciclova Română - Ilidia - Socolari 11) Comună NAIDAS, cu satele: - Naidas - Lescovita 12) Comună SASCA MONTANĂ, cu satele: - Sasca Montană - Bogodint - Potoc - Sasca Română - Slatina-Nera 13) Comună CĂRBUNARI, cu satele: - Cărbunari - Stinapari 14) Comună SOCOL, cu satele: - Socol - Bazias - Cîmpia - Pirneaura - Zlatița 15) Comună POJEJENA, cu satele: - Pojejena - Belobresca - Divici - Radimna - Susca 16) Orașul MOLDOVA NOUĂ, cu localitățile componente: - Moldova Nouă - Macesti - Moldova Veche - Moldovita 17) Comună PESCARI
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
satele: - Ciuchici - Macoviste - Nicolint - Petrilova 10) Comună CICLOVA ROMÂNĂ, cu satele: - Ciclova Română - Ilidia - Socolari 11) Comună NAIDAS, cu satele: - Naidas - Lescovita 12) Comună SASCA MONTANĂ, cu satele: - Sasca Montană - Bogodint - Potoc - Sasca Română - Slatina-Nera 13) Comună CĂRBUNARI, cu satele: - Cărbunari - Stinapari 14) Comună SOCOL, cu satele: - Socol - Bazias - Cîmpia - Pirneaura - Zlatița 15) Comună POJEJENA, cu satele: - Pojejena - Belobresca - Divici - Radimna - Susca 16) Orașul MOLDOVA NOUĂ, cu localitățile componente: - Moldova Nouă - Macesti - Moldova Veche - Moldovita 17) Comună PESCARI, cu satele: - Pescari
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
electorală nr. 7 Anina Orașul Anina și localitatea componentă Steierdorf. Comunele: Bănia Bozovici Dalboset Iablanita Lapusnicu Mare Lapusnicel Prigor Rudăria 8. Circumscripția electorală nr. 8 Moldova Nouă Orașul Moldova Nouă cu localitățile componente: Macesti, Moldova Veche și Moldovita. Comunele: Berzasca Cărbunari Girnic Naidas Pescari Pojejena Sarsca Montană Sichevita Socol Sopotu Nou 9. Circumscripția electorală nr. 9 Oravița Orașul Oravița și localitățile componente: Ciclova Montană și Marila, precum și satele apartinatoare Agadici, Brădișorul de Jos, Brosteni și Rachitova. Comunele: Berliste Ciclova Română Ciuchici
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
str. Ceahlău, str. Plăieșilor de la intersecția cu str. Ceahlău, și pînă la sfîrșit, str. Ștefan Gheorghiu de la intersecția cu str. Plăieșilor și pînă la intersecția cu str. Lopătari, str. Vasile Pîrvan, str. Rîndunelelor, str. Lopătari (exclusiv), str. Eroilor (exclusiv), str. Cărbunarilor (exclusiv), str. Tribunei (exclusiv), str. Sondelor (exclusiv), str. Vagonului, str. Locomotivei, str. Drezinei, cartierul Ploiesti-Vest, cartierul Ploiesti-Triaj și b-dul Petrolului de la început și pînă la intersecția cu sos. Ploiesti-București. Comunele suburbane: Barcanesti Brazi 2. Circumscripția electorală nr. 2 Ploiești Sud-Est
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Doman - Secu Orașe A. Integral -------- 1. Anina 2. Băile Herculane B. Parțial ------- 1. Moldova Nouă - Moldovita 2. Oravița - Ciclova Montană - Marila Comune A. Integral -------- 1. Armenis 2. Bănia 3. Bautar 4. Bolvasnita 5. Brebu Nou 6. Bucosnita 7. Carasova 8. Cărbunari 9. Cornereva 10. Dalboset 11. Domasnea 12. Eftimie Murgu 13. Garnic 14. Iablanita 15. Lapusnicel 16. Luncavita 17. Marga 18. Mehadia 19. Mehadica 20. Prigor 21. Rusca Montană 22. Slatina-Timiș 23. Sopotu Nou 24. Teregova 25. Toplet 26. Turnu Ruieni
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Articolul 1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "CMC" - S.R.L., cu sediul în localitatea Cărbunari, Str. Principala nr. 1, județul Maramureș, în calitate de concesionar, în perimetrul Răstoci din comuna Ileanda, județul Sălaj, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licență de concesiune a activității miniere de exploatare prevăzută la art. 1
HOTĂRÂRE nr. 925 din 22 august 2002 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "CMC" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144354_a_145683]
-
Articolul 1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "CMC" - S.R.L., cu sediul în localitatea Cărbunari, județul Maramureș, în calitate de concesionar, în perimetrul Buteasa ÎI, situat pe teritoriul localității Buteasa, comuna Somcuta Mare, județul Maramureș, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la
HOTĂRÂRE nr. 1.434 din 12 decembrie 2002 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "CMC" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146691_a_148020]
-
Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la Vavel, Malbork, Șanțul de apărare -Cracovia, Cheiul Lung din Gdansk, Târgul cărbunarilor Gdansk, Silezia Neagră. august, Iași, Sala Victoria și Galeriile de artă Expoziție de artă plastică octombrie, Iași, Galeriile de artă Expoziția de artă plastică dedicată poetului Mihai Eminescu octombrie Iași, Muzeul de Artă Expoziția aniversară 110 ani de la inaugurarea Pinacotecii
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
trupele române năvăliseră într-o anume parte a Transilvaniei. Moșierul din comitatul Hunedoarei nu s-a refugiat: a urcat în munți și a organizat o trupă de gherilă formată din pădurari, din soldați pierduți de unitățile lor, din braconieri, din cărbunari, în fruntea căreia fiind, surprindea cu regularitate trupele românești. Cu cei bănuiți de colaboraționism se purta fără milă; mai târziu a activat pentru reocuparea teritoriului. În final a luat parte la campania din Muntenia, alături de trupele germane și austro-ungare reîntoarse
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acasă iapa Balana pe moșneagul cel bețiv din punct de vedere al iepei. Ea, împreună cu personagiul și personagiile animale ale gospodăriei sunt personajul principal. S-ar putea descrie astfel, din punct de vedere al iepei bătrâne niște țigani lingurari sau cărbunari care fac lovituri și hoții și la urmă sunt prinși. În pădure sunt și alte animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Iordache - Lazu Rigului - Fruntea Malului - Pârâul lui Ion Grovu - Coastele Malului - Gaura Neamțului - Pârâul Malului - Piscul lui Hândruș - Pârâul Ursului - Coasta Jgheabului - Pârâul Comenzii de Jos - Pârâul Comenzii de Sus - Pârul Plesciorii - Mormântul lui Vasile - Țolfa - Hodina lui Vasile - Cărbunari - Pârul Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu Podu - Poiana cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care, cum arată pe larg și A. Russo 7, au cerut să plece fanarioții, ca să ia ei domnia, și care, la 1821, au fugit în Bucovina și au început să atace pe Ioniță Sandu Sturdza că s-a unit cu "cărbunarii" (boierii mici) și să-l pârască la turci, pentru că acest domn nu voia să-i scutească de toate dările, rămânând să plătească 1 D. A. Demidoff în Moldova, "Dacia literară", p. 296. 2 Scrieri, I, p. 337 ăScrisoarea XXXIIÎ. 3 Iașii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
m-a Întrebat: „Cum a fost cu bătaia unui evreu În parc?”. Dar să vă povestesc și episodul ăsta, că totuși este interesant, ca să Înțelegeți Întrebarea lui. Într-o după-masă, treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Dionisie Cărbunar Îl chema, și În șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai Înalt, vlăjgan, și unu’ mai pirpiriu. Dionisie Cărbunar, văzând că ăla mai mare Îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Înțelegeți Întrebarea lui. Într-o după-masă, treceam prin parc cu un consătean de-al meu, Dionisie Cărbunar Îl chema, și În șanțul de apărare al cetății de la Sibiu se băteau doi, unu’ mai Înalt, vlăjgan, și unu’ mai pirpiriu. Dionisie Cărbunar, văzând că ăla mai mare Îl bate pe ăla mai mic, s-a dus și l-a apărat. L-a scăpat de ăsta lung... și-am plecat. Ei, ăsta mai mic era evreu. Eu n-am avut sentimente antisemite niciodată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Câmpeanu Radu 134 Cantacuzino (arhitect, deținut) 217 Capotă (ofițer) 32 Caragea Lazăr 146 Caraiani Gheorghe 106 Caraiani Hrisula 106 Caraiani Ion 106, 109 Cârciu (gardian) 277, 349 Cârstocea (gardian) 333 Călin (de la parchete) 284 Călin (ofițer) 332 Călinescu Armand 302 Cărbunar Dionisie 130 Ceaușescu Ion 341-342 Ceaușescu Nicolae 7, 207-209, 213, 225, 271, 322, 341-342, 348, 359, 372 Ceaușescu Elena 207 Chebeleu (deținut) 230, 232 Chehata Smaranda 256-257, 259 Chilințan (sergent-major) 281, 283 Chindriș Vasile 181, 183 Chirian 354 Chirion (ofițer
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Bocklerstr. 3. 16. Cristea Doina Elenă, născută la 8 iunie 1941 în localitatea Cabesti, județul Bihor, România, fiica lui Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Koln, Lillerstr. 2. 17. Borcean Petru, născut la 7 decembrie 1947 în localitatea Cărbunari, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ion și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Mechernich, Lorbach, Plugbergstr. 3, Euskirhen. 18. Borcean Valeria, născută la 21 iunie 1953 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ștefan și Ana, cu domiciliul actual
HOTĂRÎREA nr. 781 din 8 decembrie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108932_a_110261]
-
Gheorghe Ionel, născut la 29 august 1951 în Brăila, județul Brăila, România, fiul lui Gheorghe Constantin și Xenia, cu domiciliul actual în Brăila, str. George Enescu nr. 22, județul Brăila. 115. Andrițoi Maria, născută la 9 august 1952 în localitatea Cărbunari, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Andrițoi Gheorghe și Stana, cu domiciliul actual în Suedia, Huskvarna, Oskarsgatan 6. 116. Cazimir Silviu Ghiocel, născut la 5 iunie 1959 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Cazimir Nicolae și Ecaterina, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 84 din 3 februarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112221_a_113550]
-
Pavel Șușară S-a încheiat, cu mai bine de o lună în urmă, cea de-a șaptea ediție a Simpozionului de sculptură în marmură de la Cărbunari (Baia Mare), proiect al unicei instituții muzeale private din România, Muzeul Florean. Și în această ediție, ca de altfel și în cele anterioare, condițiile generale au fost, în mare parte, aceleași. Adică, vreme de o lună, cei șase sculptori - Mircea Bochiș
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
al simpozionului, iar miza sa stilistică privește relația plin-gol într-o desfășurare volumetrică preponderent verticală. O formă orizontală, o variantă în piatră a cunoscutelor sale dromosuri, punți sau căi de acces, a realizat Mihai Buculei, aflat pentru prima oară la Cărbunari. Simplă și monumentală, desfășurîndu-se la nivelul ierbii ca o construcție monolitică fără istorie, lucrarea lui Buculei completează repertoriul de forme realizate pînă acum, adăugîndu-i și o dimensiune statică, preponderent gravitațională. Tînărul sculptor Adrian Ilfoveanu a imaginat singura formă cvasifigurativă, adică
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
frustă și rigoarea geometrică și modulară, cu un ritm al repetiției aproape de serialism, pe de alta. O ediție puternică și bine închegată, riguroasă profesional și solid personalizată ca amprentă stilistică, cea de-a șaptea ediție a Simpozionului de sculptură de la Cărbunari, organizat de Muzeul "Florean", a fost, indiscutabil, și una dintre cele mai valoroase ediții de pînă acum. Ceea ce dovedește limpede că acest fenomen cu totul ieșit din comun, nu numai că n-a obosit, ci, dimpotrivă, că abia de aici
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
Articolul UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Armeniș, Berzasca, Cărbunari, Ciuchici, Ciudanovița, Cornea, Dalboșeț, Doclin, Forotic, Grădinari, Iablanița, Păltiniș, Socol, Ticvaniu Mare, Topleț și Zorlențu Mare din județul Caraș-Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.16. ... (2) Descrierea elementelor stemelor și semnificațiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
află pe malul fluviului Dunărea, iar pescuitul este ocupația tradițională a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cărbunari, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Cărbunari, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află o terasă deluroasă verde și trei căpițe de fân
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
este ocupația tradițională a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Cărbunari, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Cărbunari, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află o terasă deluroasă verde și trei căpițe de fân, de aur, dispuse simetric, cea din mijloc
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
11. Bozovici │ 65. Ohaba-Mitnic 12. Brădișorul de Jos │ 66. Păltinișul 13. Brebu │ 67. Patas 14. Brebu Nou │ 68. Pescarii 15. Brosteni │ 69. Petnic 16. Buchin │ 70. Pirvova 17. Bucosnita 71. Plugova 18. Bucova │ 72. Poiana 19. Carasova │ 73. Pojejena 20. Cărbunari │ 74. Prigor 21. Cavaran │ 75. Prilipet 22. Ciclova Română │ 76. Ramna 23. Ciuchici │ 77. Racasdia 24. Ciudanovita │ 78. Rudăria 25. Cilnic │ 79. Rusca Montană 26. Clocotici │ 80. Sacu 27. Comoriste │ 81. Sasca Montană 28. Copacele │ 82. Secaseni 29. Cornea │ 83
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]