4,175 matches
-
o clipă sufletului să surîdă. E poate singurul popas relaxant într-un atît de grav și cu adevărat vast itinerar spiritual. Și, cum există printre literați un puternic "clan Caragiale", cu tată, fii și înaintași, s-ar putea prefigura printre cărturari, fără prea mari concesii, și un valoros "clan Philippide".
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
un punct de reper al opoziției anticomuniste (în pofida unei colaborări cu Securitatea, dar nu cumva denunțarea unilaterală a acestor colaborări, desigur, silite prin teroare, alcătuiește o diversiune a unor cercuri postcomuniste de a-și compromite adversarii, începănd cu scriitorii și cărturarii noștri cei mai de seamă?). În 1989, ăși înplinește visul din tinerețe de-a ajunge ambasador al României la Paris (ambasadorul golanilor, după cum Eugčne Ionesco s-a proclamat academician golan), după care urmează o carieră parlamentară în curs: Providența m-
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
de jazz. Atracția principală a fost însă prezența capilor existențialismului, curentul filosofic la modă. Peste tot, și în afara localurilor, în paginile gazetelor, în biblioteci, pe băncile de pe bulevard se dezbăteau aprins teme la ordinea zilei: libertate, opțiune, angajare în definiția cărturarului. Numele lui Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus fluturau pe toate buzele. Idolul momentului era un bărbat scund, urât, cu mersul poticnit, bâjbâind printre scaune, fiind amenințat de orbire. Se zvonea că Sartre poate fi zărit de dimineață până
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
pe un drum greșit... În 1940 devenisem un troțkist fără să știu. Ideea că marea cultură de la Homer la Shakespeare este una singură, după specificul fiecărei țări, dar una! După cum am mai arătat și nu voi obosi să repet - evreii cărturari de bună calitate m-au ocrotit din cauza delictului meu de cultură, scăpându-mă cred și de închisoare. Scandalul, deși și un fel de respect... Cosmopolitismul, păcat greu pe atunci... Cum îmi spunea mie Belu Silber mai târziu într-una din
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
rezervă aproape jumătate din pagini centenarului lui Mircea Vulcănescu. Pe lîngă comentarii, multe inedite, o bibliografie etc. Cu excepția Vieții românești, nici o revistă nu și-a amintit că Mircea Vulcănescu s-a născut la 19 februarie 1904 (stil vechi), la București. Cărturarul a murit, după cum se știe, în închisoarea de la Aiud, la 28 octombrie 1952 (fusese arestat pe 30 august 1946). * În același număr, partea a doua a unei anchete privind literatura română din postcomunism, la care răspund Vasile Andru, Ion Bălu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
Barbu Cioculescu Vom lua de bun titlul ultimului volum al poetului, cărturarului și - știu că n-o să-i placă - activistului social Petre Stoica numai întru imaginea celui ce prin ploaie aleargă după ultima literă. Cele o sută una poeme, titlu cu bătaie lungă, acoperă aproape patru decenii din cele cinci de prezență
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
mișcare... Atunci când mor, pace dorind Nimic nu mă mai doare. Învață tu, mereu să ai Învață tu, mereu să ai Câte o biruință Și nu lăsa nici un neghiob S-omoare a ta credință. Tu, luptă-te mereu să fii Un cărturar pe cinste Și tot ce știi, ai învățat, Să folosești cu minte. Acum, când știi ceea ce știi Nu te înfrânge valul Deci, fii tu drept și nu fii sclav Nu-ți omorî idealul. Te vor huli, c-ai învățat Te-
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Eleonora Kohn () [Corola-journal/Imaginative/93_a_123]
-
Fecioare, a ucenicilor și a naturii pentru crucificarea Domnului. "Iisus murea pe cruce, Sub arșița grozavă/ Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii/ Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinei/ Părea că varsă lavă/ și chiar În clipa morții huliră cărturarii/ Cu fierea oțețită Îi adăpau străjerii./ Râdea În hohot gloata de spasmele durerii/ Și-L ocărau tâlharii .../ Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria/ Și-adânc zbugnea durerea din inima-i de mamă/ Alături Magdalena, În lunga ei maramă/ Țipa
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
a găsit la Conferința Inter-universitară din București, la care participa în calitate de rector al Universității din Cernăuți (...) Peste un an, savantul și-a găsit locuința devastată și biblioteca risipită. Dar acestea n-au fost cele mai mari pagube suferite de ilustrul cărturar, căci în curând aveau să-l năpăstuiască altele mult mai grave - pierderea universității, a publicațiilor sale dragi Junimea Literară, Glasul Bucovinei, Codrii Cosminului, dimpreună cu tipografia, editura și librăria din fosta capitală a Bucovinei”; 5. ,,Invocând acea perioadă de groază
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
totodată, o mărturie vie că intelectualul român, omul de cultură, dorește să se apropie din ce în ce mai mult de Dumnzeu și de Împărăția Sa Cea Sfântă și Veșnică. Aș mai adăuga că această lucrare recuperează și recapitulează o mărturisire de credință a cărturarului, având în vedere mediul în care au trăit, au crescut și s-au format generații întregi de intelectuali români înainte de anul 1990. Este și cazul autoarei volumului de față, în care dialogul cu un adevărat părinte duhovnic “lasă în suflet
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
de la Dumnezeu, care o chemau în felul acesta să-și schimbe viața. Așa a ajuns să se călugărească, după care și-a văzut pe fiul iubit Ștafan, însănătoșindu-se. Scrie o carte „SFINȚII ÎNGERI”, prefațată în mod excepțional de Episcopul Cărturar ERINEU BISTRIȚEANUL, pe care, monahia, principesa Ileana, o încheie astfel: „Sfinții Îngeri” este o carte pe care este bine să o păstrăm aproape, pentru că cinstirea noastră pentru îngeri e răspunsul nostru la dragostea lor”. „1001 CUGETĂRI” Preot Ortodox Român Ilie
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
-l prețuim și să le continuăm permanent cu demnitate și onoare în Duhul Ortodoxiei strămoșești. Un alt fiu al Daciei Mari, scriitorul Ion Marin Almajăn l-a surprins pe Artur Silveștri îmbrățișat de Neam în aură de: „mare patriot și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist de elită, creatorul rețelei de publicații electronice Intermundus Media”. În comuniunea cu harul hristic, omul creștin își definește esență să ortodoxă slăvind: adorarea lui Dumnezeu, cinstirea pentru Înaintași cei Mari, recunoștiința Elitelor
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Ierarhii de seamă: Niceta de Remesiana, Nicolae Olahus, Andrei Șaguna, Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanu, Melchisedec Ștefănescu, Visarion Puiu, Gurie Grosu, Bartolomeu Stănescu, Efrem Enăchescu, Irineu Mihălcescu, Justinian Marină, Nestor Vornicescu și toți ceilalți dimpreună cu dânșii, trăitori și jertfitori; Mării cărturari, pedagogi, poeți, filosofi, istorici, artiști și preoți: Xenopol, Hașdeu, Nicolae Densușianu, Gheorghe Lazăr, Mihail Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Paulescu, Vasile Pârvan, Al. Papiu Ilarian, Gheorghe Manu, Corneliu Z. Codreanu, Ion I. Moța, Vasile Marin, Nicoleta Nicolescu, Valeriu Gafencu, Radu Gyr
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
A dispărut un mare istoric, un om de o valoare deosebită,un mare și adevarat Patriot Român, care a făcut totul, fără de rabat, să arate adevărul așa cum a fost el. Uriașa sa operă, clădită cu dăruire și pasiunea unui mare cărturar, a însemnat și efortul fizic, nu ușor, care probabil i-a ruinat sănătatea. Mai avea multe de spus si de infaptuit, in urma lui ramane o mare pierdere, un gol urias, care va fi greu daca nu imposibil de acoperit
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
litere și albine. Alcătuiau în jurul meu un cerc în care nu mai știam al cui e zumzetul, a cui lumina. Iar eu eram exact în centrul lui. Poate că și pozam puțin, cum îi sta bine unui atât de june cărturar promis, gândiseră ai mei, țăranii, unui măreț și falnic viitor. Trecutul era încă aproape - mă vedeam copil trimis cu vaca la păscut cu-o frânghie-ntr-o mână, și cu o carte-n alta pe haturi, printre grâne și sturzi
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
Doamna Jeanne Marzesco (Ionica Mârzescu) este descendenta unei vechi familii de boieri și intelectuali moldoveni, care a dat slujitori ai Bisericii, cărturari și doi membri marcanți ai Partidului Național Liberal. Străbunicul, Gheorghe (Ghiță) Mârzescu (1834-1901), a fost profesor universitar la Iași și ministru al Cultelor în 1869-1870 și 1896-1897. Bunicul, Gheorghe Gh. Mârzescu (1876-1926), a fost o proeminentă personalitate a PNL, membru
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
alt prilej de această modificare a coercițiunii, nu sunt suficiente legămintele de adeziune, luarea de cuvânt la adunări publice. Noii stăpâni vor mult mai mult, cer supunerea prin operă. Este cel mai greu sacrificiu la care trebuie să se preteze cărturarul. Nu numai că nu i se mai permite să creeze în afara perimetrului fixat de forurile de îndrumare, dar e obligat să prefacă structura internă a creației, tematica, stilul, compoziția, fiind dator să participe la programul de educație și agitație elaborat
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
consuma prea mult curent. I-au tăiat electrica. Mioara a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din părculețul Pake Protopopescu (fost, o vreme, Dimitrov). L-a luat și pe Vladimir Streinu să lipească cubulețe de ceramică colorată. Câștiga și el, cărturarul, o pâine după ce ieșise din pușcărie. În Săptămâna Patimilor acestui an, văzusem în apropierea fântânii cu mozaic două (sau trei?) pancarte policrome (6-7 ouă țipător colorate) cu urările primarului de sector: Sărbători fericite. Se apropie noul Paște (electoral)... Corneliu Lupeș
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
jeune, il est vrai; mais aux âmes bien nées La valeur n'attend point le nombre des années". Învățarea limbii lui Corneille începuse de timpuriu, prin grija atentă a mamei. Tatăl îi dezlegase tainele alfabetului. Iar profesorul Natan Mark, distins cărturar și om de litere, îi dădea, de la cinci ani, lecții de limba ebraică. "- Mergi la grădiniță?", îl iscodeau pe băiat unii adulți, încercînd să închege o conversație. Băiatul nu mergea la grădiniță și nici nu rîvnea să meargă. Cuvîntul suna
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
Estetica, că această idee se află în centrul tratatului, nu are acoperire în textul acestuia. Numai așa se explică de ce nici un recenzent, chiar autorii celor mai elogioase cronici (P. Comarnescu, Edgar Papu, Al. Dima - ultimii doi fiind chiar discipoli ai cărturarului) nu au reținut-o. Ideea menționată apare numai ca un aspect special și relativ periferic - și care nici măcar nu este afirmat clar și neechivoc - și nicidecum ca „o înțelegere a artei care leagă între ele părțile” etc., punctul central care
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
este dat și neanalizabil”, problematic. Obiecției făcute sistemului din unghiul „filozofiei vieții”, după care există o contradicție între „forme” și „viață”, Vianu îi răspunde însă că, deși este adevărat că formele gîndirii nu pot - ca să folosim o vocabulă favorită a cărturarului - „istovi” viața, filozofia nu poate renunța la concepte, scopul ei nefiind trăirea vieții, ci cunoașterea ei. Proiectul este deci mai presus de toate o apărare a ideii de sistem ca forma cea mai înaltă de „stăpînire a imediatității vieții prin
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
auxiliar, numai de reprezentare pentru exterior, ocupau funcții decorative fără putere efectivă. Erau mobilizați în diplomație, la reuniunile internaționale de intelectuali, în ședințele festive ale academiei sau ale consiliului de stat. Din ceea ce constituia conținutul real al făuririi de cultură cărturarii renumiți erau excluși, nu mai erau socotiți apți să rezolve sarcinile de învățământ, de educare a cititorilor, îndeletniciri subsumate acum aparatului de propagandă. Mentorul care fusese adulat și ale cărui formulări făceau ocolul târgului a fost retrogradat, pus pe o
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Se cuvine elogiat efortul unor critici de a face lumină, restabilind datele reale ale conjuncturii și în acest sens merite deosebite are studiul recent al lui Mircea Martin ( publicat deocamdată în fragmente de revista "22"). Revenind la capitularea unor renumiți cărturari se poate preciza că la baza târgului rușinos a stat frica. Ea a însoțit ca o umbră fiecare gest și fiecare vorbă. Presiunea covârșitoare marchează domnia absolută a politicului. Am căutat să ilustrez situația de ananghie, spațiul nu permite zăbovirea
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
pe care am semnalat-o. Sosise vremea dezvățării, trebuia lepădate veleitatea de a străluci pe firmament prin subtilitate și eleganță. Ce ți se ordona era să nu te deosebești de ceilalți, să fii banal, cenușiu, fără relief. Mai ales pentru cărturarii de factura lui G. Călinescu, a căror vocație era să zburde nestigherit, să uimească prin ineditul asociațiilor, corvoada care le era impusă se arăta ucigătoare. În unele momente când lupta la care fuseseră înhămați parcurgea o trecătoare destindere, G. Călinescu
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
alături de alți savanți ascultând atent lecțiile insipide ale unor activiști de partid, din care era constrâns să extragă în-vățăminte pentru propria activitate. Din această conviețuire cu stereotipia propagandei s-a nutrit și Scrinul negru. Și în articole de ziar marele cărturar îndeplinea ce i se dicta, repeta sloganele la modă, difuza senzația că a pierdut facultatea de a cugeta (tocmai el care impresionase prin agerimea spiritului), că a dat în mintea copiilor. Un fenomen similar a foat identificat și în itinerariul
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]