6,372 matches
-
mult săraculPână râul îl va treceDar se teme că la dracul,Se va duce- n apa rece.Roatele prin praf de gheață,Tânguiesc risipa serii...Calul trage stors de viață,Badea poartă dorul verii...După cruntă chinuială,Omul nostru din căruță,Se lipește cu sfială,Lângă draga lui mândruță...... XXI. STRĂBUNII N-AU DORMIT...!, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. Străbunii n- au dormit...! Emilian Oniciuc- 23.11.2016 Românu- i deșteptat din zori, Și
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
o deosebită pregătire a opiniei publice. Pregătirea se făcuse vreme de sute de ani. În dimineața zilei de1 Decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Albă Iulia (spre Bălgrad, cum îi spuneam noi) (...) pe jos și cu căruțele. Era o dimineață rece, de iarnă, (...). Pe o parte a șoselei se duceau spre Albă Iulia, scârțâind prin făgașele zăpezii, căruțele românești. Buchete de chiote și bucurie, alcătuind un singur șir, iar pe cealalaltă parte se retrăgea în aceeași direcție
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
un semnal, lumea românească a purces spre Albă Iulia (spre Bălgrad, cum îi spuneam noi) (...) pe jos și cu căruțele. Era o dimineață rece, de iarnă, (...). Pe o parte a șoselei se duceau spre Albă Iulia, scârțâind prin făgașele zăpezii, căruțele românești. Buchete de chiote și bucurie, alcătuind un singur șir, iar pe cealalaltă parte se retrăgea în aceeași direcție, armata germană ce venea din România, tun după tun, ca niște pumni strânși al tăcerii. Soldații germani, fumegând liniștiți din pipe
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
și bucurie, alcătuind un singur șir, iar pe cealalaltă parte se retrăgea în aceeași direcție, armata germană ce venea din România, tun după tun, ca niște pumni strânși al tăcerii. Soldații germani, fumegând liniștiți din pipe, se uitau mirați după căruțele noastre grăbite.(...) În ziua aceea am cunoscut ce înseamna entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribuna.(...) La întoarcere, când am trecut prin Lancrăm, satul natal, drumul ne ducea pe langă cimitirul, unde, lângă biserică, tata își
SUNT MÂNDRU CĂ-S ROMÂN! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1448633515.html [Corola-blog/BlogPost/354463_a_355792]
-
înscrie nimeni la program în acea zi! Când nevoit, Pastorul a făcut o a doua chemare, eu am scris repede un bilețel și l-am trimis din mână în mână spre el. Ștefan, văzându-mă, mă și luă repede în căruță: ─Da ce Tomiță, ...chiar ai de gând să „reciți” și tu o poezie, ...de-a ta? Păi nu vezi că nu vrea nimeni să se înscrie azi? Și cum ai de gând să o spui: recitând ...pe-di-na-fa-ră, sau ...citind-o
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
când ieșea să mă conducă, după obișnuitele noastre întâlniri, din biroul său de campanie cu iz de mucegai, da wartet schon ihr Sancho Panza! Se pusese o iarnă cum pe la noi numai rareori poți vedea. În dimineața aceea ninsese și căruțele convoiului de aprovizionare, cu care obișnuiam din motive de siguranță să ne însoțim în drumul nostru, înainta anevoie, spre disperarea lui Strasmutzky, comandantul său, un polonez, ofițer de carieră, pântecos, ca mai toți de la aprovizionare. Călătorea înfofolit în pături și
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
august 1920). În anul 1922-1923 ia ființă școala din satul Sătic, o școală cu clasele I-IV și prevăzută cu un singur post de învățător. Satul fiind situat departe de centru, pe atunci fără drum de acces cu mașina sau căruța, învățătorii nu stăteau aici decât maximum un an sau doi, adesea și mai puțin, de ordinul lunilor, ceea ce producea o fluctuație mare de cadre calificate de la un an la altul, sau chiar în cadrul aceluiași an. Abia după războiul al doilea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
dacă faci față. Mă tem că te faci de rușine... - Provoacă-mă! Ia, te uită la el ! ripostă Emanuela contrariată. - Păi, uite ce zic eu...! Dacă Adrian ar fi fost acum aici, ar fi mers cu mine să aducem o căruță de iarbă pentru animale... Emanuela îl privi contrariată, se ridică de pe scaun fără să spună un cuvânt și plecă, undeva, în spatele casei. Tatăl rămase la masă, în continuare. Amuzat, îi spuse soției sale: - Iată că a cedat fără un cuvânt
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
discuția despre diverse probleme pe care le aveau de rezolvat în zilele următoare. În acest timp, Emanuela scoase hamurile și hățurile din locul în care le ținea tătăl său, la umbră, să nu le usuce soarele și le duse la căruță. Verifică cauciucurile căruței cu atenție, să nu aibă pană și să fie bine umflate, apoi scoase calul, pe Cătălin, un armăsar de toată frumusețea și foarte cuminte, blând... Zicea tatăl Emanuelei că animalul nu poate fi altfel decât stăpânul și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
probleme pe care le aveau de rezolvat în zilele următoare. În acest timp, Emanuela scoase hamurile și hățurile din locul în care le ținea tătăl său, la umbră, să nu le usuce soarele și le duse la căruță. Verifică cauciucurile căruței cu atenție, să nu aibă pană și să fie bine umflate, apoi scoase calul, pe Cătălin, un armăsar de toată frumusețea și foarte cuminte, blând... Zicea tatăl Emanuelei că animalul nu poate fi altfel decât stăpânul și avea dreptate. Il
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
frumusețea și foarte cuminte, blând... Zicea tatăl Emanuelei că animalul nu poate fi altfel decât stăpânul și avea dreptate. Il mângâie ușor pe bot și pe cap, scoțându-i un scai încurcat în coamă, apoi îl dirijă ușor între hulubele căruței. I-a așezat hamul pe el, fără probleme, calul răspunzându-i liniștit la comenzi. Emanuela îi vorbea cu voce joasă tot timpul, mângâindu-l în timp ce îi lega curelele la hlube. După ce a terminat, i-a pus hățurile și i-a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
căutat coasa, furca, cutea pentru ascuțit coasa, care acum era în stare pefectă, fiind probabil pregătită de tatăl ei. Pe Emanuela o mulțumea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul cu căruța astfel încât să o tragă la portiță. - Domnul tăticu, este gata? Permiteți să raportez: Provocare-am acceptat/ calul este înhămat,/ furcă, coasă am luat, / în căruță am urcat.../ și n-am timp de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
acum era în stare pefectă, fiind probabil pregătită de tatăl ei. Pe Emanuela o mulțumea aspectul acesta, deoarece surpriza va fi deplină... Zâmbind mulțumită, așeză scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul cu căruța astfel încât să o tragă la portiță. - Domnul tăticu, este gata? Permiteți să raportez: Provocare-am acceptat/ calul este înhămat,/ furcă, coasă am luat, / în căruță am urcat.../ și n-am timp de așteptat! Părinții Emanuelei au făcut ochii mari, amuțind
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
scaunul, perna de burete, se urcă în căruță, trase de hățuri și conduse calul cu căruța astfel încât să o tragă la portiță. - Domnul tăticu, este gata? Permiteți să raportez: Provocare-am acceptat/ calul este înhămat,/ furcă, coasă am luat, / în căruță am urcat.../ și n-am timp de așteptat! Părinții Emanuelei au făcut ochii mari, amuțind. Nu le venea să-și creadă ochilor. La orice s-ar fi așteptat, dar la asta, nu. Tatăl Emanuelei s-a ridicat râzând, s-a
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
așteptat! Părinții Emanuelei au făcut ochii mari, amuțind. Nu le venea să-și creadă ochilor. La orice s-ar fi așteptat, dar la asta, nu. Tatăl Emanuelei s-a ridicat râzând, s-a încălțat și s-a apropiat suspicios de căruță. A verificat toate legăturile, curios, foarte surprins, și, în final, declarându-se mulțumit de rezultat a deschis porțile, iar Emanuela a ieșit mândră cu căruța din curte, așteptându-și tatăl să urce. Mai apoi, alăturați umăr la umăr pe scaunul
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Tatăl Emanuelei s-a ridicat râzând, s-a încălțat și s-a apropiat suspicios de căruță. A verificat toate legăturile, curios, foarte surprins, și, în final, declarându-se mulțumit de rezultat a deschis porțile, iar Emanuela a ieșit mândră cu căruța din curte, așteptându-și tatăl să urce. Mai apoi, alăturați umăr la umăr pe scaunul căruței, mândri unul de celălalt, sporovăind întruna, au dat fru liber calului, să tot tragă căruța după el pe ulițele satului, spre locul de unde aveau
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
A verificat toate legăturile, curios, foarte surprins, și, în final, declarându-se mulțumit de rezultat a deschis porțile, iar Emanuela a ieșit mândră cu căruța din curte, așteptându-și tatăl să urce. Mai apoi, alăturați umăr la umăr pe scaunul căruței, mândri unul de celălalt, sporovăind întruna, au dat fru liber calului, să tot tragă căruța după el pe ulițele satului, spre locul de unde aveau să aducă iarbă. Au ajuns repede și Emanuela și-a rugat tatăl să ducă dânsul calul
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
a deschis porțile, iar Emanuela a ieșit mândră cu căruța din curte, așteptându-și tatăl să urce. Mai apoi, alăturați umăr la umăr pe scaunul căruței, mândri unul de celălalt, sporovăind întruna, au dat fru liber calului, să tot tragă căruța după el pe ulițele satului, spre locul de unde aveau să aducă iarbă. Au ajuns repede și Emanuela și-a rugat tatăl să ducă dânsul calul în pripon. Ea a luat coasa și a început o brazdă. Avea mișcări regulate, precise
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
în loc... Emanuela a înțeles. Căuta iarbă netăiată și spre surprinderea lui nu a găsit. Emanuela l-a rugat să stea liniștit să se odihnească, va cosi ea și o vor încărca amândoi. Când a făcut de un coș bun de căruță, au încărcat-o amândoi și au plecat spre casă, el mândru de fata lui cea vrednică și pricepută, ea mândră că a putut face toată această lucrare fără greșeală și fără ca tatăl său să obosească. Apusul roșiatec cuprinsese orizontul, aruncându
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1424034758.html [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
lume mlăștinoasă Cu feline, crabi, reptile, Nu te temi să ieși din casă Să te vânturi prin azile? Cum să cred în dunga albă Când treci drumul ca pe-o sârmă Cu mărgele trase-n salbă Și n-ai la căruță cârmă? Fel și fel de decorații Poartă țanțoși generalii, Deși ei sunt vinovații Că n-au înflorit curmalii. Cu șareta de la gară Pe drumeagul spre moșie Trece beat seară de seară Fostul bard fără să știe. Tu te dai de
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Crochiuri_la_liber_romeo_tarhon_1369471537.html [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
când mai ieșim din văgăuna noastră și pe aici iarna vine devreme și tot mai trebuie sare, ulei, fidea, bulion, orez și oleacă de zahăr, că vin sărbătorile”. Porumb și grâu își luaseră mai de pe la sfârsitul verii, când coborâseră cu căruțele la târgul cel mare ce se ținea de Sfânta Maria mică, vânduseră ciuberele, donițele, putinicile și ce mai ciopliseră ei din lemn și cumpăraseră grîu, porumb, bucate, cum le spuneau ei. Ciobanii vânduseră putine de brânză, caș închegat, urdă, strânse
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
și instrumentiști din Bucovina cât și din alte zone. Deschiderea a fost făcută de către un grup de gospodari din localitatea Botoș, îmbrăcați în costume populare, coordonați de preotul satului, care s-au deplasat la Ciocănești într-un convoi de șase căruțe și au cântat muzică populară pe scena în aer liber. Ansamblul „Brădulețul” de la Ciocănești are aproximativ 7 ani vechime și este alcătuit din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
țăranii înstăriți. Cei cu stare stau în centrul satului ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
unde zeii ba patronau anumite cetăți-state (zeița Atena patrona Atena, Artemis cetatea Efes, Apollo localitatea Delfi), ba diferite îndeletniciri: Hefaistos era cu fierăritul, Hermes cu negustoria, Poseidon cu navigația ș.a.m.d. Cum spuneam, ortodocșii nu vor să rămână de căruță. Așa că, ne înștiințează Al. Babeș, după decuparea ortodoxiei în biserici autocefale sau naționale, au apărut și sfinții naționali: Calinic la români, Boris la bulgari, Boleslaw la polonezi, Vladimir la ruși etc. N.B.O mențiune specială în acest sens merită Bartolomeo
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
curtea casei părăsită de curând. Ne mutasem în pomostul din partea tatei și aici casa rămăsese pustie. Din când în când veneam cu vacile prin grădină și ne jucam toată ziua prin acareturile părăsite. Într-o zi ne pomenim cu o căruță la poartă, în care erau niște oameni străini. Strigară la mine: -Măi, băiatule, ia vino până în drum să discutăm ceva! Tu mă cunoști pe mine? -Nu vă cunosc! -Eu sunt primarul satului, mă! Unde e tac’to? -E sergent de
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]