6,191 matches
-
căruțaș,Ce la căruță-nhămaseUn Măgar piele și oase.Lângă el mergea trop-tropUn roib frumos, puțin șchiop.Exceptând șaua-I ușoară,Calul n-avea altă povară,Doar Baudet cel UrecheatEra tare-mpovărat!-Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spateSă pot căruța să o port,Căci de nu, am să cad mort!Privind-ul cu indiferență,Calu-l refuză cu violență.-Simt că leșin din picioare,Ajută-mă, frățioare!Răuvoitor cu mintea obtuză,Din nou, Calul îl refuză.Fiind povara așa mare
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-ul cu indiferență,Calu-l refuză cu violență.-Simt că leșin din picioare,Ajută-mă, frățioare!Răuvoitor cu mintea obtuză,Din nou, Calul îl refuză.Fiind povara așa mare,Muri Măgarul în cărare.Lăsând-ul pe-al său stăpânSingur cu căruța-n drum.... XIX. CORBUL ȘI VULPEA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. Un corb furase o dată Dintr-un caș o bucată Și se-așezase-ntr-un alun Să se-nfrupte la dejun. Tocmai când voia s
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
vile cu simbrie umilită Românie: nici tu duh - nici omenie! stăm la maica în chirie... turmuliță de mânzări vin corbii din patru zări hoții merg fercheși pe drum cinstea a ajuns doar scrum... cenușă de-otavă pâine cu otravă! ieri căruțe cu șindrilă azi - betoane și șenilă... aveam turme cât hotarul: zvârlim peste lână varul! aveam cai de fudulie aveam strai de-mpărăție - azi ne-am uitat grai și glie văzduhul ni-i colivie ...ne sufocă fierărie! foaie uscată tot arde
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
si mai mult și greu, cărarea, amprentându-i în făgașe și desăvârșind lucrarea, Să-i mai lase rezerviști, dar necombatanți, firește, în armată resemnării care, din păcate, crește, dar asuda aiurita și în contratimp cu toate, bulgărind sania vară și-apoi căruță pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
materialele necesare asamblării produselor finite. Iată numai câteva exemple care, în timp, ne-ar aruncă direct (sau parțial) în epoca de piatră. Să ne gândim cum ar fi sa aprovizionam marile orașe cu fructe, legume și carne, toate aduse cu căruțele de la mare distanță. Cum ar fi să nu ne mai întâlnim niciodată cu prietenii sau rudele aflate peste mări și țări. La urma urmei, nu s-ar mai pune problema turismului care ar lipsi cu desăvârșire, ci ar deveni totul
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
în autoturism pentru a ajunge din punctul A în punctul B, dar nu este și cel mai benefic pentru organism. Poate că este mai comod să căram un produs mai voluminos cu ajutorul unei mașini, dar nici să-l căram cu căruță nu este imposibil. Doar că cere mai mult timp. La urma urmei, generații întregi înaintea noastră nu au beneficiat de aceste “indispensabile” tehnologii, dar erau cu toții mai sănătoși și mai fericiți. Și nu i-a omorât nici războaiele, nici cancerul
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
un drum de pămînt. Calea Moșilor vărsată în Obor e o lume; tramvaiul electric duce într-altă lume." Neprețuita ușurință cu care antitezele leagă prietenii, la porțile Orientului... Tablouri de album care merge-n picaj, din turnul Colței la obezile căruțelor cu cai, scuturînd pe note retro bulevardul. Un oraș frenetic, care nu are anotimp, altul decît o primăvară amestecată, sucită, în care cad culori și muzici neasortate, mărturisind, pe multe limbi, același lucru: viața. Cosmosuri scofîlcite într-un careu de
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
Acesta era echipajul meu! Rămăsei încremenit la o așa de ciudată priveliște, dar consulul ce se coborâse după mine începu a râde și, încredințându-mă că acela era chipul de a călători în Valahia, mă îndemnă a mă sui în căruță. -- N-ai grijă, adăugă el; cu trăsura aceasta primitivă și cu caii aceștia care seamănă mai mult a niște mațe postite vei face un drum de care ți-i aduce aminte cât vei trăi. Ține-te bine, însă! Primii aceste
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
de care ți-i aduce aminte cât vei trăi. Ține-te bine, însă! Primii aceste sfaturi ca o glumă din partea compa triotului meu și, clătinând din cap, drept semn de îndoială, mă aruncai în cutie, strigând la poștaș: - allons! Deodată căruța fugi de sub mine ca un șarpe! iar eu, făcând în aer o tumbă neașteptată, mă trezii pe pavea. Ce se întâmplase? nu știu. Atâta numai îmi aduc aminte că, în vreme cât m-am sculat din colb, amețit și zdruncinat
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Retrăiesc pentru câteva clipe în imaginație ceea ce, cu peste patruzeci de ani în urmă, era în acest loc vestitul Laminorul Brăila. Matizul Domnului Pătra, silențios și elegant, se înscrie repede în traficul extrem de aglomerat. Drumul, străbătut cândva spre Balta-Albă de căruțe și trăsuri alergând prin praf, este acum o arteră principală cu două benzi pe sens a orașului. Doar rareori mai întâlnești, și asta doar în cartiere, câte o căruță trasă de cai costelivi, semn că nu mai este timpul lor
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
repede în traficul extrem de aglomerat. Drumul, străbătut cândva spre Balta-Albă de căruțe și trăsuri alergând prin praf, este acum o arteră principală cu două benzi pe sens a orașului. Doar rareori mai întâlnești, și asta doar în cartiere, câte o căruță trasă de cai costelivi, semn că nu mai este timpul lor. Drumul spre Cazasu avea să-mi arate un lucru care mi s-a părut că timpul, și mă refer la perioada când, repartizat la Școala de Mecanici Agricoli din
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
privire fantastică, mă făcură să mă cred în altă lume. Când mă trezii însă din acea uimire plăcută, mă văzui singur în mijlocul unei piețe neregulate și pline de spini. Poștașul îmi descărcase bagajul lângă mine și se făcuse nevăzut cu căruță cu tot. Închipuiți-vă, domnilor, poziția mea. Străin, într-un colț de pământ necunoscut mie, rătăcit într-un sat unde nu se zărea nici țipenie de om, înconjurat de vro douăzeci de câini, care vroiau numaidecât să afle ce gust
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
continuă Domnul Pătra, predată și ea la CAP și pe care, de-aș fi putut respecta premoniția tatălui, ar fi trebuit să o am aici, pentru că îmi repeta ades: de-o fi vreodată, auziți voi, să aveți grijă să recuperați căruța și plugul! Ele reprezintă viața mea și este lucrul cel mai de preț pe care aș putea să vi-l las. Cu el am cărat toate bucuriile și tristețile mele! Voi ați apucat alte vremuri. Ați plecat care încotro, dar
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de morărit și panificație al lui Ștefan Barbu, zis Druga. Toți laolaltă și mai ales ultimul, ofereau propriilor angajați, care se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine, ateliere și mori. Nu pot fi uitate atelierele de trăsuri, șarete și cabriolete ale renumiților Roth și Bulfinski. O parte dintre acele elegante mijloace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant pe această temă cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de artă. Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de pâine Traiu și Schmidt, precum și complexul de morărit și panificație al lui Ștefan Barbu, zis Druga. Toți laolaltă și mai ales ultimul, ofereau propriilor angajați, care se căsătoreau, bani pentru a-și cumpăra o casă, doi căi și o căruță. Cam așa arată cruntă exploatare capitalista, pe care o prezentau comuniștii, după ce au naționalizat aceste uzine, ateliere și mori. Nu pot fi uitate atelierele de trăsuri, șarete și cabriolete ale renumiților Roth și Bulfinski. O parte dintre acele elegante mijloace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant pe această temă cu Ion Cristoiu. La întrebarea, știe, țoapa, că e țoapa, răspunsul a fost ferm. Nu! La tot pasul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de artă. Fiul lui Vasile Anghel și al Anei, învățători. A absolvit Liceul "Ferdinand" din Bacău și Școala de Literatură a Academiei Ștefan Gheorghiu. Debutează cu un poem în România liberă (1947). Debut editorial cu românul Șapte înși într-o căruță (1961). Redactor la Contemporanul. Redactor șef la Tribuna României (1972-1974). Activitate gazetăreasca la Scânteia, apoi de susținere pe linia publicistica a grupului protocronist de la Luceafărul. Colaborează la Contemporanul, Gazeta literară, România literară, Luceafărul, Viața Românească, Teatrul, România liberă, Steaua etc.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de cuviință că nici la această manifestație să nu mă slăbească din vedere. A doua zi făcurăm o minunată excursie în pădure, unde înflorea miosotul, cât vedeai cu ochii, iar reîntoarcerea la Brașov fu din cele mai voioase, într-o căruță de țară. Seara luăm masa la Coroană, unde falnicul conte maghiar Mikes se străduiește să-mi facă o curte intensă, dar fără succes. Plecăm a doua zi la București, unde urmez a face de două ori pe săptămână interesante și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem prinde a doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
literar cum îi zice Faguet, o repunere în valoare a frumuseților eterne gândite de cei cari mai credeau în muze, se împotmolește în nămol de morfologie și sintaxă." Și cum ar putea fi altfel? "Școala să nu mai rămâie de căruță la o jumătate de veac în urmă; să-și primenească oamenii și programa. Profesorul să-l ia pe băiat nu de urechi, ci de bărbie, să-l privească cu prietenie neprefăcută în ochi, și să vorbească cu el de toate
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
dar și un avantaj. Nu ne comparăm cu francezii, ci cu albanezii, sârbii, columbienii. Cehii, polonezii? ,Pardon, ei au universități încă din secolul XIV". Dacă mimetismul, copierea servilă ne ,sincronizează" cu Occidentul în felul celei de-a cincea roți la căruță, asumarea unei situații particulare (un popor vechi cu decantări scripturale târzii) ne-ar oferi o șansă reală. Și aceasta, putem adăuga, fiindcă în lumea globalizată de astăzi sunt la mare preț tocmai notele diferențiale, accentul idiomatic, specificul. O gândire liberă
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
valoarea de "nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive, unor părți ale acestora etc. care prind sau trag ceva, se înfig în ceva". Mîță are nu mai puțin de 23 de sensuri populare și regionale, desemnînd un mecanism de oprire a căruței, un cîrlig de fier, un lanț, oiștea, placa de fier etc.; unul dintre cele mai răspîndite înțelesuri ale sale în limba veche era de ancoră a unei nave. De altfel, al treilea termen al relației de sinonimie pisică - mîță este
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]
-
ale sinonimelor sale, pentru a desemna "diferite obiecte care se prind, se înfig sau cuprind ceva, cum prinde pisica cu ghearele" (Dicționarul Academiei, DA): e vorba tot de ancoră, ori de o bucată de lemn sau de fier care fixează căruța, grinzile casei etc.; referent obiectual are și sensul curent azi ("inele metalice, legate între ele printr-un lanț, cu care se leagă mâinile și picioarele arestaților"). Oricum, e mai probabil ca dovada forței fizice să fi fost ruperea unui lanț
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]