2,578 matches
-
se mai liniștise, dar stările de sufocare mai persistau. Sufla în continuare ca înecatul. Simți că sufletul său dă să iasă. Își aminti că Mihai îi zise: „cu dinții, bă, cu dinții!” Încercă să strângă din dinți, dar...nu putea...Căsca gura și gâjâia:„â...â...â...” Își aminti că Angelica îl rugase: „trei zile, tătăiță, trei zile!”...â...â...â...Nu pot!...â...trebuie să pot...â...â...Stai, suflete!...â...pentru îngeraș...â...uită-l pe nenorocit, Ioane!...â
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
el ca să-i îndrepte atenția femeii în altă parte. Tabloul acesta, ca și primăvara de afară, era plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
chiar o catastrofă. Ce dracu’ de catastrofă? O să-i cadă un meteorit în cap? O să i se ducă firul de la ciorap? Își verifică firul de la ciorap. Nu s-a dus. Se și descalță un pic, să-și mai dezmorțească degetele. Cască. Mai e un pic și se înserează. Iarna se înserează repede. Chiar, s-o fi înserat deja? Aruncă o privire pe geam. Înlemnește. Cu mâna tremurândă, își caută ochelarii. Poate n-a văzut bine. Doamne, Dumnezeule, ajut-o să nu
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
simbolurile religioase în locuri care nu șunt instituții ale statului! dacă apar simboluri religioase în instituții ale statului, nu mai putem vorbi de neutralitatea religioasă a statului. din asta urmează discriminare față de alte grupuri religioase. cat privește vidul care se cască dacă scoți icoanele de unde pana unde? e obligația TA ca părinte să oferi copiilor tăi educație religioasă acasă sau/și la biserică. cat despre ceilalți, lasa-ne să ne confruntăm cu vidul, acasă, în intimitate și cum putem noi mai
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
a luat apă oxigenată din trusa medicală, rivanol, bandaje, leucoplast și încerca să spele rana și să oprească sângele care izvora ca din pământ. Într-adevăr, ochiul nu fusese atins, ci, puțin deasupra lui, la capătul interior al sprâncenei, se căsca o rană adâncă, verticală și izvorâtoare. Rama ochelarilor pătrunsese adânc și mă rănise. După o luptă acerbă cu sângele și cu emoția, părea că totul merge bine. Sângele nu mai țâșnea, ci doar mustea pe alocuri. Cu ceai de mușețel
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
Albinuța Fiindcă tatăl ei, fuguța, A plecat tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
fată sau e tante!... Gemând sub sărutarea-mi nebună dar sfioasă, Mă mușcă cu privirea colac pe după gât, Mă mângâie c-o geană ca pe-un copil de casă Și-mi dă răgaz să aflu că nimeni nu-i urât ! Casc ochii mari cât două anotimpuri Și-mi regăsesc iubita întinsă peste țară!... Rămâi deci iarnă codașă peste timpuri, Iar tu bine-ai venit aleasă PRIMĂVARĂ ! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: N E D U M E R I R E
N E D U M E R I R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440001325.html [Corola-blog/BlogPost/373525_a_374854]
-
ieșiți în parc înspre prânz, unii făcându-și siesta, alții făcându-și poftă de mâncare, mergând în pas de promenadă pe esplanada dintre blocurile turn, cele mai vechi din oraș, pe locul unde odinioară, localnicii veneau să târguiască ori să caște gura în Piața Veche, (așa cum magistral a descris-o un prozator gălățean - Ioan Gh. Tofan - în cartea cu același titlu) - reper, iată, încă o dată fundamental în viața trăitorilor acestui meleag dunărean, odinioară “cumplit oraș de negustori”, după cum s-a spus
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
armă, l-a văzut în vatra acoperită de un fum înecăcios, cum se ridică din genunchi și întinde o mână tremurândă spre el, iar cu cealaltă își apăsa rana de la piept din care țâșnea un șuvoi de sânge. Costică a căscat gura, fără a scoate un sunet, dar ochii holbați cereau îndurare. Andrei voia să-l ajute ca să se ridice în picioare. I se făcuse milă de el. Costică nu-i mai era dușmanul de moarte care-i batjocorise onoarea. „Ce
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376808093.html [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
Articolele Autorului Mi te-au îngenunchiat doi munți, cândva, erai atâta de frumoasă! că-n roua nopții, steaua ta, făcând din nouri, zbor de nea, în palma mea, gemând ușor a scris povestea unui dor. Se aprindeau tăciuni sub nea căscând prin munți de catifea, din roșul guri-ți de cleștar dădeau în pârguri, flori de jar, și te-aprindeau sub cruci, ușor, sub fulgii ce-ți cădeau din păr. Trecură iarna peste munți topind de tine, albe frunți, cerneam din
POVESTEA UNUI DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1467871114.html [Corola-blog/BlogPost/370645_a_371974]
-
tare având partidul în spate și, de aceea, acum nu-i venea să-și creadă urechilor! Luat prin surprindere de debitul verbal și vehemența expunerii unui pârlit de student de la chimie, în primele secunde n-a făcut altceva decât să caște niște ochi de broască în spatele ochelarilor cu lentile groase și rame așijderea. Apoi, profitând de o pauză, făcută de mine pentru a-mi trage sufletul - mă ambalasem rău de tot, ca de obicei când nu eram de acord cu ceva
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1427392742.html [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
glezne și bluze colorate, femei în sari, femei musulmane în veșmintele lor negre din care se văd doar ochii, bărbați, în număr mai mic, doar câte unul care își însoțește din întâmplare soția sau însoțitori ai turiștilor care vin și cască gura, copiii trași de mână de mamele lor. O lume pestriță prin care cu greu te strecori. Vocea ei se suprapune peste cele ale țăranilor care își strigă oferta. Fiecare caută produsele mai bune, mai proaspete și la un preț
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
aduc și arsenalele complete: cuțite, săbii, iatagane. Să fie, în caz de nevoie. Cine se duce în cimitir de Paștele Blajinilor are parte de spectacole gratuite, pe cinste. Poate ca să nu-și mai aducă aminte de cei dragi, cu ochii căscați la circul care se desfășoară, fără precedent, sub ochii lor, încă îndurerați de pierderea ființelor iubite? Eu cred că ar trebui, măcar în biserică și în cimitir, să se păstreze o anume decență și pietate. Așa se cuvine. Așa am
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
de nestăpânit ... Ca să atragă mușterii pentru localul său bine cotat în epocă, Ion P. Dragomir a cumpărat un billiard. Aici se aduna mai ales intelectualitatea rucăreană. Se juca în sistemul partidelor de câte doi, având în jurul lor vreo 10-15 “gură cască”. “Pe ce jucăm?, întreba unul. “Pe câte-un rând, răspundea celălalt. Un rând însemna de cele mai multe ori, câte o halbă de bere pentru fiecare jucător. Bag seamă că pe acea vreme, a te angaja să plătești pentru o simplă distracție
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Cate_ceva_despre_activitatea_extrascolara_.html [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului 4 Tobit o ținea pe a lui, povestea cu o poftă nebună ce a pățit el acolo în război și oamenii ascultau cu gurile căscate la balivernele lui. Cum ce, bbăăă, cum ce, le răspundea el, stați să vedeți, m-am trezit pe malul celălat al Donului cu hainele făcute scoarță pe mine, înghețaseră, calul s-a dus spre apus cu hamurile târâș și eu
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1471167141.html [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
nevăzute. Ies în mijlocul mulțimii. Mă lepăd de singurătate și urmăresc discret natura umană. Ba mă contaminez de energii exterioare înnoind fața zilei, ba ziua ia fața stărilor de nelepădat. Mi se întâmplă să mă înghită uneori noaptea, atunci când mi se cască barbar în față umbre încețoșate de neliniști. Atunci mă curăț de mine în lacrimi, nestemate pentru devenire. Dar cel mai frumos mi se spală sufletul când te am aproape. Atunci mă dezgolesc de orice alt timp îmbrățișând fericirea. Dragoste curată
DRAGOSTE CURATĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1472747014.html [Corola-blog/BlogPost/375397_a_376726]
-
de cineva să-l cruțe, într-o germană arhaică, pe care doamna o cunoștea vag, din studiile de hermeneutică făcute cu ceva timp în urmă când lucra pe un post de specialist în Evul Mediu Timpuriu într-un institut elvețian. Căscă gura, fără să priceapă ce se întâmplă, când văzu, în capul scării spiralate, un pitic monstruos îmbrăcat în fiare, cu ochi injectați, nas borcănat și o ghioagă ghintuită în mână. Părea destul de pornit să-l termine pe nefericitul care se
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
cu untură ieși un muget: - Dă-te mai aproape... Silvia care în ultimele ceasuri văzuse mult mai multe grozăvii decât în toată viața ei de cinefil entuziast, se apropie anesteziată de spaimă. I se părea firesc să vadă o gură căscându-se și ea prăvălindu-se în hău. Nici hlizelile stafiilor din jurul monstrului nu o liniștiră. Și nici căutătura crâncenă pe care i-o arunca un strigoi aflat în dreapta scaunului ducal. Făcu doi pași în direcția indicată. Cărnurile revărsate se cutremurară
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
La cimitir, ca în viață: avuția îngrădită de conveniențe, simplitatea, frumusețea, libere ca pasărea... La cimitir odihnește, în viață trudește! Și toate astea pe același pământ și sub același soare... Floarea de colț Când ai pierdut, aproape totul s-a căscat o prăpastie uriașă și, brusc, îmbătrânind ai fi vrut să mori. Urma să descoperi că având viață, ai totul... Ca să trăiești deplin, ai plătit urcând târâș pe culmea durerii, unde floarea de colț te aștepta. Văzând-o numai, sufletul tău
VERS ALB II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Vers_alb_ii_ioana_voicila_dobre_1351344315.html [Corola-blog/BlogPost/346535_a_347864]
-
repede cu copilul care începu să plângă de foame. Unchiul Stump făcu rost de puțin lapte de căprioară și îi dădu copilului să mănânce așa cum le dădea și iezișorilor de căprioară. Copilul mâncă repede, cu poftă, apoi, după ce se sătură, căscă o dată și adormi liniștit. Unchiul Stump își luă sticla de whisky și pachetul de țigări de foi și se așeză pe balansoarul său, în fața copilului. Bobby se uita nedumerit când la copil, când la bătrânul Stump care, într-un balans
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1439498184.html [Corola-blog/BlogPost/373256_a_374585]
-
jefuiam de toată averea lor... -Hm! S-ar spune că ai stat cumva în ,,umbraˮ învățătorului... și ai profitat din plin! -El cu ale lui, Hasim, răspândind lumină, cum spuneau ei. Eu cu ale mele buzunărindu-i pe toți gură cască ăia. Trebuiau să dea cumva plată pentru lumina de care vorbeau ei, spuse Baraba cu ironie. Le mai ascultam uneori poveștile numai bune de spus copiilor. N-am nimic cu ei, nu mi-au făcut nimc, însă nu știu ce fel de
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1425114259.html [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
lumea voastră. Vrea să-i lase lui Dracula un urmaș!... CĂPITANUL ARNĂUTU: (ferm) De asta mă ocup eu! URSUZ: Acum vă las că-i cam târziu și sosesc zorile nesuferite! Ursuz se face nevăzut. Boierii și căpitanii rămân cu gurile căscate spre locul din perete pe unde dispăruse vampirul fără să lase nici o urmă. EXT. / LA CASCADĂ / NOAPTE Luna plină este înconjurată de halău. Pe un trunchi răsturnat, în apropierea cascadei, se găsesc Prințesa și Paloș. Ea îl ține cu brațele
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iii_s_ion_nalbitoru_1390584645.html [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
vocea răgușită a amazoanei-soldat, Melestri. Celeno se opri brusc, așa, ca dintr-un vis. Își ridică ochii împăienjiniți de oboseala din ajun și căută, insistent, privirea prințesei. Talestri o evită, privind spre geam. Celeno puse lingurița pe masă și zise, căscând: - Abia aștept să vină Climene, să-mi povestească distracția de azi noapte... Talestri tresări și întrebă imediat: - Păi nu ați fost împreună azi noapte? Climene nu e în cameră? - Ba daaa... Am fost împreună azi noapte, până la un moment dat
CLIMENE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1405140588.html [Corola-blog/BlogPost/349231_a_350560]
-
armă, l-a văzut în vatra acoperită de un fum înecăcios, cum se ridică din genunchi și întinde o mână tremurândă spre el, iar cu cealaltă își apăsa rana de la piept din care țâșnea un șuvoi de sânge. Costică a căscat gura, fără a scoate un sunet, dar ochii holbați cereau îndurare. Andrei voia să-l ajute ca să se ridice în picioare. I se făcuse milă de el. Costică nu-i mai era dușmanul de moarte care-i batjocorise onoarea. „Ce
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
nevinovat vedeam pe consăteanul meu, plugarul „Ion al Catincăi” care rămânea perplex în fața curcubeului care se cobora peste dealuri și păduri ca să-și ia din albia râului picături de apă vie. Ionică se înclina și își făcea cruce cu evlavie, căsca gura să i se rupă chiotorile... (că așa-i spusese o bătrână, Predușinca Bușe, care-i descântase de dor și-mpețit, să fie iubit de fete), iar el spunea la toți care aveau timp să-l asculte: „Ioane, maică, dacă miile
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]