448 matches
-
nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mandre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, si strepezit se-aude îndemnul din cuvânt: ˮTreceți batalioane române, Carpații!ˮ Va mai aveți și-acum, tot că atunci, că frații? Referință Bibliografica: SE PREGĂTEȘTE NEAMUL / Dora Păscu : Confluente Literare
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
a reușit mama lui, să-l scape de liceul militar și să meargă direct la Academie). Mai târziu, și-a ales de soție o moață țeapănă, dură, mână de fier, dar foarte frumoasă și pricepută la afaceri. Ca mai toate cătanele și el a băut...cât a putut să-ncapă în el...dar, nu la birt. Pe balcon. Și, ca să aibă o ocupație, moața l-a lăsat să-și dezvolte un hobby...împletituri din sfoară (știe peste 100 de feluri de
CUM TREC ANII ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344950_a_346279]
-
nu înainte de a trece pe la frizer și pe la magazinul lui Ianoș ungurul să se pună la punct cu frizura și cu îmbrăcămintea. Primise decurând bani de-acasă pentru plata taxelor universitare și acum le dădea altă întrebuințare mai practică. Tânăra cătană imperială, văzând biletul, făcu ochii mari și se supără foc când citi că poetul nu mai poate veni. Nu se mai întâlniseră de o săptămână și el își ceruse voie de la superiorii lui să stea cu el toată acea după
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
așa de mult la basmele lui cele cu Ilene Cosânzene, căci, bată-l norocul, mi-a împuiat capul cu ele... -Hai, mam’zell Gretta, că nu-i chiar așa; m-a rugat un prieten ardelean de aici de la școala de cătane să-i cizelez un basm cu Zâna Zorilor - se adresă el Veronicăi, și eu i-l mai citesc din când în când să văd cum reacționează... Se lăsă apoi tăcerea cafelei; grația gesturilor cu care Veronica își bău cafeaua îi
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
tot de la ei, tălică ești fata Câmpeanului? -Da! -Păi eu am fost prieten bun cu răposatul! Când ne-am ascuns în pădure, honvezii au tras în noi ca-n câini! Piciorul acesta de-acolo mi se trage! M-au adus cătanele imperiale tocmai aici la Viena legat în lanțuri de mâini și de picioare și m-au băgat la ocnă. După eliberare n-am mai plecat în țară, n-aveam copii, nevasta-mi murise, părinții se prăpădiseră și ei, și am
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
lângă ea. Dulcea noastră Bucovină de ea a fost îngenunchiată! -Sââât! - îi puse Veronica mâna pe buze - taci din gură că ne trezim la poliție pentru agitație antiimperială! N-aș vrea să mă adune Micle sau să mă răscumpere de la cătanele imperiale! Unde să meargă mai întâi? La colecția de sculpturi egiptene care te transportă în vremurile faraonice ale lui Ramses și Rodophe? La picturile romane? În sălile artei flamande? Sau olandeze? Sau germane? În sălile Renașterii italiene? Epaminonda, veșnic îndrăgostit
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
Crăiasa ta ți-ai făcut timp! Ai uitat și de Elena și de artistele de la Burgtheater... A venit Ienciu pe la mine și m-a întrebat de tine. Mi-a lăsat vorbă că pleacă-n vacanță și vrea să-ți vorbească... Cătana imperială e tare! Vrea să revoluționeze armata! -Nu rămâne el cătană! Și cu Crăiasa nu e ce crezi tu! E soția rectorului din Ieși, domnul Micle! -Și ce dacă e soția rectorului! - râse Chibici. Ai mai fost la teatru? Te-
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
și de artistele de la Burgtheater... A venit Ienciu pe la mine și m-a întrebat de tine. Mi-a lăsat vorbă că pleacă-n vacanță și vrea să-ți vorbească... Cătana imperială e tare! Vrea să revoluționeze armata! -Nu rămâne el cătană! Și cu Crăiasa nu e ce crezi tu! E soția rectorului din Ieși, domnul Micle! -Și ce dacă e soția rectorului! - râse Chibici. Ai mai fost la teatru? Te-a căutat și Micheru, zicea că ți-a făcut rost de
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
Cred că poezia era o întocmire de a sa - o glumă, un amestec de viață cazonă cu veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am început să turui: „Tata meu cătană-a fost Cu șapică de rogoz Și c-o pușcă de răchită Pușcă-un bruj de mămăligă”. „Atât?” - a întrebat tata. „Nu, nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
îl face N. Filimon (1862), urmat imediat de P. Ispirescu, I. C. Fundescu, D. Stăncescu, G. Dem. Teodorescu, din Muntenia, în timp ce din Moldova sunt de reținut culegerile lui Alexandru Vasiliu și D. Furtună. Repertoriul transilvănean este cuprins în culegerile lui G. Cătană (Banat), I. Pop-Reteganul, Pauline Schullerus ș.a. Stadiul contemporan al b. poate fi urmărit în culegerile lui Ovidiu Bârlea, I. Nijloveanu, Gh. Vrabie, Mihail M. Robea, Octav Păun și Silviu Angelescu, Pamfil Bilțiu, acestea din urmă provenind din zone folclorice mai restrânse
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
izvor din care trebuie să se adape literatura înaltă, cu deosebire poezia”. În afară de I. Pop-Reteganul, au mai colaborat, cu texte populare culese din Banat și din zone ale Transilvaniei, V. Sala, F. Băiașu, I.P. Lazăr, Iuliu Bugnariu, Florian Danciu, G. Cătană, N. Ioviță, T. Dane și, cu folclor din Moldova, Bucovina și Muntenia, D. Stăncescu, P. Ispirescu, S.Fl. Marian. G.p. tipărește, de asemenea, din versurile și proza autorilor locali: I. Pop-Reteganul, T.V. Păcățian, I. Matei, Eutimie Vuia, D. Jurjovanul, V.
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
de istoria literaturii române,1893). Literatura originală este mai puțin reprezentată, cu versuri imnice sau religioase (semnate de Iosif I. Ardeleanu, Sava Șoimescu ș.a.). Lui Al. Vlahuță îi aparține poezia Cristos a înviat (1897). Versuri de factură folclorică semnează G. Cătană, Maria Ciobanu, Ion Drincescu, iar proza este ilustrată de Carmen Sylva și Ion Pop-Reteganul. Sunt preluate, din presa de dincolo de Carpați, cuvântările funebre și necrologurile la moartea lui V. Alecsandri, I. Creangă, M. Kogălniceanu, G. Sion. Rubrica „Bibliografie” recenzează scrieri
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
ST, 1973, 18; Val Condurache, „Sepia”, CL, 1973, 19; Nicolae Manolescu, Ficțiune și reportaj, RL, 1973, 41; Silvia Urdea, „Sepia”, VTRA, 1973, 10; Al. Th. Ionescu, Construcție și simbol, ECH, 1974, 1-3; Aurel Sasu, Iluzia zborului, TR, 1974, 23; Gh. Cătană, Marcel Constantin Runcanu, ARG, 1974, 7; Constantin Hârlav, „Sepia”, TR, 1974, 45; Ioan Moldovan, Premiile literare comentate. Proza. 1973, ECH, 1974, 11-12; Ulici, Prima verba, I, 191-193; Titel, Pasiunea, 164-166; Ion Simuț, „Nostalgii secrete”, ECH, 1977, 1; Radu G. Țeposu
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău”, ca să bea „trascău” cu notabilitățile rurale, în timp ce țara, bântuită de „zauru-balauru”, e izbăvită de o cătană slobozită de la oaste, Gheorghe din Boiabârz (numele pare coborât din Țiganiada lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt valorificate eroi-comicul grotesc, situațiile hilare, savuroase, susținute de o oralitate neaoș arhaică. Socotit al patrulea baladist
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
păsurile iobagilor (Opincile). În ciclul Tulnicele Iancului, un lemnar ce își vinde singur obiectele confecționate face fapte de eroism (Mărian din Poșaga); spânzurat în turnul clopotniței, un clopotar mut se zbate cu ultimele puteri pentru a le vesti sătenilor prezența cătanelor, iar aceștia reușesc să le pună pe fugă (Clopotarul din Rovine). Un aer tragic-elegiac învăluie aceste mici narațiuni, din care speranța dreptății dispare, eroii Transilvaniei murind „pentr-un hoț de împărat”. Atent la amănunte, S. schițează lapidar atmosfera, din câteva
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
sfințirii bisericii de la Curtea de Argeș), G. Coșbuc (Ștefan Vodă, Doina ș.a.) sau din autori mai puțin cunoscuți, precum Smara și G. Gr. Caïr. Producțiile folclorice (legende, doine, anecdote) sunt culese, cele mai multe, de Ion Pop-Reteganul , dar și de S. Fl. Marian, Gh. Cătană, Iosif Vulcan, Th. A. Bogdan. La „Telegraful redacțiunei” I. Pop-Reteganul îi răspunde elevului Octavian Goga: „Ai talent [...] cultivă-l cu diligență”, iar în numărul următor (5-6/1898) îi publică poezia Nu-i fericire pe pământ. R.Z.
REVISTA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289218_a_290547]
-
1908, 48-51; C. N. Mateescu, Balade, Vălenii de Munte, 1909, 111-114; Nicolae Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 182-187; Marin I. Apostolescu, Balade populare, I, Alexandria, 1912, 22-27; G. Giuglea, G. Vâlsan, De la românii din Serbia, București, 1913, 216-228; Gh. Cătană, Balade poporale, Brașov, 1916, 74-77; Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
culturală a S. merită totuși atenție, în special datorită materialului documentar oferit. Astfel, la rubrica „Figuri bănățene” sunt publicate medalioane ale unor personalități din partea locului: George Popovici, Valeriu Braniște, Paul Iorgovici, Iosif Popovici, Coriolan Brediceanu, Damaschin Bojincă, Ion Popovici-Bănățeanul, folcloristul Gheorghe Cătană, Tiberiu Brediceanu, Mihail Gașpar, Sabin Drăgoi. Numărul 2/1928 este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri și include cuvântările ținute în 1918 de regele Ferdinand, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, decretul regal privitor la unirea Transilvaniei cu Regatul României
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
sunt doar cei care mor”. U. publică în 1951 un microroman, Flăcăul de pe tanc, care, având aceeași intenție de manipulare ce urmează indicațiile partidului, este, poate, cel mai semnificativ din seria sa de producții repetitive. „Flăcăul de pe tanc” este o cătană din popor, slobod la gură și voinic, în conflict cu un boier și cu fiica acestuia. Portretul bătrânului boier incestuos și cel al fiicei sale nimfomane nu sunt singurele „pete de culoare” ce stigmatizează „burghezo-moșierimea coruptă”. Partidul va lua pământurile
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
în 1939 cu placheta Cruci de lemn. Este prezent în „Scânteia” (Gherla), „Someșul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Viața ilustrată”, „Țara noastră”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Korunk”, „Neue Literatur” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul I. V. Cătană. Din 1936 a fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A tradus din scrierile unor autori maghiari, iar unele versuri i-au fost tălmăcite în limbile maghiară și germană. Într-un decor sumbru, cu o tonalitate deseori patetică, Z
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
și Năsăud, preocupat în același timp de culegerea folclorului de aici. Citea, de predilecție, studii de pedagogie, folcloristică și etnografie. Întreținea legături cu alți folcloriști, printre care T.T. Burada, Elena Niculiță-Voronca, Artur Gorovei, Jan Urban Jarník, At. M. Marienescu, G. Cătană. În 1894 și 1895 a fost secretar al Astrei. La sfârșitul secolului al XIX-lea numele lui P.-R. putea fi întâlnit în mai toate publicațiile vremii. A condus el însuși „Cărțile săteanului român”, „Convorbiri pedagogice”, „Revista ilustrată”, „Foișoara”, „Gazeta
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
discursivism, cel puțin ultimele două volume fiind un soi de rechizitoriu retoric făcut epocii în numele dezideratelor anarhiste și stângiste ale celor din tranșee. Alt roman realizat în marjele acestei problematici, Războiul lui Ion Săracu (1945), e un jurnal al unei cătane de la țară în cel de-al doilea război mondial, încercând o perspectivă asupra evenimentelor din unghiul unui țăran, adică al unei psihologii de om simplu. Tot pe fundalul anilor ‘40 este proiectată experiența de front din primul război mondial trăită
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Popescu). Traduceri: James Hilton, Scadența destinului, București, 1940, Stella Monsell, Craiova, 1994; Lajos de Zilahy, Pijamaua neagră, București, 1941. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 858, Ist. lit. (1982), 944; Radu Tudoran, „Hai cu mine”, „Evenimentul zilei”, 1942, 1252; Gheorghe Cătană, Alexandru Raicu, ARG, 1972, 5; Caraion, Duelul, 130-132; Dana Dumitriu, „Rondelul grădinii de sidef”, RL, 1974, 42; Piru, Poezia, I, 182-185; Streinu, Pagini, V, 150; Popa, Dicț. lit. (1977), 461; Valeriu Cristea, Literatura educativă, RL, 1978, 26; Lit. rom. cont
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]