272 matches
-
cînd nu e neapărat un actor mare. Faptul că mereu trebuie să se prefacă, să fie altul decît e de fapt, falsitatea, nesinceritatea - vorba actorului cabotin Caramitru, la TV, în momentele dramatice din decembrie 22, adresîndu-se lui Mircea Dinescu, alt cabotin: fă-te că scrii, fă-te că citești ceva - cînd o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor". Sau o fabulă cu o morală atît de asortată vederilor de ansamblu ale scrierii: Pisica mîncînd fluturele, mult timp pîndit. Fluturele
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
Și vinul închegat în febra Altei bătălii Ce ni se lipește de trup Că o cămașă de noapte Ruptă toată în genunchi și în coate. Furia se ridică-n picioare Din statuia aniversara a masacrului. Merem până de la capăt! Neglijenți, cabotini... Trecem pe sub stindarde și însemne sfinte Cu fruntea încruntata și palmele zdrențuite În cuțite prelungi. Liniștea tropotește Iubeam și nu știam Doamne, Ce ocazie bună mi se arată. Și... Culegătorul de vise Licită mai departe ambalajul mov de staniol. O
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
poezie, ca în multe altele scrise de Dinescu, existența are, în mecanismele ei intime ori în acelea de suprafață, articulațiile dereglate, valorile au încetat să funcționeze, iar masca s-a substituit definitiv chipului real. Actorii spectacolului existențial au aerul unor cabotini care mimează doar trăirea, gesticulează inautentic, fără a-și asuma spontaneitatea ca normă a substanței ontologice. Și în poemul Hau hau procedeele predilecte întrebuințate de autor sunt parabola, înscenarea alegorică, ironia și reflexul parodic, toate aceste modalități având darul de
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
mai toți, fără excepția celor ce invocă, la tot pasul, moartea voluntară. Care, la ei, e o idee fixă, fixându-i ca pe niște stane, literalmente așadar, pe pragul strâmt dintre o viață fără savoare și abis. Bieți histrioni sau cabotini ai sinuciderii cu public, ei fac gimnastică (de înviorare?), zilnic, pe marginea ferestrei: „Asta e poziția cu care încep și ziua de azi: gura deschisă, obrajii umflați sub presiunea vântului ș...ț, bărbia făcând un unghi de o sută douăzeci
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
Nu zic că n-ar fi, însă aparența, și fenomenul dandy este unul al aparenței, e circumscris lingvistic spre apărea oarecum consistent moral. Cred că există la ora actuală un echivalent feminin al culturii dandy, ceva mai agresiv și mai cabotin însă, nițel mai redus deci, e vorba despre femeia Cosmo, cu care populația din România nu are șanse a se identifica vreodată. Ca să cităm din Decalogul bărbatului frumos, deștept și cu bani: " luciditatea, ironia, onestitatea, stăpânirea de sine, vanitatea, principialitatea
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
un amurg. E viața drumul fără sens, Al morții vis, al morții mers, Nu se ajunge nicăieri... Suntem ai timpului șomeri. Nimic...E totul ce am fost În lumea noastră fără rost.... Anii s-au dus...Sârmani bătrâni, Pereni, vremelnici, cabotini. ****** ( Vreau infinitul să înving, Spre Dumnezeu să mă preling, Să-mi lumineze-al vieții rost, Să simt, să fiu CE NU AM FOST....) Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) (vol.” Cabană de foc”) Referință Bibliografica: MĂ ÎNTORC...și NIMIC ( Sâmbătă
POMENIREA MORTILOR) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385007_a_386336]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > JOC CABOTIN Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului joc pe ultima carte ștanțată aprioric cu picioarele așezate la masa rotundă învârt șamanic meandrele destinului ținând în mână un careu de ași plouă diluvian
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
să pierd pe cartea vieții? se sparge fereastra cabotină a zilelor ascund cartea morții în fluierul piciorului pirogravată până la os nimeni nu va observa că a mai dispărut un as în această ciuleandră a ultimilor jucători profesioniști Referință Bibliografică: joc cabotin / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1344, Anul IV, 05 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
JOC CABOTIN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383555_a_384884]
-
recunoască acum capul poetului. — Da, interesant, fără ironie, e chiar un vis cu tîlc, asta e soarta artistului. Toți sîntem sacrificați lent sau brutal, n-are importanță. Există nenumărate forme de a ucide artiștii, poate unde sîntem mai vulnerabili, exaltați, cabotini, alteori introvertiți, imprevizibili, un fel de clovni pe dos, dacă vrei, cum să-ți spun, noi rîdem și plîngem pe dinăuntru. Nu sîntem ca toată lumea, nu ne Înscriem În baremul unei unanim acceptate normalități; geniul se plătește cu nenumărate infirmități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de nainv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurând la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin. * De obicei toate aceste nevrednicii își zic singure: disociative, sănătoase, vii sau vioaie. Cunosc însă nepregetul ca singura viață; singura sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singura noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca termen al unui mers necesar, ci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fi adus de împrejurări să scrie în franțuzește, își va acorda inspirația cu geniul limbii celei noi, nu va brutaliza limba cea nouă cerîndu-i cu orice preț efecte proprii limbii germane. Această condiționare a conținutului de către conținător e opusul spiritului cabotin, care e tirania clișeului. Cabotinismul în geometrie nu e posibil, se confundă cu stupiditatea. Un geometru euclidian, care într-un sistem de axiome schimbat s-ar încăpățîna să obțină aceleași teoreme (de exemplu: teorema lui Pitagora, în geometria lui Lobacevski
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
epigonismului. Practic, extensia postuniversitară a respectului exprimă o elecțiune personală, un mod serios de a-și pregăti despărțirea. O face deja prin înscrierea compozițiilor lui într-o operațională scenografie. În spațiul de joc, apar personaje din epoci revolute, actori și cabotini, nobili și plebei. Pictorul are harul unui constructor de imagini care știe să anime relațiile și să le puna de acord cu ansamblul. Individualizarea acestor apariții histrionice nu mizează pe imaginare dialoguri, ci pe atmosfera spațiului unde se petrec felurite
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
sistem, moralmente la fel de depravat ca și cel dinainte, mai cinic. Dacă trăiau Robespierre sau Hebert, multe capete cădeau. Burghezia nouă și-a arătat fundul care seamănă cu fața. Îi înțeleg pe avangardiști, deși nu practic avangardismul, este prea permisiv pentru cabotini. Timpul va readuce pe tapet conflicte majore. Omul nu este un animal dresat. Polarizarea socială este contrară naturii umane, omul nu este nici bestie, nici lup. Mă gândesc la Madame Bovary. O sete nebună pentru mărire, înnobilare. Anna Karenina este
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
mai triste decât inima celui mai însingurat visător. * Când vor muri cuvintele în mare, vai, cuvintele primului rai... de-ai să fii la mii de leghe depărtare... să vii negreșit! În port sunt venerați trădătorii și poezia desuetă a ultimului cabotin versatil... 21 aprilie 2014 Referință Bibliografică: Să vii negreșit / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SĂ VII NEGREŞIT de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362981_a_364310]
-
operă artistică. Excomunicând fapte pe care istoria le înfierează, expansive cu forța armelor, Rusia a fost dintotdeauna cuceritoare prin arta ei cea mai efervescentă, de o monumentalitate impresionabilă deopotrivă profund și ascensional spiritual! În arealul vastei și prețioasei spiritualități ruse, cabotinii artelor s-ar scufunda ca pietrele în ocean! Chiar dacă în maiestuoasa muzică a rușilor au pătruns, prin fluctuațile vremilor, și cântece de mesaj înfiripat odată cu steaua de pe Kremlin, ea a avut întotdeauna capacitatea de a releva lumii o creație de
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
îți zici: „Cristos de vine, El ne iartă, va fi bine!...” Speri în lumea viitoare. Drag Poet, iubit părinte, Parcă nici n-ai fi plecat! ... Am rămas cum ne-ai lăsat: Truditori și fără minte. Alți farsori cu alte măști, Cabotini fără chemare... Iar pe noi ne iau de proști Ăști parșivi cu gura mare. Pe Țepeș dacă-l găsești, Spune-i să vină degrabă! Nu în țeapă să mi-i tragă... Că-i bine să-i amintești: „În Dracula te-
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
managerii, aduceți unii întregi, din altă parte! Nevoiașilor! Păguboșilor!”. Și mă tem că are dreptate. Popescu nu e bun decât să plătească. Să se aiurească, iar odată săltat, să-și chinuie concetățenii, să le facă gura amară. Popeștii, nesinceri, necinstiți, cabotini politici, nu sunt buni decât să înghesuie pe ceilalți Popești, să-i stoarcă, să-i ruineze, să-i fure, ca niște vătafi de slugi pe niște japițe de amărășteni... Nu-i talent! Nu-i cinste! Nu-i Dumnezeu!... Sau dacă
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
izidit truda gândului, musafir bunicilor albi, gingașilor frați și bunilor părinți, care, cu siguranță, ar fi vrut să-mi povestească viața de basm, pe care toți o duc , cei ce s-au ridicat, fără vreme, la sfinți. Să nu fiu cabotin, vă declar, fără nici un martor, că m-am trezit, cum nu se putea mai bine. Gândurile rătăcite s-au ghemuit nucleu în pasta creierului meu; substanța albă, traseu de căi nervoase intersectate în măduva din oase. Ce gânduri ! Într-un
GÂNDURI RĂTĂCITE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366358_a_367687]
-
e, imitând petreceri și măscării deșănțate și nu izbutește să intre pe de-a-ntregul în pielea lui Nero. Caricatură a lui Nero, personajul pare pătruns însă de realitatea rolului său, dar cei din jur surâd cu tâlc pentru că ei întrevăd cabotinul, care, într-o conjuctură prielnică poate amăgi o clipă spiritele credule, devenind pârghia unor subtile mașinațiuni politice. El era „actor până în măduva oaselor”, în confruntările publice își „concentra toată ființa neroniană pentru primele minute”, după care era „cu totul golit
FĂŢĂRNICIA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366133_a_367462]
-
o nuvelă pe care nu am publicat-o încă, în volum. O consider neterminată. Îi va veni odată timpul, probabil. Este o povestire satirică la adresa unui tip, tot mai răspândit, de impostor cu morgă, inconfortabil în pielea lui, oportunist și cabotin, un histrion care trăiește din imagine și din discursuri sforăitoare, un tip superficial care reușește să manipuleze prin cuvinte prețioase și pompoase auditoriul, sa-i seducă pe cei care nu-i pot controla divagațiile. Trăim într-o lume în care
SUNTEM DEPENDENTI DE MIRACOL. DE VORBA CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350810_a_352139]
-
28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O țară tristă - plină de umor, Ajunsă la cheremul tuturor, Și toată frumusețea unui neam, Și toată bucuria ce aveam. Cu teorii bizare, desuete Apar ca-n jocul de marionete, Dar sunt niște jalnici cabotini, Cu gândul aberant, total străini. Se țese-o plasă deasă de hipnoză Cu isme otrăvite și artroză. Ar vrea acuma să ne lege iar Ca jertfă a bătrânului altar. Cu capete plăteam, de domnitori, Cu anii mulți prin aspre închisori
SFÂRŞIT DE SPECTACOL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356407_a_357736]
-
calibrele, nu oameni politici (ei se nasc odată la un secol), de la pudeli la buldogi. Cu grade sau fără. Mulți așa-ziși reprezentanți ai societății civile! Interesant a lipsit unul, pe care îl simpatizez pentru argumentele sale. Nu e singurul. Cabotini din mass media, în frunte cu CTP, acest Robespierre al mediei românești, ce devine pe zi ce trece, tot mai mult, un Don Quijote. Era să zic jalnic, dar ar fi fost pleonasm! Toți lătrau în cor spontan. Efectiv lătrau, indiferent
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (14.5): COTROCENI S.R.L. (SEZONUL 9) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355216_a_356545]
-
o nuvelă pe care nu am publicat-o încă, în volum. O consider neterminată. Îi va veni odată timpul, probabil. Este o povestire satirică la adresa unui tip, tot mai răspândit, de impostor cu morgă, inconfortabil în pielea lui, oportunist și cabotin, un histrion care trăiește din imagine și din discursuri sforăitoare, un tip superficial care reușește să manipuleze prin cuvinte prețioase și pompoase auditoriul, sa-i seducă pe cei care nu-i pot controla divagațiile. Trăim într-o lume în care
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]
-
dat în vers. Și ai zburat spre infinit Ca Pasărea Măiastră, Grăind în limba noastră - Cu noi te-ai contopit... Drag Poet, iubit părinte, Parcă nici n-ai fi plecat! Am rămas cum ne-ai lăsat: Truditori și fără minte... Cabotini fără chemare... Alți farsori cu alte măști, Au venit, ne iau de proști - Panglicari, cu gura mare. Of, tare-s răi și de temut... Numai Tu mai ești cu noi; Vremuri grele, mari nevoi, Trăim azi... Poet iubit! Țara noastră
LUI EMINESCU, OMAGIU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371020_a_372349]
-
admiratorul lui Maiakovski, Boris Pasternak scria cu totul altfel, parcă era franțuzit. La fel Ahmatova, Țvetaeva. Despre avangardă nu scriu nimic, dar cred că a fost cea mai mare capcană și „cacialma” în arte. Oameni superdotați s-au amestecat cu cabotini și falși poeți, artiști, criteriile au devenit labile, astfel se explică și aderența la comunism a majorității avangardiștilor ( unii au ajuns la fascism, în Italia). Cred că un post-avangardist „mi-ar sparge dinții” pentru ce scriu eu aici. Am curajul
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]