148 matches
-
sucită. O zi care o rotise și o sucise, până la amețeală. Simțise, de câteva ori, nevoia de a se reculege în liniștea unei biserici, dar nimerise, până la urmă, în cabinetul lui Marga. Dimineață, în stația de autobuz, o stăpâneau cuvinte-refren, cadențând anapoda, un fel de transă idioată. Din punctul de vedere al morții... punctul punctul punctul... punctul de maximă vedere, noaptea perfect limpede, morții absenți, ca și viii... punctul fix, final, iluminare și orbire. Ca un descântec. Un fel de impuls
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
E veștedă, curbă, curioasă, moartă, învelită, caritabil, în punga standard. Strângem pungile, balansăm ușor cadavrul, în aerul dospit, roz al zilei otrăvite. Primejdia pândește, privirea e tulbure, amețită de toxinele zilei. Gheara nevăzută e aproape, gata să înhațe, dar imprudentul cadențează sprinten, nici că-i pasă, unda fatală a și deviat spre alții, a trecut, suntem încă vii, mai mult nu se îngăduie, nici nu vrem, avansăm în neștire, ca și cum am sta pe loc. Aici e un cub, o casă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mai soarbă, și Întreba: „Chiar așa s-a Întâmplat?” sau: „Serios, chiar a spus asta?” Nu știu cum se făcea, dar oricine În momentul ăla Începea să aibă Îndoieli În privința povestirii, inclusiv cel ce povestea. Era pesemne modul lui piemontez de a cadența cuvântul, ce dădea un ton interogativ afirmațiilor lui, iar Întrebările le făcea să pară derizorii. Tipic piemontez era la Belbo felul acela de a vorbi fără să privească prea mult În ochii interlocutorului, dar nu așa cum face cineva când Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
groase, faraonice și sfârșiți în arcele superioare îndrăznețe, frânte, freamătă stoluri-stoluri de rantii și de pelerine precum spuma laptelui, însemnate cu cruci roșii, amestecându-se vălurit cu alte mantii, negre, purtătoare și ele de cruci, albe, în opt colțuri. Zăngănituri cadențate de lănci, de spade, de săbii, de pinteni și de scuturi. Tumult... În mijlocul refectoriului, sub bolțile cu acustica și rezonanța orgilor, comandantul pro temporis al Fortăreței, Marele Maestru hospitalier, Fra Guillaume de Chateuneuf, își ridică palma, înmânușată în zale. Cere
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
marii noștri Aliați ? Brătianu este bănuitor ca un țăran argeșean la piață... El va continua, bineînțeles, după logica lui, astfel încât, privindu-i bărbia mică, de om slab, și pata galbenă de pe iris, și gestul măsurat al mâinii cu care își cadențează expunerea, și toate celelalte indicii de caracter pe care le știi de douăzeci de ani, dar nu-ți spun nimic mai mult despre el decât ce n-ai aflat în atâta vreme, nu vei îndrăzni să-l bănuiești nici măcar de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apropiat de prima casă. Știți cum se face o trebușoară ca asta. Între timp, și luna a urcat pe cer binișor. La primele case nu am dat nici peste un câine măcar. Când să facem cotul unei uliți, auzim răpăit cadențat de pași soldățești. Ne-am făcut una cu gardul. Era o grupare nemțească cam de tăria unui pluton. Venea de-a dreptul spre noi. Ce era de făcut? Să fugim? Ne puteau simți și ne-am fi ars! Norocul nostru
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
zveltă amazoană parcurgea, călare pe o superbă iapă alezană, aleile înflorite din Bois de Boulogne". ― Nu-i așa, spune Grand, că o vezi mai bine ? Și am preferat: "într-o dimineață de mai", pentru că "din luna mai" lungea mai mult cadența. S-A ARĂTAT APOI FOARTE PREOCUPAT DE ADJECTIVUL "SUPERBĂ". I SE PĂREA INEXPRESIV ȘI EL CĂUTA TERMENUL CARE AR FOTOGRAFIA DINTR-O DATĂ FASTUOASA IAPĂ PE CARE O IMAGINA. "GRASĂ" NU MERGEA, ERA CONCRET, DAR PUȚIN PEIORATIV. "STRĂLUCITOARE" ÎL ISPITISE O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nor înmărmurit și-o numește floarea dorurilor. \ \ Dar, dezgustată de ea, deși n-a veștezit încă, zâna o aruncă pe malul unui râu care curge pe lângă stânca grijei * și-și sparge cugetările sale de diamant și reflecțiunile sale {EminescuOpVII 230} cadențate în valuri de micile pietricele ale realităților meschine de toate zilele. Dar, senin încă pîn-în fundul său, el se-namoră încă de floarea de pe mal și-n profundul și seninul lui amor o botează floarea gândurilor. Râul trece, cumplit urlă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
novarum (1891), avînd importanța unui act fondator, Quadragesimo anno (1931), Mater et magistra (1961), Pacem in terris (1963), Populorum pregressio (1967), Octogesima adveniens (1971), Laborens exercens (1981), Centesimus annus (1991): tot atîtea documente pontificale care, după o sută de ani, "cadențează" gîndirea în problemele sociale. Grație acestui magisteriu, democrația creștină dispune de un corp de doctrină și un program social situat între programul liberal și programul socialist. El se bazează pe apărarea proprietății private a cărei funcție socială este subliniată, pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
2); nevoie (2); nu (2); solniță (2); stă (2); trece (2); veselie (2); acru; acțiunea de a sări; ajustare; ajutor; aleargă; a alerga; alimenta; alimentare; amară; în apă; are; aruncă; basm; boală; bogăție; bolovan; broască; bucată; bucurie; bună; bunica; cade; cadență; calm; calul; capra; cartof; cartofi prăjiți; carton; cădere; căldură; ceartă; cel mai bun ingredient; cer; cerc; ceva nelipsit; chips; în ciorbă; climă; condimentare; copilul; covrig; credință; cristal; cub; deliciu; departe; dependență; deshidratare; distracție; dragoste; drum; îi dulce; elastic; element chimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasiune".149 Leon Benaros atribuie transformarea tangoului în muzică națională, în ciuda originii sale marginale, faptului că, "născut în La Plata, reprezenta insatisfacția și năzuințele oamenilor locului, însă fără a se fi oprit aici. Tangoul avea o forță sugestiva și o cadența molipsitoare care i-au deschis ușor ușile. A trecut de la leagăn la centrul orașului"150. Tangoul este un univers mental special, care pornește de la suburbie, în mod simbolic, de la lumea romantică a subconștientului, din străfundurile omului, de la marele mecanism interior
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cînd nici nu vom semăna, nici nu vom aduna roadele noastre? Vă voi trimite binecuvântarea mea în anul al șaselea și va aduce roadele sale pentru trei ani" (Levitic 25.20-21). Iată ciclul Juglar. Tot Leviticul introduce în economie și cadența de cincizeci de ani, sau ciclul Kondratiev. La fiecare cincizeci de ani se acreditează o criză majoră. Magia cifrelor conduce aici: 7x7 = 49, ca an sabatic, urmat de unul jubiliar, sanctificat, în care activitatea econo-mică este supusă aceluiași moratoriu: fără
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
aranjamentele pe care le plănuia îl vor tulbura ca întotdeauna? Testamentul mamei, al doamnei Ilinca, tot nu-i ieșise din minte. Nu ținea făclie ca ceilalți, dar, mergând împreună cu ei, nu avea nevoie să vadă calea. Pasul, fără să fie cadențat, era ca al fraților, dar gândurile, va putea să scape de ele? Fusese fericit când plecase în pelerinaj. Nu-și dăduse seama că de fapt încercase să fugă de frica lui, ca și doamna Ilinca. Pe Șerban Vodă, omul cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
active până la sfârșitul vieții, slujind ca port-drapel al regimentului. La 15 noiembrie 1932, la vârsta de 72 de ani, inima lui „Peneș Curcanul”, care bătuse la unison cu marea inimă a poporului din care făcea parte, încetă să mai țină cadența. Ostenită, intră în veșnicul repaus. O tristețe cuprinse întregul regiment, de la comandant până la ultimul ostaș. Înmormântarea a avut loc în cimitirul din apropierea parcului denumit „Copoul Vasluiului”. După doi ani, asociația „Cultul eroilor” a ridicat în același cimitir, un impresionant monument
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
are rost. Îi vedem destul tot anul. — Mâine. Plătesc hotelul, las valiza în gară la Constanța și facem plajă cu ei. — Da, așa m-am gândit și eu. Astăzi ar fi prea mult. Ne simțim bine aici. Aproape de aceeași statură, cadențând molcom, priviri înviate de plăcerea dialogului. Blondul oferea în răstimpuri bruște precipitări de ritm. Celălalt zâmbea doar, masiv, prudent, și legăna jacheta de lână. Târziu, reveniră la hotel ; deschiseră fereastra, apoi cărțile. În patul de-alături, lucioasa pijama se ridică
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
paltin luna: Pătruns el e de jalea luminei celei reci... În veci de el departe și el iubind-o-n veci. De s-ar lăsa pe sînu-i, din cer vr-odinioară, El ar simți că-nluntru-i cu ceru-ntreg coboară Și-ar cadența durerea-i pe-al veacurilor mers C-un univers de-asupră-i și-n el c-un univers. Astfel domnești pe visu-mi și pe singurătate-mi Și miști în al meu suflet un ocean de patemi. Iar brațele-mi s-aruncă ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lungi, inutile, poteci încrucișate, ocolite, deseori abrupte, întrerupte de cascade și rădăcinile copacilor groase, seculare, ieșite tainic la iveală ținând stânca să nu se irosească și parcurgând vremea asmuțiți în clipite. Un răstimp nesfârșit, pierdut în mărturisiri amestecase spuza moleșelilor cadențate din frumusețea așternută a anotimpurilor fragile. Ce roade singurătatea ori viitorul incert? Ce mecanism le împrejmuiește fruntea? Ce rod al imaginației își cerne nehotărârile? Îi fulgeră pe amândoi verdictul dat umanității: ’’Prietene, de vei dispărea, un altul îți va lua
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
il est trés avantageux de lui représenter l’aune et l’autre. PASCAL Nici nu lam auzit când a intrat în camera mea de la mansardă, deși desprindeam destul de lămurit, în liniștea umedă și neagră a nopții, sunetul tocurilor înalte - izbite cadențat de asfalt, ca niște ciocănașe de lemn - ale târfelor îmbătrânite în meserie. - Bună seara! zise cineva la spatele meu, cu voce de bariton. Întrerupt din prelucrarea unui vechi poem găsit întâmplător într-un sertar prin care nu umblasem de multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prin similitudinea dintre relațiile combinatorii ale sunetelor formanților melodici, generează perechi cadențiale de tip SD-D, prezente oriunde pe scala piramidală (funcțională) și delimitate temporal la nivelul unui eșantion determinat, poate fi cotat ca autosimilitate - un fel de expuneri incluse etajate, cadență în cadență. Domenii extra - muzicale Conexiuni între un component și apartenența sa la multiplicitatea structurală a întregului pot fi relevate atât în cadrul unui singur domeniu (muzica, de pildă), prin similarități de aceeași factură, dar și prin abordări corelaționale între sectoare
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
seamă ai lumii. În Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent, G.Călinescu opina că „Ion e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții: nașterea, nunta, moartea. Romanul e făcut din cânturi vădit cadențate în stilul marilor epopei” Tocmai în tonul sec, neutral, stă „poezia relatării”, acea „vibrație de încredere în energiile” care zac în poporul năpăstuit și care ne face să simțim „lauda țăranului român". Atât în Ion, Pădurea spânzuraților cât și în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
urlete și mugete frământat de dangăte de clopote. Și iarăși fugeam cu moartea Înainte și-n urmă, Împreună cu vreo treizeci de inși, pe o stradă laterală care se face din bulevard. Ne-am repliat din fugă și am Început să cadențăm și să scandăm iarăși că noi suntem poporu’ și asasinii și jos Ceaușescu, și n-am mai fi avut mult până să ajungem la Primărie când am dat nas În nas cu un pluton de soldați de care am vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ritm în vorbire sunt utile în deprinderea unei siguranțe în exprimare a copilului disfazic. Ritmoterapia constă în folosirea dansului pe un fond muzical plăcut, de intensitate moderată pentru schimbarea dispoziției afective și comportamentului, pentru dezvoltarea simțului prozodial și a motricității cadențate la copii. (36, 37, 343) II.4.2. Tratamentul psiho-logopedic al bâlbâielii secundare Conștientizarea disfaziei aduce copiilor la o vârstă mai mare, sentimentul de jenă și tendința de a masca disfluențele. Supraîncordarea grupelor musculare care participă în fonație determină dereglări
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în vers, Ca pasul vremii care s-a născut. Dar nu cioplit în piatra de granit, Nici în pereții cenușii de stânci, Ci-n carnea mea, în rănile adânci Și-n cremenea cuvântului cioplit... Să simt în el a pulsului cadență Ce-au prins-o din amnare, din trecut, Strămoșii neștiuți ce i-am avut, În ea să torn a gândului esență 957. Actul creator nu poate exista înafara societății. Abilitatea de a pătrunde în lumea și bogata alegorie a personajelor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în cele două dosare ă Mătușa Tamara și Zambaccian II ă se poate spune că steaua lui Năstase se îndreaptă spre zenit. N-o să-l apuc bătrân și cu baston, asemenea lui Lefter din „Două loturi”, spărgând termopane și rostind cadențat ca ceasul din piața Sfântul Marcu: dosar politic, dosar politic, dosar ... Având suficiente bube-n cap, cum de-ți vine domnule Năstase să candidezi la președinția României? Chiar ne crezi proști pe toți, să-ți tot suflăm în pânzele corabiei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]