241 matches
-
în Bulgaria un val de indignare și de antiromânism virulent, care a dus la măcelul prizonierilor români din Bătălia de la Turtucaia (1916) și a lăsat urme adânci până astăzi în ambele țări. Cărțile de istorie bulgărești prezintă perioada românească în Cadrilater ca fiind o „cruntă ocupație militară”, și redau prezența românească în zonă (îndeosebi la Balcic) ca fiind o colonizare, în timp ce cărțile de istorie românești interbelice prezentau Bulgarii ca fiind un popor „crud și sălbatec”. Istoricii bulgari nu mai recunosc caracterul
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
că războiul s-a și încheiat. Conferința de Pace a avut loc la București, între 16/29 iulie-28 iulie/10 august 1913, României revenindu-i prin tratatul semnat partea de sud a Dobrogei din teritoriul bulgar (județele Durostor și Caliacra, "cadrilaterul"), până la linia Turk-Smil-Ekrené. (Peste ani, la 7 septembrie 1940, prin tratatul de frontieră româno-bulgar, "cadrilaterrul" a revenit Bulgariei, la o săptămână după semnarea "arbitrajului" germano-italian (30 august 1940), cunoscut sub numele de Diktatul de la Viena, când partea de nord a
Debutul absolut al lui Ion Barbu by Mircea Colosenco () [Corola-journal/Memoirs/8943_a_10268]
-
matematică la liceu, român de origine macedoromână (aromân), susținător al românismului balcanic, venit în Regatul României din sudul Dunării. El a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și a drumurilor și podurilor din Dobrogea de Sud (Cadrilater) și de Nord la începutul secolului XX. Sterie G. Ciumetti s-a născut în cătunul Selia, din aproprierea orășelului aromân Veria (transcris din grecește și ca Veroia, sau Berea, Βέροια or Βέρροια) din Grecia, așezat nu departe de Salonic. A
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
li se părea mai sigură. În 1913, imediat după cedarea Dobrogei de Sud (Cadrilaterul) României, îl găsim pe inginerul Sterie Ciumetti la Silistra Așa cum s-a dus la Bitolia când liceul românesc avea nevoie de profesori, tot așa vine în Cadrilater să își aducă contribuția la îmbunătățirea regiunii, în dorința de a crea condiții mai bune de viață confraților aromâni din zonă. Din nou va fi în compania cumnatului său, Pericle Papahagi, care acum e directorul liceului din Silistra. Ambii au
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
adoptat la Conferința de la București la 10 august 1913, semnat de părțile aflate în conflict: România, Turcia, Bulgaria, Grecia, Serbia și Muntenegru, intră în componența statului român o nouă parte din vechea Dobroge. Acest teritoriu va rămâne în istorie sub numele de Cadrilater și este organizat în două județe: Durostor cu reședința la Silistra și Dobrici (Caliacra), cu reședința în orașul Dobrici. Imediat după aceasta, în acele meleaguri a început administrația românească, care cuprinde intervalul de timp dintre 1/14 aprilie 1914 - octombrie
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
în tot județul un număr suficient de cantonieri pentru îngrijirea șoselelor, el supraveghând și asigurând bună execuție a reparării drumurilor prin astuparea gropilor, curățării acostamentelor și refacerii șanțurilor. Mai apoi Sterie Ciumetti, ca și Pericle Papahagi și alți români din Cadrilater, se va stabili în România. Sterie Ciumeti va locui și lucra ca inginer constructor la Huși, Iași, Roman, Constanța și București. La Huși face parte din corpul tehnic în perioada care a urmat declarației de război contra Austro-Ungariei, când lumea
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
emigrării în România. Unii dintre fruntașii lor deja emigrați aici în urma persecuțiilor anterioare au susținut această idee, alții au fost împotriva ei. Emigrația a început în 1925 și a culminat în 1926. Cei sosiți în România au fost așezați în Cadrilater, partea de sud a Dobrogei anexată în urma Războaielor Balcanice, și de unde populația turcă emigra treptat. Așezarea meglenoromânilor a decurs greoi, isuficient organizat. Ei ajungeau cu greu la pământurile ce li se promiseseră. Imigrarea a continuat totuși, chiar și în 1938
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
ajungeau cu greu la pământurile ce li se promiseseră. Imigrarea a continuat totuși, chiar și în 1938 fiind meglenromâni care ar fi vrut să vină, dar n-au mai reușit, din cauza complicării din nou a situației internaționale. În 1940, în Cadrilater trăiau 3.332 de persoane recenzate ca macedoneni, majoritatea fiind meglenoromâni. În 1940, România a fost nevoită să cedeze Cadrilaterul Bulgariei, ceea ce a adus după sine un schimb de populație obligatoriu între românii de acolo și bulgarii din Dobrogea. Procesul
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
(n. 7 martie 1934, satul Stâna-Cadânei, județul Caliacra, Cadrilater, în prezent în Bulgaria) este un opozant al comunismului din România. s-a născut la 7 martie 1934, în satul Stâna-Cadânei, comuna Hasi Kioseler din județul Caliacra (Cadrilater,în prezent în Bulgaria), fiind al cincilea dintre cei nouă fii ai
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
(n. 7 martie 1934, satul Stâna-Cadânei, județul Caliacra, Cadrilater, în prezent în Bulgaria) este un opozant al comunismului din România. s-a născut la 7 martie 1934, în satul Stâna-Cadânei, comuna Hasi Kioseler din județul Caliacra (Cadrilater,în prezent în Bulgaria), fiind al cincilea dintre cei nouă fii ai țăranilor aromâni Stere și Zoița Derdena. În septembrie 1940, ca urmare a cedării Cadrilaterului cu schimb de populații, familia Derdena s-a mutat, întâi,în satul ialomițean Pribegi
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
Durostor a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Dobrogea. Reședința județului era orașul Silistra. Județul se afla în partea sud-estică a României Mari, în regiunea Dobrogea de Sud, cunoscută sub numele de Cadrilater. Actualmente teritoriul fostului județ este parte integrantă a Bulgariei, formând Regiunea Silistra, mai puțin estul județului, care făcea parte din plasa Silistra și care a rămas în componența teritoriului României. Este vorba despre teritoriul din jurul actualei comune Ostrov din județul
Județul Durostor (interbelic) () [Corola-website/Science/300758_a_302087]
-
situată într-o regiune muntoasă din apropierea graniței cu Republica Macedonia. După ce a absolvit școala primară românească în comuna natală a urmat doi ani la liceul românesc din orașul grecesc Salonic. În 1926, familia sa s-a mutat în România, în Cadrilater, împreună cu mai multe mii de familii aromâne, iar el a continuat studiile medii la liceul teoretic din Bazargic. Apoi a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care a absolvit-o în 1935, continuând studiile la Facultatea
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
1976). Acesta este al treilea născut al soților Nasta și unul dintre primii nepoți ai celnicului Teia Nasta. 1920-1926 Studii primare și începutul studiilor secundare în Grecia, ultimii doi ani la Salonic. 1927 Ion și Ecaterina Nasta se strămută în Cadrilater, comuna Armani, cu părinții și cei nouă copii la care se va adăuga, în 1928, Victoria Nasta. Din cei zece copii, șapte vor trăi dupa 1946. Trei dintre aceștia vor urma studii universitare. 1934-1935 Stagiul militar. Iul.1936 Atanasie Nasta
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
exista și „Comunitatea Bisericii Românești”. „Cadrilaterul” a rămas în componență României până în 1940, cănd prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este restituit Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940. Ca urmare a încurajării stabilirii aromanilor din Balcani și a românilor din alte provincii în decursul stăpânirii românești, ponderea elementului românesc a crescut mult până în 1940. Aici s-au
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
vechi, în limba bulgară. În final, populația română din acest teritoriu a fost mutată în Dobrogea de nord printr-un schimb obligatoriu de populație cu bulgarii. Astfel, din Bulgaria s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români (din Cadrilater și sudul Dunării), iar din România au plecat 77.000 bulgari. Principalele orașe din această zonă sunt Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (în bulgară "Tutrakan"), în fostul județ Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic și Cavarna, în fostul județ Caliacra
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
Dunării), iar din România au plecat 77.000 bulgari. Principalele orașe din această zonă sunt Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (în bulgară "Tutrakan"), în fostul județ Durostor, respectiv Dobrici (fost Bazargic), Balcic și Cavarna, în fostul județ Caliacra. Populația din Cadrilater în 1910, în 1930, în 1940 și în 2001:
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
argint în greutate de 561 de grame, decorată cu 307 pietre prețioase, înfășurată de fii săi Carol și Nicolae în drapelele României și Angliei și depusă în biserica ortodoxă Stella Maris din grădina palatului de la Balcic, pe litoralul Mării Negre, din Cadrilater. După ce Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei, inima a fost adusă de principesa Ileana la castelul regal din Bran, loc ales în mare secret. Mai târziu directorul castelului a găsit inima ascunsa în stâncă și din 1970 caseta se află la
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
Balta Brăilei era un tărîm al miracolelor. Se adunaseră aici bandiți din toate provinciile țării. Lor li se alăturaseră și reprezentanți ai unor comunități din afara granițelor. Basarabeni fugiți de frica rușilor se înhămau la aceeași roabă cu macedoromâni refugiați din Cadrilater. Erau și repatriați din exil printre noi. Dorul de casă îi făcuse să se întoarcă din țările Occidentului, din Americi, ba chiar din Australia, de la capătul lumii. Securitatea îi primise cu brațele deschise, fără prejudecăți față de fiii risipitori. Acum, construiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dacă e prea mult să vorbim de o minune, atunci negreșit putem vorbi de cea mai fructuoasă înfrîngere pe care a repurtat-o o țară în cursul Primului Război Mondial: o lărgire a granițelor țării prin alăturarea Bucovinei, Basarabiei, Transilvaniei și a cadrilaterului bulgar. A doua idee privește reputația pe care românii și-au creat-o în urma celor două conflagrații mondiale: versatili și imprevizibili, trădîndu-și aliații, pe scurt niște oameni în care nu se poate pune nici o nădejde în momentele grele. Sub unghiul
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]
-
zis că-i un irigator, alții că-i un sterilet; elevii cred și-astăzi că e-o periuță de dinți). Așadar, nu știm la ce se referă Ladima. Doi: în 1927, când se desfășoară acțiunea romanului, Balcicul făcea parte din Cadrilater, adică era al nostru. Te puteai duce oricând cu-automobilul, direct acolo sau pe calea ferată, doar până la Caliacra. Ladima nu conducea mașini, dar Fred Vasilescu, da. Trei: Bonceff e Dimitar Bonceff, arhitectul bulgar al vechii Primării din Balcic. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Întregită are vecini noi: la est Rusia sovietică (apoi URSS), la nord Polonia și Cehoslovacia, la vest Ungaria, la sud-vest Iugoslavia, la sud Bulgaria. De asemenea, își consolidează poziția la Marea Neagră, prin lungirea semnificativă a litoralului, care se întinde din Cadrilater la gurile Nistrului. Dispariția Austro-Ungariei, ca și vecinătatea cu Polonia și Cehoslovacia mărea sentimentul de securitate în această parte a Europei. Populația Marea Unire de la 1918 a avut ca urmare aproape o dublare a populației: de la 7.771.341 locuitori
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
complex comercial și a unei parcări publice. Distrugem un edificiu ridicat la anul 1860 din inițiativa doctorului Carol Davila, în care s-au tratat medical nu numai tinerii revoluționari de la 1989, ci și răniții de la Plevna din 1877, cei de la Cadrilater din 1913, din Marele război pentru întregirea României din 1916-1918, pe cei căzuți la Țiganca și la Cotul Donului ori Stalingrad sau la Păuliș și munții Tatra în 19401945, dar facem... o parcare. Distrugem un edificiu ca să avem de unde porni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
renunță la cariera juridică și devine redactor responsabil la „Universul literar”, director fiindu-i Stelian Popescu. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial îl găsește la Isaccea, ca sublocotenent de pionieri și comandant de pluton. După o scurtă concentrare în Cadrilater trece Dunărea la Ismail și ia parte la luptele pentru eliberarea Basarabiei; rănit grav în august 1941, în apropiere de Odessa, este evacuat și tratat la Spitalul Colțea din București. În 1943 pleacă la Paris în calitate de corespondent de război al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
urme, și culegerea de proză Strigoii (1920) deschide seria narațiunilor „serioase”, menite să demonstreze dezastrele provocate de accidentele iubirii ori să critice violent diferite aspecte ale vieții sociale: Spre fericire (1921), Visătorii (1925) - o povestire despre alegerile și oamenii din Cadrilater, dar și cu multe săgeți contra literaților români, Se-aprind făcliile (1935) și romanul Rug (I-II, 1943), care absoarbe și substanța epică din Spre fericire. Piesa titulară din culegerea de proză Se-aprind făcliile povestește cazul unei fete care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
1952, așa cum se afirmă și la eliberarea din acel an. In prima dintre aceste hârtii se arată că au fost discutate două aspecte: concursul membrilor pentru evacuarea locuitorilor de origine bulgară din localitate (atunci se făcea schimbul de populație din Cadrilater) și participarea membrilor la sărbătoarea din 8 noiembrie la Tulcea (ziua de 8 noiembrie, era ziua onomastică a Majestății Sale, Regele Mihai). In cea de a doua hârtie se arată că s-a discutat, de asemenea, despre ajutorul pentru evacuarea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]