195 matches
-
saurieni sunt lipsite de membre; alte genuri au membre fără degete. Crocodilienii (crocodilii) prezintă o dispoziție specială a tarsului. Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul calcaneului. Rândul distal al tarsului este format din oscioare ce se sudează mai târziu, în mod parțial, între ele. Păsările nu au
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul calcaneului. Rândul distal al tarsului este format din oscioare ce se sudează mai târziu, în mod parțial, între ele. Păsările nu au astragal, deoarece rândul proximal al oaselor tarsiene s-au sudat la capătul distal al tibiei, pentru care acesta se
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
care se pot găsi și celelalte tarsiene, adică tarsienele distale, precum și osul central. Astfel bazipodul pelvin la mamifere este format din 7 oase tarsiene, dispuse pe două rânduri între zeugopod și metapod. Rândul proximal, este format din 3 oase: astragal, calcaneu și scafoid (osul central), aflat în centru; astragalul este osul ce se articulează cu tibia. Rândul al doilea este format din cuneiformul I (micul cuneiform), cuneiformul II (sau intermediar), cuneiformul III (marele cuneiform) și cuboid. La cal și iepure, există
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
la om" este format din 7 oase tarsiene, dispuse în două rânduri în jurul osului central, reprezentat prin "navicular" (scafoidul tarsian). Rândul proximal este format din: "astragal" sau "talus" (format prin sudarea tibialului și intermediarului) care se articulează cu zeugopodul, și "calcaneu" (peroneal) ce constituie porțiunea posteroinferioară a tarsului. Rândul distal de oase tarsiene este format din "cuboid" (format prin sudarea tarsienelor 4 și 5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
posteroinferioară a tarsului. Rândul distal de oase tarsiene este format din "cuboid" (format prin sudarea tarsienelor 4 și 5) și din cele "trei cuneiforme" (tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie, o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
tarsienele 1, 2, 3). Talusul, care primește toată greutatea corporală de la tibie, o transmite în jos calcaneului și anterior spre degete, prin navicular cu care se articulează și prin cele trei cuneiforme, care se articulează cu acesta. La rândul său, calcaneul transmite o parte din această greutate spre degetele 5 și 4, prin intermediul cuboidului cu care se articulează, precum și direct pe sol. Alături de aceste oase, care sunt numite fundamentale sau canonice, mai există și alte oase de o natură mai puțin
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
accidentelor rutiere (mai ales la motocicliști), la sportivi sau prin cădere de la înălțime. Mecanismul comun de producere al fracturilor de talus este cel de hiperdorsiflexie forțată al piciorului pe gambă și compresiune în cădere de la înălțime cu talusul cuprins între calcaneu și epifiza distală a tibiei. Particularitățile acestor fracturi sunt datorate caracteristicilor anatomice și funcției biomecanice speciale ale talusului, aportului sangvin deficitar, precum și frecvenței mari a complicațiilor tardive de temut (necroza avasculară și artroza posttraumatică). Aproape 60% din suprafețe talusului sunt
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Fracturile corpului talusului sunt fracturi articulare și reprezintă 10-25% din totalul fracturilor de talus; ele sunt adesea asociate cu fracturi maleolare. Cel mai frecvent sunt rezultatul traumatismelor prin cădere de la înălțime, produse prin comprimarea axială a talusului între tibie și calcaneu. Complicațiile tardive (post-fractură) ale fracturilor corpului talusului sunt: necroza avasculară, pseudartroza, calusul vicios, artrofibroză și artroză. După clasificarea Sneppen, modificată de DeLee, fracturile corpului talusului sunt clasificate în 5 tipuri: Domul talusului (= trohlea talusului) este o suprafață articulară curbată netedă
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni dorsale forțată cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantară forțată contra plafonului tibial, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioară a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractura tuberculului medial este mult mai rară. Fractura bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcari de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni dorsale cu rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantara forțată, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioara a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractură tuberculului medial este mult mai rară. Fractură bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcări de
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
medial. Tuberculul lateral primește inserția ligamentului talo-fibular posterior. El are pe fata să inferioară o suprafata articulara ce reprezinta până la 25% din partea cea mai posterioara a suprafeței articulare calcaneene posterioare a talusului ce se articulează cu suprafața talară posterioara a calcaneului. Oricare dintre tuberculi se poate fractură, fie izolat, fie asociat altor traumatisme talare sau ale gleznei. - durere postero-laterală de gleznă - mobilitatea gleznei și a articulației subtalare este limitată și dureroasă. - flexia activă a halucelui poate fi dureroasă (tendonul flexorului lung
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
să amelioreze simptomele. Sînt necesare 2 radiografii: Precizează practic diagnosticul: evidențiază prezența osului trigonum, separat de tuberculul talar lateral și conflictul talar posterior care se observă în T2 ca edem al părții posterioare a talusului și a părții antero-superioare a calcaneului. Poate evidenția și inflamația tecii flexorului lung al halucelui și a tibialului posterior. În cazul unui impingement posterior izolat este indicat abordul lateral. Incizia se face la nivelul articulației gleznei, imediat posterior de tendoanele peronierilor. Trebuie identificate nervul sural și
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
facial: frunte îngustă, arcade sprâncenare și zigomatice proeminente nasul, buzele groase macroglosie, aspect geografic al limbii, amprente dentare mandibula prognatism dinții: diasteme, cad ușor, carii frecvente, cu apariția tulburărilor masticatorii. b) extremitățile: mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate picioarele: late, calcaneu mărit, numărul la pantofi crește. c) torace și abdomen: cifoză dorsală, lordoză stern proeminent torace globulos abdomen proeminent. d) visceromegalie: infiltrația laringelui = voce groasă glanda tiroidă hipertrofică, frecvența nodulilor tiroidieni crește cord global mărit bradicardie, HTA (cardiopatie ischemică, infarct) digestiv
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
dar această analiză este tardivă și nu permite prevenirea intersexualității, ci doar instituirea imediat postnatală a terapiei. Detectarea prin screening neonatal a defectului de 21-hidroxilază se efectuează prin determinarea sistematică a 17-OH-progesteronului într-o picătură de sânge recoltat de la nivelul calcaneului. Până în prezent au fost investigați prin acest screening 7 milioane de nou-născuți, demonstrându-se că 10% dintre cei investigați sunt purtători ai deficitului de 21-hidroxilază. Scopul acestui demers este profilaxia complicațiilor emoționale și de dezvoltare psihosexuală generate de intersexualitate. Definiție
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
accesibilitate la elementul anatomic de tratat. Glezna, fața internă a genunchiului, simfiza pubiană, sunt regiuni ușor de tratat, dar am ̀ ntâlnit dificultăți, de exemplu, la efectuarea unei fricțiuni transversale profunde la nivelul tuberozității posterioare pe partea internă (mediană) a calcaneului, unde, chiar și folosind interfalangiana proximală a indexului, aplicația nu a avut suficientă putere de pătrundere. Dacă efectul sedativ nu apare destul de repede și rezultatele nu 50 apar nici după câteva încercări, înseamnă că leziunea are cauze combinate, este mai
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
până la 20 de ședințe, intercalate cu cele de tratament de reeducare). în cazul în care se asociază și o lezare a tendonului tricepsului sural, se poate depista un punct periostal dureros pe una din fețele laterale (în general, externă) a calcaneului, ceea ce sugerează folosirea metodei Vogler. G. Regiunea umărului Artrozele sternoși acromioclaviculare, fiind localizate la nivelul articulațiilor sternoclaviculare și acromio claviculare, care au una dintre fețe ușor accesibilă prin tegumente, fac posibilă aplicarea unei tehnici derivate din masajul transversal profund, dar
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
prin contracția mușchilor fesieri, fie prin fixarea cu ajutorul mâinii de aceeași parte a genunchiului în hiperextensie, moment în care membrul inferior în cauză preia sprijinul plantar. Piciorul plat - deplasarea se face cu vârful piciorului în afară, cu sprijin accentuat pe calcaneu și cu bază mare de susținere. Piciorul echin paralitic - deplasarea se face stepat, contactul cu solul este realizat de către antepicior, călcâiul atinge scurt solul sau chiar deloc; mersul este săltat. Mersul la persoanele cu amputații - deplasarea este în funcție de nivelul amputației
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
târâre, se folosesc: condilul humeral intern (epitrohleea) și apofiza stiloidă a radiusului, ca puncte principale, precum și marginea anterioară a acromionului și latura medială a omoplatului, ca puncte auxiliare. La membrul inferior, cele două puncte principale sunt condilul femural intern și calcaneul (prin imprimarea unei devieri în valg), iar cele auxiliare sunt capul femural în plica inghinală și marginea posterioară a marelui trocanter. Copilul se află în decubit ventral; se acționează asupra acestor puncte pentru a impulsiona mișcările de târâre sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Talia la greabăn pentru Ovis aries a fost estimată pe baza câtorva piese, utilizând coeficienții lui Teichert (preluați din UDRESCU, BEJENARU, HRIȘCU 1999), valorile fiind: 59 cm și 51 cm pentru astragal, 76,3 cm și 78,6 cm pentru calcaneu și 53 cm pentru radius (CAVALERIU et alii 2008). Pentru capră nu s-a estimat talia la greabăn, nefiind identificate resturi pe baza cărora să se poată face acest tip de estimare. În urma analizei elementelor scheletului postcranian, s-a constatat
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Definirea parametrilor de poziție ai modelului propus Anatomic, la picior există două mari articulații: o articulație superioară, formată din extremitățile inferioare ale oaselor gambei (tibia și fibula) și din fața superioară a talusului și o articulație inferioară, formată din talus și calcaneu, așa cum se observă în figura 3.1. Prima dintre aceste articulații permite mișcarea de flexie-extensie a piciorului (numită și flexie dorsală-flexie plantară), iar a doua permite mișcarea de pronație-supinație (o mișcare compusă din flexie-extensie și abducție-adducție). Poziția relativă dintre oasele
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
dorsală-flexie plantară), iar a doua permite mișcarea de pronație-supinație (o mișcare compusă din flexie-extensie și abducție-adducție). Poziția relativă dintre oasele articulației gleznei este menținută de ligamente, în principal de ligamentele calcaneo-fibular, talo-fibular și deltoidian (trei fascicule, între tibie și talus, calcaneu și navicular), relevate parțial în figura 3.2. Suprafața articulară a tibiei este reprezentată de fața inferioară a extremității inferioare a tibiei, și de fața externă a maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru. Suprafața articulară a
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
Realizarea mișcării de flexie plantară și dorsală, necesară propulsiei corpului, inclusiv în săritura corpului din alergare, se datorează, în principal, mușchiului triceps sural (format din mușchii gemeni și solear), cel mai voluminos mușchi al gambei, care se inseră inferior pe calcaneu prin intermediul tendonului lui Achile. Definirea modelului fizic Un model geometric simplificat al articulației gambei, în care sunt relevate ligamentele și tendonul lui Achile, este reprezentat în figura 3.3 [10, 23, 28, 30, 79, 7180]. Funcție de talia (înălțimea) subiectului uman
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
piciorului, A și punctul distal de legătură a ligamentului deltoid cu oasele tarsiene, notat cu D; b - reprezintă jumătate din distanța dintre punctele distale de legătură a ligamentelor lateral interior (deltoid) cu oasele tarsiene și lateral exterior (calcaneo-fibular) cu osul calcaneu, respectiv dintre punctele D și P, considerând că există simetrie geometrică pentru aceste puncte de inserție față de axa verticală ce trece prin centru geometric al articulației gleznei; c - reprezintă distanța dintre punctul de inserție a tendonului lui Achile pe calcaneu
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
calcaneu, respectiv dintre punctele D și P, considerând că există simetrie geometrică pentru aceste puncte de inserție față de axa verticală ce trece prin centru geometric al articulației gleznei; c - reprezintă distanța dintre punctul de inserție a tendonului lui Achile pe calcaneu, notat cu B și punctul distal de legătură a ligamentului deltoid cu oasele tarsiene, notat cu D; d - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulației gleznei și punctul de inserție pe tibie a mușchiului solear, notat cu
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
d - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulației gleznei și punctul de inserție pe tibie a mușchiului solear, notat cu C, știut fiind faptul că acest mușchi face legătura între gambă și picior folosind ca terminație pe calcaneu tendonul lui Achile; e - reprezintă distanța măsurată pe verticală, dintre centrul geometric al articulație gleznei și punctul proximal de legătură a celor două ligamente laterale (deltoid și calcaneo-fibular) cu gamba, respectiv tibia și fibula; h - reprezintă înălțimea piciorului, măsurată pe
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]