252 matches
-
Cotidianul”, 1995, 4 mai; Cristian Livescu, Zodia lucidității, CNT, 1995, 23; George Bădărău, Armonii ale tragicului, CNP, 1995, 11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 35-38; Nicolae Coande, „În inima crizei”, „Calende”, 1997, 1-2; Simion Bărbulescu, Un altfel de model de expresivitate, LCF, 1998, 20; Grigore Chiper, Ars moriendi, „Contrafort”, 1998, 7-8; Ionel Savitescu, „Întotdeauna ploaia spală eșafodul”, ATN, 1998, 8; Grigore Scarlat, Cassian Maria Spiridon, PSS, 1998, 9; Grigore Scarlat, Sentimentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
prilej este aleasă membră de onoare a Uniunii Scriitorilor, care îi acordă Marele Premiu al anului, pentru întreaga activitate. După 1989 e prezentă cu articole în „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Ramuri”, „Familia”, „22”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. Editura Humanitas tipărește seria Unde scurte (I-VI, 1990-1996) - cronici dintre 1972-1992, completate de „partea a doua”, Postmicrofon, unde sunt incluse câteva texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992 iese de sub tipar volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai semnat Ion Vintilă (la debut) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
primăvară, SLAST, 1983, 17; Dan Ciachir, Marțea la drum, SLAST, 1983, 17; Radu Felix, Spații concentrice, SLAST, 1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan Vintilă Fintiș, PSS, 1992, 4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
1983, 17; Vasile Spiridon, Ioan Vintilă Fintiș, PSS, 1992, 4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998, 84-96; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 245-246; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
4-5; Romulus Bucur, Orgoliul & modestia singurătății, „Arca” (Arad), 1992, 6; Nicolae Oprea, „Singurătatea supremă”, „Calende” (Pitești), 1992, 8-9; Iulian Boldea, „Singurătatea supremă”, VTRA, 1992, 10; Mircea Bârsilă, Între pietate și insurgență, „Calende”, 1994, 4; Miruna Mureșan, Din nou poezia: Editura Calende, „Universul cărții”, 1994, 10; Gheorghe Mocuța, „Hierofania”, „Arca”, 1997, 10-12; Ștefan Ion Ghilimescu, Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1998, 84-96; Petrescu-Paraschiva, Dicț. lit. Dâmbovița, 245-246; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic, Ploiești, 2002, 397-398. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
pare o oglindă parodică a senatului roman, trimițându-ne din nou cu gândul la ideea parodiei neliterare, formă îndrăgită de autorii latini: "După ce Claudius fu scos afară, primul luă cuvântul tatăl Ianus. El fusese desemnat consul de după-amiază (s.n.) pentru Calendele lui iulie, un bărbat isteț cât cuprinde, care vede mereu și în față, și în spate (s.n.). Acesta, deoarece trăia în for, a dezbătut cu pricepere multe chestiuni pe care grefierul nu a putut să le consemneze și de aceea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
1990, 31; Monica Spiridon, Barbu după Barbu, R, 1991, 3; Marius Peter Weber, „Il diario di Dracula”, „Zeitschrift der Germanisten Rumäniens”, 1992, 2; Mircea Muthu, Text și textualizare, TR, 1995, 3; Ulici, Lit. rom, I, 482-484; Nicolae Oprea, Proba Eminescu, „Calende”, 1997, 1-2; Mircea A. Diaconu, Marin Mincu și conștiința fragilității, CL, 1998, 2; Dimisianu, Lumea, 334-338; Grigurcu, Poezie, II, 117-132; Dicț. esențial, 523-528; George Popescu, Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii, București, 2000; Manolescu, Lista, III, 359-363; Popa, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
bucureștene. Din 1990 publică editoriale și comentarii politice în cotidianul „România liberă”. Locuiește un timp (1991-1993) în Statele Unite ale Americii. Debutează în 1982, cu proză scurtă, în „Luceafărul”, colaborează la „Argeș”, „România literară”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Calende” ș.a. Prima carte, Trei zile de anchetă (1982; Premiul Editurii Eminescu), e un roman polițist de factură înrudită cu a scrierilor lui Constantin Chiriță, o narațiune dinamică și antrenantă, dar parazitată de multe clișee ale genului, „naturalizat” în ambianță socialistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
presă după mai bine de un deceniu, la „Familia”. Mai colaborează cu versuri, dar îndeosebi cu articole și cronici literare la „Steaua”, „Vatra”, „Tribuna”, „Viața românească” (aici fiind o vreme, după 1990, redactor), „Contemporanul - Ideea europeană”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Calende” ș.a. I s-a acorda Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Sedus de ideea existenței unei „a cincea generații postmaioresciene”, G. se autoinclude aici alături de Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Sorin Alexandrescu, Liviu Petrescu, Livius Ciocârlie, nume importante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
de limba și literatura română (1978-1983) în comuna Independența (județul Călărași), metodist (1984) la Centrul de Îndrumare a Creației Populare Călărași, apoi (1985-1991) șef al Inspectoratului Interjudețean (Argeș, Olt, Vâlcea) al Uniunii Compozitorilor din România. Redactor, din 1991, la revista „Calende” din Pitești, în 1994 se transferă la Teatrul „Al. Davila” din același oraș, ca secretar literar. În 2000, doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara, cu teza Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, din 2001 este conferențiar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
cea dintâi carte e volumul de poeme Obrazul celălalt al Lunii (1982). Colaborează cu versuri, recenzii, cronici și eseuri la „Orizont”, „Forum studențesc”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (unde a utilizat și pseudonimul Mircea Silă), „România literară”, „Calende”, „Poesis”, „Neue Literatur”. Debutul editorial al lui B. s-a produs la începutul anilor ‘80, în plină campanie de lansare a „plutonului optzecicist”, fără însă a fi remarcat în mod deosebit, cu toate că Obrazul celălalt al Lunii, premiată de Editura Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
de rogoz. Veniți / să dormiți într-o păstaie răcoroasă de mazăre. / De când nu ați mai stat de vorbă cu sturzul? / De când nu ați mai înnoptat, lângă foc, într-o luncă?” B. este și un aplicat comentator al poeziei. Cronicile din „Calende” (dedicate cărților la zi), eseurile din volumul Lecturi (2001) și, mai ales, cartea dedicată lui Nichita Stănescu (Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, 2001) indică o bună percepție a valorilor. SCRIERI: Obrazul celălalt al Lunii, București, 1982; Argint galben
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
5; Gheorghe Grigurcu, Evocarea vitalității, RL, 1989, 21; Al. Cistelecan, Cu și fără bilețele de recomandare, VTRA, 1989, 5; Cristea, A scrie, 238-241; Doina Tudorovici, Cincizeci de parabole, CNT, 1993, 51-52; Țeposu, Istoria, 105-106; Nicolae Oprea, Scutul sau oglinda poetică, „Calende”, 1994, 3; Gheorghe Grigurcu, Zburătorul poet, CNT, 1994, 4; Dan Cristea, Un alt optzecist, LCF, 1995, 3; Robert Ștefan, Oglinzile scutului, O, 1995, 5; Eugen Bunaru, Pariul cu poezia, O, 1998, 2; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 56-58; Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
labirintului, RL, 1991, 26; Laurențiu Ulici, „Povestea” istoriei, „istoria” poveștii, RMB, 1991, 5 octombrie; Tania Radu, Invenție la două voci, CNP, 1991, 38; Monica Lovinescu, „Ambasadorul” de Ioan Mihai Cochinescu, CNP, 1991, 40; Al. Th. Ionescu, Afeleia și Don Pedro, „Calende”, 1991, 11; Mihai Dragolea, Vise cu un ambasdor, ST, 1991, 12; Adriana Bittel, Cererea și oferta, RL, 1993, 34; Ov. S. Crohmălniceanu, Prefață, CC, 1997, 1-2; Octavian Soviany, Textualism, postmodernism, apocaliptic, Constanța, 2000, 114-119; Tudorel Urian, Proza românească a anilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
secția geofizică, a Universității din București, absolvită în 1985. Debutează în 1992, la revista „Tomis”, iar prima carte, romanul Vestitorul, îi apare în 1997. Colaborează la „Tomis”, unde este redactor, apoi la „Ex Ponto”, dar și la „Euphorion”, „Vatra”, „Ateneu”, „Calende”, „Timpul” (Iași), „Analele Dobrogei” ș.a., publicând versuri, fragmente de roman, eseuri sau articole de teorie și critică literară. Vocația critică și eseistică i-a fost remarcată, opinându-se că P. este și un bun teoretician al literaturii postmoderne. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
răstignire. De unde povine cuvântul colind (sau colindă)? Filologii sunt cu toții de acord în privința etimologiei cuvântului: latinescul calendae, nume dat sărbătorilor păgâne de Anul Nou, când romanii, strămoșii noștri, urau noroc și fericire prietenilor lor, cu ocazia anului care începea. În timpul calendelor lui januariu, copiii romanilor umblau din casă în casă și cântau imne. Datina latină a trecut, mai apoi, nu numai la români ci și la celelalte nații romanice, precum și la slavi. Se pune întrebarea firească: cine a zămislit aceste nestemate
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Oltenia culturală” la postul Oltenia TV. A debutat cu versuri în „Ramuri” (1986) și editorial, cu placheta În margine, apărută în 1995. Colaborează cu versuri și cronici literare la „Ramuri”, „Vatra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Timpul”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „ArtPanorama”, „Calende”, „Euphorion”, „Mozaicul”, „Caligraf”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, ca și pentru volumele Fincler (1997) și Fundătura Homer (2002). C. aduce în versuri o zonă de trăire specifică, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând debuturi în proza scurtă, iar primul volum individual este Scene din viața lui Anselmus (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov). Debutând editorial în formula impusă în anii ’80, G. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
O, 1991, 16; Mihaela Ursa, „Scene din viața lui Anselmus”, ST, 1991, 4; Mihai Dragolea, Colecționarul din blocul pensionarilor, VTRA, 1991, 7; Sanda Cordoș, Despre singurătate, TR, 1991, 36; [Al. Th. Ionescu], Scurte note subiective la cartea unui însingurat prieten, „Calende”, 1996, 4; A.I. Brumaru, Competiția sinelui cu eul, AST, 1996, 4-6; Gheorghe Grigurcu, La umbra libertăților în floare, RL, 1997, 10; Virgil Podoabă, Fragmente pentru un fragmentarium, VTRA, 1998, 1; Poantă, Dicț. poeți, 92-93; Em. Galaicu-Păun, Asceza scrisului, VTRA, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
de la Berlin (1978). Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici (secția critică) și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. A debutat în 1963, în „Gazeta literară”, și editorial, în 1976, cu Corabia de celofan. Colaborează la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ateneu”, „Astra”, „Calende”, „Arca”, „Ianus”, „Arta” ș.a. Poezia lui A., de la volumul de debut la Culorile rostirii (1986) și Pământul într-o lacrimă. Recviem la evenimentele zilei (1995), ultimul un jurnal liric-retoric postrevoluționar, aparține unui modernism întârziat: un lirism pur, concentrat, intens metaforic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
Greceanu” din Slatina, urmează o școală de biblioteconomie la București. A lucrat ca metodist la Casa Regională a Creației Populare Argeș (1961-1972), redactor la revista „Argeș” (1972-1974), cercetător la Biblioteca Județeană Argeș (1974-1997). După 1990 face parte din redacția revistei „Calende”. Debutează în caietul de poezie al revistei „Argeș”, cu ciclul Edict (1970), dar se impune cu volumul Curtea Veche (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), prima sa carte. Solitar și himeric, calofil de tip matein, așternându-și urechea pe catifeaua sonurilor vetuste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
că am muncit pe brânci, că am îndeplinit toate condițiile din Tratatul de Aderare și că Doamne ferește dacă am fi ratat pe puțin una sau câteva din aceste condiții n-am fi fost primiți sau am fi fost amânați la calendele grecești. Este o percepție odihnitoare pentru psihicul nostru colectiv, ea ne face mândri că, iată, am fost în stare să depășim toate obstacolele și șanțurile care ni s-au pus în cale etc. Îndrăznesc, în continuare, să exprim o altă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
călcasem În gura lăcomiei lăsând un manuscris la o editură. Hotărâsem Într-un moment de slăbiciune extremă al vieții mele că nu m-aș mai putea numi scriitor fără o astfel de relație. Am tot trecut de atunci pe la Editura Calende, dobândind cu timpul o anume experiență pe cale de a-mi forma ideea preconcepută că editurile din România nu resping manuscrisele, tot așa cum Administrația Spațiului Locativ nu respinge cererile de locuință. Tot ce-i hârtie e Îndosariat și Înregistrat și-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vitrege de pe-acolo. Drept e că nu m-au Împiedicat să-mi recuperez personal fragmentele de roman nedactilografiate Împrăștiate prin tot felul de redacții, așa că la o adică n-aveam decât să procedez la fel și cu manuscrisul de la Calende. Era de altfel singurul meu roman dactilografiat. Mama se Îndeletnicise cu treaba asta, pe când lucra Încă la biroul de copiat acte. La puțin timp după ce a bătut la mașină cele două sute cincizeci de pagini rămânând după orele ei de serviciu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]