361 matches
-
consideră numărul locuitorilor, ci numărul alegătorilor de deputat dietal, și numai aceștia au drept de alegere și pentru municipii, - apoi cu censul cel mare poporul român dă un contingent foarte neînsemnat de alegători, iară nobilii maghiari, fie ei cât de calici, tot sunt alegători. Iarăși lucru firesc: cei aleși în partea lor precumpănitoare sunt din șirul celor scoși prin jidani dintre viriliști. Și așa: fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare, în reprezentanța lui, după lege, ei rămân într-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ajutorul locuitorilor celor mai nevoieși. Ea a împărțit cergi, plapome și merinde între indivizii cei mai lipsiți, unelte de plugărie și ajutoare bănești între țărani. Austro-Ungaria va numi asemenea un al doilea plenipotențiar la conferență și acesta va fi baronul Calice, agentul diplomatic acreditat pe lângă M. Sa Domnul României. Despre succesele diplomatice ale lordului Salisbury, plenipotențiarul Angliei la viitoarea conferință, carele acuma vizitează curțile mari ale Europei, pentru a stabili o înțelegere între ele și Anglia, se vestesc pân - acuma lucruri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acești oameni care stăteau jos lângă agregatele lor, în grupuri, dar niște grupuri posomorâte. Aceasta era situația din industriile de automobile și cauciuc și în această situație am avut ocazia să văd rezultatele importante, până la cel mai neînsemnat și mai calic spălător de vase din cartierele sărace. Am început la o masă din clădirea sindicatelor - care nu era genul de loc dur pe care vi l-ați putea închipui ci era o clădire solidă la fel ca o bancă, de pe Ashland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-i plătească, bărbatul a spus că nu ia nimic pe lucrul lui; doar atât: să-i spună "mulțumesc Lui Dumnezeu" de câte ori se așează la masă. Uimit, vecinul a plecat mormăind: "Păi de-aia n-ai nici de unele în casă! Calic, da' cu nasu' pe sus!" Atunci, bărbatul s-a uitat la copil și am văzut cum în ochi îi juca toată bucuria și toată lumina soarelui. "Nu veniți la masă? Ia-l și pe prietenul tău, spală-l și haideți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
doritorilor puțina producția curentă, adică foi de plăcintă, foi waffé și cornete de înghețată, pe un gemuleț deschis, în partea opusă a fundației clădirii, direct în stradă. Cu pași siguri, trădând o îndelungată obișnuință, pe chiorâtelea (Bossul devenise agasant de calic și de hapsân, acumulând o serie de restanțe la facturile de electricitate și la cablu!), Dănuț și cu Fratele intrară în prima cameră, din stânga, de la piciorul treptelor, bârlogul, Wormhole, Gaura Viermelui și destinația lor precisă, din acel moment. "Într-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
decât lacrimi izbite în nuduri”; „Pe țărmul de briliant și borangic/ Iubita mea, te-a azvârlit sărmanul,/ Precum la circ, în pauză, un pitic/ Își șterge de pe față sulimanul.// Din al tău pântec galben, pelicanul/ Ciungul dă de pomană la calic:/ Mațe de fildeș înroșind Oceanul/ Iubita mea, ești alba Moby Dick!// Iubita mea, și ești o cantilenă/ topită în grăsime de balenă/ Când soarele se varsă în adânc,// De marmoră și silex și porfire,/ Ca untdelemnurile în tingire./ Iubita mea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
în piesele de teatru, natura temperamentală a personajelor, vizibilă în ambele compartimente, ies parțial din parametrii tendințelor dominante în epocă, prefigurând, embrionar, literatura obiectivă din perioada interbelică. Calitatea individualizantă a povestirilor din Prima durere (1906), Calea sufletului (1909), La masa calicului (1911), mai toate menținute în marginile anecdoticului, este cursivitatea, exprimată în relatarea fără artificii, în coeziunea articulației epice, în simplitatea compoziției. Lărgind teritoriul realismului mărunt cu aspecte de naturalism atenuat și cu mici erupții de romantism, proliferant în intervalul dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
dar o face disimulat, trecând afectul în note de vag umor și ironie discretă. Un mod al distanțării cu simpatie de personaje constă în semnalarea unor mici ciudățenii, ivite la senectute, ca în Tătucu, Greșeala, Păcatul coanei Asica, La masa calicului ș.a. O „femeie bărbată” se crede, ba chiar este, protagonista din Pe valea Oltețului. Tânăra proprietăreasă din schița „De închiriat” e o parșivă de speță caragialiană, la antipod, tipologic, aflându-se o bătrână longevivă, care, totuși, „se pregătește să moară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
unde un tânăr ridicat de jos o cedează, din generozitate, pe fiica de arhitect unui pretendent de condiția ei. SCRIERI: Petale, pref. Al. Macedonski, București, 1891; Prima durere, București, 1906; Sângele Solovenilor, București, 1908; Calea sufletului, București, 1909; La masa calicului, București, 1911; Cum plânge Zinica și alte nuvele, București, 1914; Povestea unei odăi, București, 1914; Bujoreștii, București, 1915; Epice și dramatice, București, 1921; Nevestele domnului Pleșu, București, 1921; Stăpâna, București, 1926; Greșeala lui Dumnezeu, București, 1929; Jucării sfărâmate, București, 1932
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
o gară în care vagoanele s-au oprit și grânele putrde și fermentate erump din sacii sparți și înnămolesc terenul", scriitorii "zac sute pe caldarâmul artei, întinși ca niște câini ce-și caută-n blană puricii la soare", mintea scriitorului "calică și strânsă ca o găleată" etc.) în alcătuirea unui tablou decrepit al lumii literare. Complementară reproșului violent este solicitarea imperativă care, deși formulată impersonal ("trebuie"), are aceeași țintă precisă. După construcția unui climax apocaliptic, poetul inferează, de la înălțimea amvonului, pe
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la „grosul dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță cojocarul din ma ha la ua Gor ga nu lui, prin să de straja domnească „într-o casă pă Podul Calicilor la 4 ciasuri din nopate, fiind cu doi neguțători“. Aceste mici locuri de recluziune au un ca rac ter temporar și tranzitoriu, femeia și cei doi clienți ai ei vor pe trece acolo între două și patru săptămâni. Perioada depinde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița Cișmeaua Roșie, Strada dr. Lueger, Strada Berthelot, Strada Popov, Strada Nuferilor, Strada Berthelot), cît și pe cea orizontală (Colțea, Ulița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor cu demotivarea prin încadrarea în serii denominative. Formele, tipurile, direcțiile de „ipostaziere“ sunt diverse. Iată un exemplu de extensiune pe verticală: Calea Rahovei, Podul Caliții, Calea la Măgurele, Calea Mehedințiului, Calea Prundului, Calea Craiovei, Podul Calicilor. Și un exemplu de extindere pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc treptat enclavele toponimice rurale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mojicul; 12. Inoportunul; 13. Pripitul; 14. Prostănacul; 15. Brutalul; 16. Superstițiosul; 17. Nemulțumitul; 18. Neîncrezătorul; 19. Nesimțitul; 20. Prost-crescutul; 21. Înfumuratul; 22. Cărpănosul; 23. Lăudărosul; 24. Îngâmfatul; 25. Lașul; 26. Oligarhul; 27. Întârziatul; 28. Bârfitorul; 29. Prietenul celor netrebnici; 30. Calicul. La fiecare paragraf avem o descriere detaliată a unui mod de comportament criticabil, sub forma de caz tipic „ideal”. Toate tipurile sunt negative. Ele nu reprezintă modele de virtuți, ca în cazul eroilor de epopee sau în comentariul lui Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de vistiernic în plin Divan, fiind cunoscut darul Măriei Sale până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era considerată urmare a mișeliei omului. Era chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
culturii în Moldova (1748-1803). O dată cu noua zidire și aproximativ pe locul celei din lemn, ctitorul i-a dat actualul hram și i-a dăruit bisericii sale clopote, icoane și alte odoare sfinte. Acestei biserici i se mai spunea cândva "Biserica calicilor", fiindcă aici ca, de altfel, și la biserica Prăpădoamna (Cuvioasa Parascheva), de la începutul străzii Păcurari, se închina breasla calicilor, aceste biserici av�nd în mod special în grijă, ocrotirea lor. Printre epitropii bisericii se afla într-o vreme și poetul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
hram și i-a dăruit bisericii sale clopote, icoane și alte odoare sfinte. Acestei biserici i se mai spunea cândva "Biserica calicilor", fiindcă aici ca, de altfel, și la biserica Prăpădoamna (Cuvioasa Parascheva), de la începutul străzii Păcurari, se închina breasla calicilor, aceste biserici av�nd în mod special în grijă, ocrotirea lor. Printre epitropii bisericii se afla într-o vreme și poetul moldovean Costache Conachi (1798-1857), ai cărui membri de familie au fost înmormântați în cimitirul din curtea bisericii (transformată în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
lucrarea sa intitulată "Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova", scrie că: Mai aflăm că la această biserică, precum și la biserica Banu și la o altă biserică Sfântul Neculai cel sărac (inexistentă azi) se închinau cei din breasla Calicilor. Vorbind despre arhitectura clădirii, informăm că este construită din cărămidă, pe fundație de piatră și că are învelitoare din tablă. Forma în plan este a unei nave, cu absidă semicirculară la altar și are un turn cu secțiunea pătrată, așezat
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cu valoare de imperativ are toate trei persoanele (persoana I, numai la plural): „Ei, acum cumnate, ia să vorbim o vorbă colea între bărbați, cocoanele să nu asculte;...” (I.L. Caragiale); „Să părăsești casa mea, muiere prefăcută; să te duci la calicul de calemgiu, auzit-ai tu?” (N. Filimon); „Tu să taci, ticălosule!...Să taci, tâlharule!... Să taci!...Să taci!...” (L. Rebreanu) „Străin și făr’ de lege de voi muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în uliță l-arunce.” (M. Eminescu) Observații: În strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
identitar narativ pe care Ileana dorește să-l perpetueze, nu același lucru se poate spune despre sărăcie. Această neagă "o componentă fundamentală a existenței umane" (Voicu, Voicu 2007: 185), si anume familia. Provenind dintr-o familie formată dintr-un "tata calic" și "o mamă vitregă [...] bețiva", Ileana pare să întrupeze imaginea (post)modernă prototipica a copilului pentru care valorile parentale lipsesc. Visul este singura alternativă de evadare dintr-o realitate socială deprimanta: "căci dacă n-ar fi visat, ar fi trebuit
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pare să întrupeze imaginea (post)modernă prototipica a copilului pentru care valorile parentale lipsesc. Visul este singura alternativă de evadare dintr-o realitate socială deprimanta: "căci dacă n-ar fi visat, ar fi trebuit să vadă că tatăl ei e calic, măi calic că toată lumea; că mă-sa vitregă e bețiva, măi bețiva că toate femeile, și că nici în Vinerea Patimilor nu e treaza [...]". Starea lucrurilor guvernată de o viață săracă și instabilă de familie este motivul pentru care Ileana
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
întrupeze imaginea (post)modernă prototipica a copilului pentru care valorile parentale lipsesc. Visul este singura alternativă de evadare dintr-o realitate socială deprimanta: "căci dacă n-ar fi visat, ar fi trebuit să vadă că tatăl ei e calic, măi calic că toată lumea; că mă-sa vitregă e bețiva, măi bețiva că toate femeile, și că nici în Vinerea Patimilor nu e treaza [...]". Starea lucrurilor guvernată de o viață săracă și instabilă de familie este motivul pentru care Ileana va adopta
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea arterelor, venelor și capilarelor servește la distribuirea uniformă a sângelui prin organ. La nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]