215 matches
-
eaua de drumuri �n traiectorii ?i perspective noi, care taie ?esuturile oră?ului. �n pie? e, noduri importante ale re?elei, echipamente administrative ?i de servicii, biserici, edificii de cultur?, amenaj?ri de agrement (f�nt�ni, squaruri, parcuri) confer? calit??i �n acela?i timp scenografice ?i igienice unui sistem �ndreptat c?tre eficacita-tea circulatorie, inclusiv �n vederea men?inerii ordinii de c?tre armat?. Fă?adele �n stil eclectic ale imobilelor de leg?tur? construite la marginea noilor drumuri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
timpului. Sintagma nu indic? dec�ț o cantitate: peste 500 de locuin?e, ceea ce permite ra?io-nalizarea ?antierului, folosind pe scar? larg? prefabricatele. �n ciuda tentativelor c�torva arhitec?i, M. Lods, E.�Aillaud, G. Candilis, �n special, pentru ameliorarea calit??îi spa?iilor publice, rela?iile umane induse r?m�n s?race. Construirea a sute de mari ansambluri pe tot teritoriul acoper? aproape deficitul de locuin?e, dar ea este grevat? de profunde caren?e de sociabilitate. De aceea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n 1949, INA-CASA, dotat? cu puteri ?i cu fonduri publice, d? un av�nt mai ales cantitativ construc?iei de locuin?e populare �n periferie urban?. Totodat?, anumite opera?iuni, cum ar fi cartierul Fortului Quezzi (Genova, 1957-1964), dovedesc reale calit??i, at�ț �n aceea ce pri-ve?te distribu?ia ?i orientarea locuin?elor, c�ț ?i implantarea de lungi imobile-bar? urm�nd capriciile unei topografii foarte accidentate. Dar situa?ia italian? este mai original? �n privin?a perspectivei asupra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
context topografic ?i ale unei p�nze urbane. Construc?iile sale, de exemplu casă Beires, la Povoa do Verzim (1973-1976), sau cartierul de locuin?e Sao Victor, la Porto (1974-1977) integreaz? �ntre altele poten?ialul artizanal ?i se impregneaz? cu calit??ile luminoase ale locului. Dincolo de climate, culturi, genera?îi ?i temperamente, aceast? arhitectur? o �nt�lne?te pe cea a lui Aalto. �n afirmarea talentului s?u singular, vene?ianul C.�Scarpa (1906-1978) exploreaz? mai pu?în o specificitate cultural
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1989) ?i Bibliotecă Na?ional? a Fran?ei (1989�1995). Datorit? func?iei lor simbolice, pro-iectele de biserici constituie �n mod frecvent ocazia unor experien?e formale total originale. Operele elve?ianului W. F�rderer ofer? o unitate stilistic? ?i calit??i plastice remarcabile (Saint�Nicolas, H�r�mence, 1963�1971), ca ?i cele ale germanului G. B�hm (1920), �n forme apropiate de expresionism (biserică de pelerinaj Neviges, Germania, 1963�1968). Plec�nd de la modele naturale, G. Michelucci (1989�1990
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
apă rece. Facerea din nou a Casei de apă pe o distanță de 80 m.l.; 3) Oloit de două ori cabinele dela căzi și dela aburi clasa I-a și clasa II-a cu ulei calitatea I-a și ocru calit. I-a; 4) Oloit 14 uși în două canaturi și un canat dat de două ori pe ambele părți cu oloi calit. I-a; 5) Reparația cuptorului; 6) Construirea din nou a unei uși cu geamuri”. Într-o ultimă sforțare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
căzi și dela aburi clasa I-a și clasa II-a cu ulei calitatea I-a și ocru calit. I-a; 4) Oloit 14 uși în două canaturi și un canat dat de două ori pe ambele părți cu oloi calit. I-a; 5) Reparația cuptorului; 6) Construirea din nou a unei uși cu geamuri”. Într-o ultimă sforțare de golire a contului Comunității evreiești, comerciantul B. Frischoff, patron al de-acum știutului magazin „Metalurgia română”, ridicase la data de 21
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Acestea sunt Ins) alternative extreme, că s) spunem așa, iar mie mi se pare c) prima alternativ) este cea mai natural) și pe care te poti bizui cel mai mult. Se poate realiza aceasta prin eforturi repetate sau prin propriile calit)ți. Dar a acționa continuu pentru realizarea unei asemenea sarcini neobișnuite nu este ușor pentru nimeni În vârtejul civilizației noastre. Toat) lumea se gr)bește așa de tare ast)zi”. Blok a scris lucrurile astea În 1909. Doctoriță Z., ginecolog
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Abilit)țile sale politice, pentru care a fost atât de mult apreciat, duseser) Inc) o dat) la moartea a mii de arabi. Evaluând cariera lui Nasser, profesorul Kerr Îi recunoaște iscusința politic), v)zând În el „un om cu remarcabile calit)ți personale și vocație politic)”, un fel de Bismarck al c)rui precursor a fost probabil Napoleon al III-lea. Napoleon avusese și el „ambiții mari pentru el Însuși și pentru țara sa”, „prestigiul s)u internațional sl)bise din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
iar „abilit)țile sale politice” nu au produs nimic altceva la fel de impresionant precum cadavrele pe care le-am v)zut dup) b)ț)lia din Deșertul Sinai, În 1967 - o mare parte dintre acestea putrezind, duhnind și lichefiindu-se. Remarcabilele calit)ți personale și vocația politic) nu funcționaser) și acestea erau rezultatele. M-am Întrebat cum m-aș fi simțit dac) eu aș fi f)cut aceste calcule și dac) eu aș fi fost liderul responsabil de acest m)cel. Printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de exemplu, între sistemele ,,moderate” și cele ,,revoluționare”. Primele sunt multipolare în ceea ce privește distribuția puterii, si omogene atunci cand trimit la scopurile urm)rite de state și la metodele pe care le implic). Ultimele sunt bipolare în ceea ce privește distribuția puterii, si eterogene cu privire la calit)țile statelor (1968, pp. 12-14; cf. 1965, pp. 89-100). Dac) factorii cauzali au fost identificați cu grij), atunci, categoriile s-ar putea dovedi de folos. Categoriile sunt utile dac) dau naștere unei game de aștept)ri care s) corespund) destinului
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dovezi care s)-si înt)reasc) aproape orice interpretare. Atunci cand Rousseau indic) o speranț) de pace între ț)ri cu un înalt grad de independent) și care au puține contacte reciproce, Hoffmann îi atribuie lui Rousseau ideea conform c)reia calit)țile interne ale unor astfel de state - state „bune” - ar putea fi cauza p)cii dintre ele. Rousseau d), în schimb, o explicație ce ține de mediu: statele pot s) nu intre aproape deloc în conflict, dac) sunt doar de la
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
principale s-au aliniat una împotriva celeilalte, în ciuda turbulentelor politice interne care au avut loc în perioada interbelic). Fondul principal al politicii internaționale r)mane extrem de constant, pattern-urile sunt recurente, iar evenimentele se repet) la nesfârșit. În privința tipologiei sau calit)ții lor, relațiile care prevaleaz) pe plan internațional arareori se schimb) cu vitez). Ele sunt în schimb marcate de o persistent) exasperant), persistent) la care trebuie s) ne aștept)m atâta vreme cât nici una dintre unit)țile aflate în competiție nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
care trebuie s) ne aștept)m atâta vreme cât nici una dintre unit)țile aflate în competiție nu e capabil) s) converteasc) domeniul internațional anarhic într-unul ierarhic. Caracterul anarhic de durat) al politicii internaționale este r)spunz)tor pentru izbitoarea uniformitate a calit)ții vieții internaționale de-a lungul mileniilor, declarație care va întruni un larg consimt)mânt. De ce avem de-a face atunci cu o persistent) tendinț) c)tre reducție? R)spunsul este dat de faptul c), de obicei, reducția rezult) nu
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
determin) s) analiz)m firmele în calitate de firme și statele în calitate de state, f)r) a acorda atenție diferențelor dintre ele. Atunci, la aceste întreb)ri se r)spunde f)când referire la poziționarea unit)ților în sistemul propriu, si nu la calit)țile lor intrinseci. Teoriile sistemice explic) de ce unit)ți diferite se comport) similar și de ce, în ciuda variațiilor lor, produc rezultate care se înscriu în categorii prev)zute. Invers, teoriile care-și îndreapt) analiza c)tre nivelul unit)ții, ne l
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
grupului este salvat). În variate moduri, societ)țile instituie norme și încurajeaz) conformitatea. Socializarea reduce diversitatea. Diferențele dintre mebrii societ)ții sunt mai mari decât diferențele în comportamentul lor observat. Caracteristicile persistente ale comportamentului de grup rezult), în parte, din calit)țile membrilor s)i. Pe de alt) parte, ele rezult) din tr)s)turile societ)ții pe care o produc interacțiunile lor. Primul mod în care structurile își produc efectele const) într-un proces de socializare, care limiteaz) și modeleaz
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
valorile șefilor de trib sau de ale indienilor; economiștii nu sunt preocupați de organizarea și eficiența firmelor particulare, sau de schimburile dintre ele; iar pe politologi nu-i intereseaz) personalitatea și interesele indivizilor care ocup) diferite funcții. Ei las) deoparte calit)țile, motivele și interacțiunile actorilor, nu din cauz) c) aceste aspecte ar fi neinteresante sau neimportante, ci datorit) faptului c) ei vor s) afle cum sunt afectate calit)țile, motivele și interacțiunile unit)ților tribale de structură tribal), cum sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
intereseaz) personalitatea și interesele indivizilor care ocup) diferite funcții. Ei las) deoparte calit)țile, motivele și interacțiunile actorilor, nu din cauz) c) aceste aspecte ar fi neinteresante sau neimportante, ci datorit) faptului c) ei vor s) afle cum sunt afectate calit)țile, motivele și interacțiunile unit)ților tribale de structură tribal), cum sunt influențate deciziile firmelor de piață în cadrul c)reia acționeaz), si cum anume este modelat comportamentul oamenilor de funcțiile pe care le dețin. ÎI Conceptul de structur) este întemeiat
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Cum devin ele singurele partide din cadrul c)rora se decide alegerea? Un membru al parlamentului devine lider al propriului partid sau prim ministru dup) un lung mandat în parlament, dovedindu-și meritele urcând succesiv treptele ierarhiei ministeriale, si etalându-și calit)țile pe care Cameră Comunelor le consider) importante. Membrii celor dou) principale partide parlamentare decid cine anume va ajunge în cea mai înalt) funcție. Ei selecteaz) persoană care le va conduce partidul atunci când acesta nu se afl) la putere, si
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la guvern)mântul executiv poate s) cad) foarte bine în mâinile inferioare ale unor practicieni mai puțin iscusiți”. Sub aceast) form) erau exprimate și reflecțiile lui Anthony Trollope la adresa carierei lui Șir Timothy Beeswax, un conduc)tor de partid cu calit)ți aproape magice (1880, III, 169; cf. I, 216). Rolurile de conduc)tor de tar) și de conduc)tor al unui partid într) cu ușurinț) în conflict. În absența unui principiu formal de tipul celui american de checks and balances
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mai degrab) un concept care ține de ansamblul sistemului. Din nou, paralelă cu teoria referitoare la piaț) se dovedeste corect). Atât firmele, cât și statele, sunt unit)ți similare. În toate variațiile lor că form), firmele împ)rt)șesc anumite calit)ți: ele sunt unit)ți autonome care, între limite guvernamental instituite, decid de unele singure cum s) fâț) fâț) mediului în cadrul c)ruia funcționeaz), si cum anume s) acționeze pentru a-și atinge scopurile. Variația structurii este introdus) în cadrul explicației
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și nici cea cu privire la interacțiunile lor, în afar) de situația în care fuziunea formal) a firmelor le reduce în mod semnificativ num)rul. În definiția structurii de piaț), firmele nu sunt identificate, iar interacțiunile lor nu sunt descrise. A considera calit)țile firmelor și natura interacțiunilor lor ca fiind p)rți ale structurii de piaț), ar însemna a spune c) faptul c) un sector al unei economii este sau nu oligopolist ar depinde mai degrab) de modul în care firmele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
amploarea contactelor și schimburilor dintre ele. Ne întreb)m ce marj) de aștept)ri ia naștere strict din observarea tipului de ordine care prevaleaz) între ele, si a distribuției capabilit)ților din cadrul acelei ordini. Ne abținem de la analiza oric)ror calit)ți particulare ale statelor, si a oric)rora dintre conexiunile lor concrete. Ceea ce r)mane este un tablou pozițional, o descriere general) a aranjamentului în totalitate ordonat al unei societ)ți, f)cut) mai degrab) în funcție de plasamentul unit)ților, decât
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
particulare ale statelor, si a oric)rora dintre conexiunile lor concrete. Ceea ce r)mane este un tablou pozițional, o descriere general) a aranjamentului în totalitate ordonat al unei societ)ți, f)cut) mai degrab) în funcție de plasamentul unit)ților, decât de calit)țile lor. IV Avem acum definite cele dou) elemente esențiale ale unei teorii sistemice a politicii internaționale - structura sistemului și unit)țile sale aflate în interacțiune. În demersul meu, m-am îndep)rtat extrem de mult de abord)rile obișnuite. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) urm)reasc) finalit)ți rezonabile și onorabile, ins) nu pot s) prevăd) cum le-ar putea atinge. Problema nu rezid) în lipsa lor de inteligent) sau în reaua lor voinț), deși unele n-ar putea pretinde c) le lipsesc aceste calit)ți. Gravitatea problemei nu poate fi înțeleas), pan) când nu se realizeaz) faptul c) inteligență și bun)voința nu pot s) fac) descoperiri său s) acționeze pe baza unor programe comune. La începutul acestui secol, Winston Churchill a observat c
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]