KorAP: Find »[drukola/base=calmar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...16 >

387 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638

ori. Calmarul semnaliză și el de trei ori. — Poate să reacționeze destul de rapid, constată Norman. Da, repede. E inteligent, spuse iarăși Ted. Vă spun eu. E inteligent și vrea să discute. Ted semnaliza o dată lung și de două ori scurt. Calmarul repetă mesajul. — Așa, tăticu’, spuse Ted. Vorbește cu mine, Jerry. Semnaliză după un model și mai complicat, iar calmarul Îi răspunse și apoi se mișcă spre stânga. — Trebuie să-l țin de vorbă, spuse Ted. Odată cu calmarul, Ted se mișcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
spuse iarăși Ted. Vă spun eu. E inteligent și vrea să discute. Ted semnaliza o dată lung și de două ori scurt. Calmarul repetă mesajul. — Așa, tăticu’, spuse Ted. Vorbește cu mine, Jerry. Semnaliză după un model și mai complicat, iar calmarul Îi răspunse și apoi se mișcă spre stânga. — Trebuie să-l țin de vorbă, spuse Ted. Odată cu calmarul, Ted se mișcă și el, trecând de la un hublou la altul, semnalizând cu lanterna. Calmarul continua să răspundă cu strălucirea propriului său

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
două ori scurt. Calmarul repetă mesajul. — Așa, tăticu’, spuse Ted. Vorbește cu mine, Jerry. Semnaliză după un model și mai complicat, iar calmarul Îi răspunse și apoi se mișcă spre stânga. — Trebuie să-l țin de vorbă, spuse Ted. Odată cu calmarul, Ted se mișcă și el, trecând de la un hublou la altul, semnalizând cu lanterna. Calmarul continua să răspundă cu strălucirea propriului său corp, dar Norman simți că acum avea un alt scop. ÎI urmară cu toții pe Ted din Cilindrul D

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
după un model și mai complicat, iar calmarul Îi răspunse și apoi se mișcă spre stânga. — Trebuie să-l țin de vorbă, spuse Ted. Odată cu calmarul, Ted se mișcă și el, trecând de la un hublou la altul, semnalizând cu lanterna. Calmarul continua să răspundă cu strălucirea propriului său corp, dar Norman simți că acum avea un alt scop. ÎI urmară cu toții pe Ted din Cilindrul D În Cilindrul C. Ted aprinse lanterna. Calmarul răspunse, continuând să se miște. — Ce face? — Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
de la un hublou la altul, semnalizând cu lanterna. Calmarul continua să răspundă cu strălucirea propriului său corp, dar Norman simți că acum avea un alt scop. ÎI urmară cu toții pe Ted din Cilindrul D În Cilindrul C. Ted aprinse lanterna. Calmarul răspunse, continuând să se miște. — Ce face? — Poate vrea să ne conducă... — De ce? Ajunseră În Cilindrul B, unde erau amplasate echipamentele vitale, dar aici nu existau hublouri. Ted se Îndreptă spre A, sasul habitatului. Nici aici nu erau hublouri. Ted

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Ted sări jos imediat și deschise trapa din podea, lăsând să se vadă apa Întunecată. — Ai grijă, Ted. — Vă spun eu, e inteligent, zise Ted. Apa de la picioarele sale strălucea În verde-pal. — lată-l că vine. Încă nu se vedea calmarul, ci doar strălucirea sa. Ted semnaliză cu lanterna Îndreptată spre apă. Lumina verde licări drept răspuns. Încă mai vorbește, spuse el. Și cât timp vorbește... Cu o iuțeală fulgerătoare, tentaculul ieși brusc din apă și se balansă Într-un arc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-l lăsase În Cilindrul E. Orbecăi cu mâinile pe perete după un altul, tușind din cauza fumului. Ochii și plămânii Îi ardeau, cu toate că purta masca de gaze. Și deodată, cu un scrâșnet metalic Înfiorător, Începură izbiturile. Habitatul se legăna sub loviturile calmarului care se Întorsese. O auzi pe Fletcher prin intercom, dar vocea Îi era stridentă și neclară. Zgomotul teribil al izbiturilor și al metalului deformat continua. Iar Norman Își zise: „Vom muri. De data asta vom muri“. Nu găsi nici un extinctor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
E, dar, din cine știe ce motiv, ușa de trecere era Închisă. Încercă să Învârtească roata ca s-o deblocheze: era Înțepenită. Nu mai văzu pe nimeni. Unde erau ceilalți? Apoi Își aminti ceva În legătură cu Ted. Ted murise. Avu o imagine a calmarului izbind trupul lui Ted de pereții sasului. Apoi Fletcher Îi spusese să se Întoarcă și acționase Întrerupătorul de putere... Începu să-și reamintească. Incendiul. Avusese loc un incendiu În Cilindrul E. Se dusese cu Tina În E ca să stingă incendiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Nouăzeci și șase de ore. Atât Îi trebuie heliului ca să iasă din organism. — Aha. Norman se duse la hublou și privi la DH-7 și la submarin. Până acolo era o distanță de nouăzeci de metri. Crezi că se va Întoarce calmarul? Beth ridică din umeri. — Întreabă-l pe Jerry. Norman Își zise: „Acum nu mai face caz de chestia cu Geraldine. Sau preferă să-și Închipuie această entitate răuvoitoare ca fiind masculină?“. — Care-i monitorul? — Ăsta, spuse ea și conectă monitorul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Îți vor distrage atenția de la griji. Așa este. — Personal, adăugă Beth, cred că ar fi bine să ne Întoarcem În astronavă. — De ce? Nu sunt convinsă că am descoperit totul. — Până acolo drumul e lung, spuse Norman. — Știu. Dar dacă acest calmar ne slăbește o vreme, aș putea Încerca. — Doar așa, ca să-ți găsești o ocupație? — Ia-o cum crezi. Își consultă ceasul. — Norman, am să dorm vreo două ore. Pe urmă tragem la sorți, să vedem cine se duce la submarin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
simțea nevoia să-și asume el acest efort. — OK, spuse ea. Du-te. E bine așa. Norman Își ascunse surpriza. — Și eu cred la fel. Cineva trebuie să supravegheze dispozitivul. Și aș putea să te avertizez, În cazul În care calmarul s-ar apropia. — Așa este, spuse Norman, zicându-și: „Drace! Vorbește serios.“ Nu cred că asta e o treabă pentru Harry. — Nu. Harry nu stă prea bine cu fizicul. Și apoi, Încă mai doarme. Eu zic să-l lăsăm să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
se mișcă cu Încetinitorul. Curând simți că nu mai are suficient aer și Înjură. Ce s-a Întâmplat? — Nu pot să merg repede. Se uita tot timpul spre nord, așteptându-se din clipă În clipă să vadă strălucirea verzuie a calmarului apropiindu-se, dar orizontul rămânea Întunecat. — Te descurci minunat, Norman. Totul e bine. Ajunsese la jumătatea drumului. Putea vedea acum DH-7-le: mult mai mic decât propriul lor habitat, cu un singur cilindru Înalt de doisprezece metri și cu foarte puține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
radioul său se trezi imediat la viață: — ... acolo? Norman, ești acolo? Răspunde, te rog! Era Harry. — Sunt aici, răspunse Norman. — Norman, pentru numele lui Dumnezeu... În acel moment, Norman văzu strălucirea verzuie și Își dădu seama de ce se legănase submarinul. Calmarul se afla la numai zece pași, răscolind sedimentele de pe fundul oceanului, zvârlindu-și tentaculele amenințătoare spre el. — ... Norman, vrei să... Nu era timp de stat pe gânduri. Norman făcu trei pași mari, sări și se strecură prin trapa deschisă În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Se sprijini de unul din tentacule, alunecând pe lianele uriașe, urât mirositoare, și căzu pe puntea din apropierea bucătăriei, lovindu-se cu capul de podeaua metalică. Se răsuci pe spate. Văzu deasupra cele două tentacule, strângând salteaua, răsucind-o. „Știe oare calmarul ce s-a Întâmplat? Că i-am scăpat, adică?“ Norman se uită În jurul său disperat. „O armă. O armă. Ăsta e habitatul Marinei. Trebuie să fie pe undeva o armă.“ Tentaculele rupseră salteaua și bucăți albe de căptușeală căzură jos

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
o serie de tije argintii: „Harpoane I“. Când urcase, nu le observase. Fiecare harpon avea În vârf un bulb ca o grenadă de mână. Capete explozive? Începu să coboare. Tentaculele alunecau și ele În jos, urmărindu-l. Cum de știa calmarul unde se afla? Răspunsul Îl află când, trecând pe lângă hublou, văzu afară ochiul care-l privea. „Dar, Doamne Dumnezeule, ăsta mă poate vedea!“ „Ține-te departe de hublouri!“ Nu mai judeca lucid. Totul se petrecea prea repede. Târându-se pe lângă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ăsta mă poate vedea!“ „Ține-te departe de hublouri!“ Nu mai judeca lucid. Totul se petrecea prea repede. Târându-se pe lângă lăzile de explozibil din magazie, Își zise: „Ar fi bine să nu ratez“ și ateriză pe puntea sasului. Brațele calmarului alunecau În jos, apropiindu-se. Trase de unul din harpoane. Era prins de perete cu o coardă de cauciuc. Norman trase de ea, Încercând să elibereze arma. Tentaculele se apropiau. Smuci cauciucul, dar nici gând să se deblocheze. Ce naiba avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Întunecă În jur, iar apoi trase. Simți o durere teribilă În piept și abdomen. Preț de o clipă se gândi cu groază că se Împușcase singur. Apoi, Își dădu seama ușurat că nu fusese decât șocul: pieptul Îl ardea, dar calmarul Îi dăduse drumul. Încă nu vedea nimic. Îndepărtă de pe vizorul căștii, palma care căzu cu greutate pe punte, zvârcolindu-se, separată de brațul animalului. Pereții interiori ai habitatului erau stropiți cu sânge. Un tentacul se mai mișca, celălalt arăta ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
cu greutate pe punte, zvârcolindu-se, separată de brațul animalului. Pereții interiori ai habitatului erau stropiți cu sânge. Un tentacul se mai mișca, celălalt arăta ca un ciot zdrențuit. Amândouă brațele se retrăseseră, alunecând prin trapă. Norman alergă la hublou: calmarul se Îndepărta cu iuțeală, strălucirea-i verde pierzându-se În depărtare. Reușise! Îl Învinsese! Reușise. DH-8 — Câte ai adus? Întrebă Harry, cântărind un harpon În mâini. — Cinci, răspunse Norman. N-am putut duce mai mult . Și zici că a funcționat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Câte ai adus? Întrebă Harry, cântărind un harpon În mâini. — Cinci, răspunse Norman. N-am putut duce mai mult . Și zici că a funcționat? continuă Harry, examinând bulbul exploziv din vârf. — Da, a funcționat, i-a retezat tentaculul. — Am văzut calmarul fugind, spuse Harry. M-am gândit că trebuie să-i fi făcut ceva. — Unde e Beth? Nu știu. Costumul i-a dispărut. M-am gândit că poate s-a dus pe astronavă. — Pe astronavă? spuse Norman, Încruntându-se. — Tot ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
gândit că poate s-a dus pe astronavă. — Pe astronavă? spuse Norman, Încruntându-se. — Tot ce știu e că, atunci când m-am trezit, era deja plecată. Mi-am dat seama că tu te duseseși În celălalt habitat, apoi am văzut calmarul și am Încercat să te previn prin radio, dar cred că pereții metalici au Împiedicat recepția. — Vasăzică, Beth a plecat? spuse Norman. Începea să devină mânios. În loc să stea la consolă și să supravegheze senzorii În timp ce el era afară, Beth plecase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
Harry a zis că-mi ține locul. — Ce-a zis? Norman se uită la Harry. Acesta clătină din cap a negație. — Harry a zis că-mi ține locul la consolă. Mi-a zis să mă duc pe navă. Și Întrucât calmarul nu se afla prin apropiere, m-am gîndit că ar fi nimerit să plec. Norman acoperi microfonul cu mâna. — Nu-mi amintesc asta, spuse Harry. — Ai vorbit cu ea? Nu-mi amintesc să fi vorbit cu ea. Beth interveni: — Întreabă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
de pilotaj a astronavei. Da, spuse Norman, uitându-se la ea. Arăta bine. Ba chiar arăta mai bine ca oricând. Mai puternică și mai senină. De fapt, era chiar frumoasă. — Harry a fost de părere că dihania nu va reveni. — Calmarul a fost prin apropiere? Norman Îi povesti pe scurt atacul. — Dumnezeule! Îmi pare rău, Norman. N-aș fi plecat dacă mi-aș fi Închipuit așa ceva. În nici un caz nu vorbea asemenea cuiva care o luase razna. Tonul ei era firesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
ești supărată. — Sunt sătulă de batoanele alea, spuse Beth. Până să veniți voi am mâncat vreo unsprezece. — Păi, fă o duzină Întreagă, zise Norman, și hai să ne Întoarcem la habitat. Pe drumul de Întoarcere merseră Încordați, cu ochii după calmar. Dar Norman se simțea mai bine la gândul că erau Înarmați. Și Încă ceva: o Încredere În sine provocată de confruntarea precedentă cu calmarul. — Ții arma aia ca și cum chiar ai avea de gând s-o folosești, remarcă Beth. Da, așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
și hai să ne Întoarcem la habitat. Pe drumul de Întoarcere merseră Încordați, cu ochii după calmar. Dar Norman se simțea mai bine la gândul că erau Înarmați. Și Încă ceva: o Încredere În sine provocată de confruntarea precedentă cu calmarul. — Ții arma aia ca și cum chiar ai avea de gând s-o folosești, remarcă Beth. Da, așa este. Toată viața fusese un cercetător științific universitar și niciodată nu se considerase un om de acțiune. Cel puțin, nu participase la nimic altceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
că sunt puțin cam stresată. Dar, Norman, serios vorbind, Înainte de a pleca pe astronavă, Harry a venit aici și mi-a spus c-o să-mi țină locul. l-am zis că ești la submarin, că În zonă nu era nici un calmar și că aș vrea să merg pe astronavă. A spus că e perfect, Îmi ține el locul. Și acum nu-și mai amintește nimic. Nu ți se pare că e cam ciudat? — Ciudat? — Termină! Fii serios! — Serios? — Chiar Încerci să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]