123 matches
-
din străinătate. Insurgenții bosniaci au respins amnistia și războiul cu Turcia urmează. Insurecția este încurajată, se zice, nu numai de Rusia, dar chiar de Austria. Un om cu mare vază, un om la ordinea zilei este I.D. Ionescu, cântărețul bucureștean. Canțonetele lui politice sunt foarte gustate, mai ales în timpul cât era Lascăr Catargiu la putere, canțonetele - multe din ele de Pantazi Ghica, deși anonime - făceau furori.63 Acum dădea reprezentații 302 bucureștii de altădată semnatarii „programei“ mai aflăm numele lui: C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se zice, nu numai de Rusia, dar chiar de Austria. Un om cu mare vază, un om la ordinea zilei este I.D. Ionescu, cântărețul bucureștean. Canțonetele lui politice sunt foarte gustate, mai ales în timpul cât era Lascăr Catargiu la putere, canțonetele - multe din ele de Pantazi Ghica, deși anonime - făceau furori.63 Acum dădea reprezentații 302 bucureștii de altădată semnatarii „programei“ mai aflăm numele lui: C. Bosie, E. Costinescu, Ciru Oeconomu, N. Fleva, D. Giani, Ilariu Izvoreanu, M. Macca, C. Nacu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că România nu se va mărgini numai la rolul de spectatoare nepăsătoare, deoarece amândouă țările au același interes d-a se libera de suveranitatea Turciei“ - Memoriile, vol. VIII, p. 43). 62. Cetinje, capitala principatului Muntenegru. 63. În ianuarie 1876, pentru canțonetele sale, care conțineau „espresiuni injurioase în contra domnitorului și a guvernului“, lui I.D. Ionescu i s-a interzis de către autorități la Hotel Dacia, într-o sală de jos, în tovărășia unui cântăreț francez, anume Charles Valtier, și a unei tinere cântărețe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primăvara și vara anului 1876 spectacolele de varietăți aveau loc în grădina Union Suisse, în grădina Rașca, în grădina „noului Hotel Dacia“ unde cânta muzica militară și oferea „concerte amuzante“ „domnișoara Finetta“, în grădina Guichard (o „companie lirică franceză“ prezenta „canțonete și operete amuzante“), în grădina „Paradis“ din spatele Episcopiei (farsa într-un act D-na Caliopi Busuioc de Iacob Negruzzi) ș.a. 66. „Comitetul electoral din București“, ROM., an. XX, 31 mai, 1 iunie 1876, p. 474. Întrunirea electorală a avut loc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată l’intention de porter atteinte, directiment ou indirectiment, à la situation des PrincipautésUnies, telle qu’elle résulte des traités“ - Ministerul Afacerilor Străine, Documente oficiale... prezentate corpurilor legiuitoare, București, 1878, p. 21. 7. Matei Millo prezentase pentru întâia oară „canțoneta politică“ Haine vechi sau Zdrențele politice - satiră virulentă a vechiului regim conservator - în sala Bossel, la 14/26 septembrie 1876. Pentru seara de 11/23 ianuarie 1877 el primise autorizație din partea Ministerului Instrucțiunii să dea - împreună cu alți artiști - un spectacol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
hotărârea finală urmând să fie luată de persoanele competente, respectiv de ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Gh. Chițu, care însă lipsea din București. În seara spectacolului faptele s-au petrecut aproximativ așa cum le descrie Bacalbașa, inclusiv scena finală a prezentării canțonetei în fața cortinei lăsate, așa cum va menționa în Camera Deputaților și un „martor ocular“, deputatul Lascăr Costin („Domnilor, am fost martor ocular faptului petrecut aseară...“): „...Molièrul nostru românesc, Millo, a jucat canțoneta sa pe întuneric, cu cortina căzută îndărătul său, între
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
așa cum le descrie Bacalbașa, inclusiv scena finală a prezentării canțonetei în fața cortinei lăsate, așa cum va menționa în Camera Deputaților și un „martor ocular“, deputatul Lascăr Costin („Domnilor, am fost martor ocular faptului petrecut aseară...“): „...Molièrul nostru românesc, Millo, a jucat canțoneta sa pe întuneric, cu cortina căzută îndărătul său, între două capete de lumânări de seu și blestemând în fundul conștiinței sale ora în care s-a decis să se facă artist român“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea ordinară. Ședința de la 12 ianuarie 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
declarase indignat în ședința Adunării Deputaților din 12/24 ianuarie 1877: „Aseară, prin niște măsuri arbitrare și inconstituționale luate de comitetul teatral s-a provocat în teatru o adevărată rebeliune; s-a oprit de a se juca o piesă, o canțonetă care s-a jucat de mai multe ori în sala de la Bossel și aiurea... Prin această măsură s-a lovit nu numai Constituțiunea care a abolit cenzura în țara aceasta, dar a izbit și în demnitatea unui artist mare“ (MOF
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era prea mică spre a putea cuprinde pe toți cei cari veneau să asiste la reprezentație. Mesele erau așezate până aproape de trotuarul străzii, iar în fiecare seară erau refuzate, din cauza lipsei de spațiu, între 200 și 300 persoane. Ionescu avea canțonetele lui de mare succes. Satira, împotriva unui bulgar, cântată pe o arie populară: Să vezi na Petrana noastră Când iese na portă, Cum se strânge lume totă Și se face rotă. Sau: Cu o botină De cea mai fină Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1976, p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu va prezenta la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prilejul morții lui I.D. Ionescu (Ion C. Bacalbașa, I.D. Ionescu, Ileana, an. I, nr. 2, septembrie 1900, p. 29, în care aflăm și o succintă caracterizare a celebrului actor, importantă pentru definirea stilului său de interpretare: „...Era cântărețul tip al canțonetei. Simpatic, cu o înfățișare impozantă, elegant și zvelt - deși era gras -, poseda o mască mobilă capabilă să înfățișeze cele mai fine nuanțe; gesturile și mișcările măsurate, ajutând admirabil la vivificarea ideilor, niciodată triviale. Vocea-i, deși nu era mare, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a decurs după toate legile solemne ale etichetei, dar la șampanie ușa se deschide și cântăreața Fanelly apare în cel mai decoltat decolteu. Aplauzele și vivaturile izbucniră, iar Fanelly, învârtindu-se nebunatic, începu să cânte una dintre cele mai ușoare canțonete al ușorului ei repertoriu. Apoi, luând un pahar de șampanie, se repede la Conul Mitiță, i se așează pe genunchi, îl prinde de gât și îl sărută. În aclamațiile unanime bietul Dimitrie Sturdza s-a făcut roșu ca un rac
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Este director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, ÎCCJ a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității. În perioada 1970 - 2003 a obținut numeroase medalii, diplome, semne ale recunoașterii valorii interpretative: folclor, romanțe, canțonete, colinde, serenade etc. Între altele: În: Italia, Franța, Finlanda, Danemarca, Grecia, Ungaria, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Rusia, China, Coreea, Japonia, Mexic, Brazilia, Egipt, Israel, Cuba etc.
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
de pian din 1878 și 1879. În 1880 participă la cursurile de compoziție ale lui Ernest Guiraud. Sub oblăduirea sa, Debussy a câștigat locul al doilea la concursul Prix de Rome în 1883 și primul loc în anul următor cu canțoneta "L'enfant prodigue", care l-a ajutat să obțină o bursă de studiu la Vila de Medici în Roma timp de trei ani. Apariția creației muzicale a lui naște însă un curent absolut novator: impresionismul muzical. Impresionismul este o mișcare
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
la pupitrul dirijoral, reușind să formeze un nou public interesat de muzica simfonică. A scris vodeviluri, muzică vocal-simfonică, de cameră, corală, lieduri și muzică de scenă. Printre lucrările sale se numără: un cvartet de coarde, o sonatină pentru pian, cinci canțonete comice pentru vioară și pian, vodevilurile proiectate pentru spectacole bucureștene "Păunașul codrilor" (1857) și "Spoielile Bucureștilor" (1863), muzica însoțitoare la "Despot-Vodă" (Vasile Alecsandri, 1860) ș.a. A fost profesor în Conservatorul din București și director al acestuia; a predat aici cursuri
Eduard Wachmann () [Corola-website/Science/308782_a_310111]
-
Perioada interbelică în Occident cuprinde "musical"-uri, "music-hall"-ul, primii interpreți europeni de "swing jazz" (între care, chitaristul Django Reinhardt). Viziunile mai conservatoare vor determina înflorirea noului „"lied"” englez, a șansonetei și a valsului la acordeon ("musette"), ambele franțuzești, a canțonetei italiene - ele depășesc hotarele țării lor și rămân imortalizate prin înregistrări sonore și filme (celebrul "Sous les toits de Paris", 1930, în regia lui René Clair). La încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, situația politică a românilor se schimbă
Muzică ușoară () [Corola-website/Science/309407_a_310736]
-
Chevalier și Edgar Quinet. După întoarcerea în Țară, tânărul Carada, la numai 18 ani decide să participe la lupta pentru democrație, informând pe revoluționarii exilați asupra stării lucrurilor din Țară și împărțind broșurile acestora. De altfel, el însuși a compus canțonete cu caracter politic ce au fost jucate pe scenele craiovene. Liviu Rebreanu spunea despre Carada că și-a „"început viața cu versuri și a sfârșit-o cu poezia cifrelor"”. Opera lui propune spectatorilor și cititorilor atât idei moralizatoare, cât și
Eugeniu Carada () [Corola-website/Science/306443_a_307772]
-
Române din București. Tot în această perioadă interpretează și rolul Tamino din "Flautul Fermecat" de Mozart pe scena conservatorului bucureștean. Invitat frecvent la Televiziunea Română Caraman apare la emisiunile regretatului Iosif Sava interpretând lieduri, arii de operă și operetă, dar și canțonete în alte emisiuni culturale ale Televiziunii Naționale. În 1984 se încearcă înregimentarea sa în rândurile tinerilor studenți ai partidului comunist, Caraman refuzând categoric această ofertă. Acest refuz de a devenii membru de partid în P.C.R. a avut consecințe grave asupra
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
vieții cultural-teatral-muzicale din Transilvania. A urmat primele patru clase la gimnaziul german din Sebeș, continuate la Blaj, Brașov și Năsăud, unde a obținut bacalaureatul în anul 1900, devenind cunoscut ca dirijor al corului elevilor cu care a interpretat, printre altele, ”Canțoneta italiană”, compoziție proprie pentru cor bărbătesc pe versuri de Vasile Alecsandri, prima sa lucrare executată în public și în calitate de dirijor. În anii 1900-1903 a studiat teologia la Sibiu cu licența preot nehirotonisit încă. Cu o bursă de trei ani a
Augustin Bena () [Corola-website/Science/321405_a_322734]
-
fost produs la invitația casei de discuri belgiană “Chant de Linos” sub bagheta directorului artistic și dirijorului principal, Benoît Fromanger. Cel de-al doilea CD este dublul album Marcel Pavel - “Very Classic”. Acesta conține arii celebre din muzica de operă, canțonete și crossover. Orchestra Simfonică București dezvoltă proiectul social educațional Salut CULTURA! ce promovează artei sonore și interpretative. Misiunea proiectului Salut CULTURA! este prezentarea evenimentelor culturale facilitând percepția fenomenului muzical prin optimizarea comunicării între public și artiști. Salut CULTURA! urmărește educația
Orchestra Simfonică București () [Corola-website/Science/325556_a_326885]
-
Giacomo Gastoldi,Giaches de Wert, Lodovico Grossi de Viadana au compus și au interpretat muzică festivă la modă, muzica nupțială, de scenă și liturgică. Cea dintâi creație a lui Salamone Rossi, publicată în 1589, a fost o culegere de 19 canțonete, compoziții scurte și dansante pentru trei voci, pe texte ușoare și voluptoase. Rossi s-a bucurat de apreciere și pentru o culegere de madrigaluri mai serioase, în care a utilizat versurile poeților faimoși ai epocii, precum Guarini, Marino, Rinaldi, Cileni
Salamone Rossi () [Corola-website/Science/331514_a_332843]
-
1973, Oanță a înființat corul de copii MiniSONG — o miniatură a Song-ului, în care a îndrumat pașii multor copii spre muzică. I-a învățat pe cei mici piese din folclorul românesc și universal, titluri celebre din muzica de film, canțonete, muzică din operete. Au avut numeroase turnee, au fost pe aproape toate scenele țării și în străinătate, se pregăteau chiar de un adevărat turneu în America. Alina Sorescu a fost cea mai mică membră a grupului MiniSONG. Avea doar 4
Ioan Luchian Mihalea - In memoriam, 65 de ani de la nașterea artistului-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105909_a_107201]
-
au susținut proiectele și i-au asigurat împlinirea lor poeta Carmen Aldea Vlad și actorul Florin Pretorian. Împreună au putut revigora acest gen al music-hall-ului, uitat pe nedrept, un elixir al bunei dispoziții, ce reunește scheciuri, muzică (șansonete, tango-uri, romanțe, canțonete), efecte de lumină și coregrafie. Unicitatea spectacolui, tentă sine qua non a oricărei creații, a scos la iveală jocul de scenă al tinerilor artiști, studenții anilor I, II, III, specializările Arta Spectacolui, Actorie și Coregrafie, precum și a studențiilor masteranzi Arta
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]