123 matches
-
Este director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, ÎCCJ a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității. În perioada 1970 - 2003 a obținut numeroase medalii, diplome, semne ale recunoașterii valorii interpretative: folclor, romanțe, canțonete, colinde, serenade etc. Între altele: În: Italia, Franța, Finlanda, Danemarca, Grecia, Ungaria, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Rusia, China, Coreea, Japonia, Mexic, Brazilia, Egipt, Israel, Cuba etc.
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
Faust” la Rijeka Opera (Croația), tenorul bistrițean Ștefan Pop, câștigătorul ediției 2010 a concursului Operalia - Plácido Domingo (Londra) a interpretat pe scena Sălii Radio aria „Una furtiva lagrima” din „Elixirul dragostei” de Donizetti, aria lui Alfredo din „Traviata” sau populara canțonetă „O sole mio” de Eduardo di Capua. Acompaniați la pian de Ștefan Doniga, soprana Rodica Vică și tenorul Ștefan Pop au interpretat duetul Adina - Nemorino din „Elixirul dragostei” și duetul Violetta - Alfredo, “Parigi, o cara, noi lasceremo...” din „Traviata”. “Vocația
?Suflet ?n culori? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83468_a_84793]
-
de 10 000 de dolari. Programat a se desfășura în perioada 20-23 mai, pe scena Teatrului Municipal din Lugoj, evenimentul este organizat de instituția-gazdă, sub patronajul Primăriei și Consiliului Local Lugoj. Repertoriul de concurs include arii de operă impuse și canțonete italiene sau spaniole. La gală participă orchestra Operei Române, sub bagheta dirijorului italian David Crescenzi. Turnirul tenorilor va fi completat de numeroase alte evenimente culturale. Programul festivalului are următoarele repere: joi, 20 mai, ora 19, festivitatea inaugurală, urmată de o
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
ajuns: pe la "semifinale", de undeva, din labirinturile "vieții de după moarte", se auzeau în noapte, în toată macabritatea lor, castaniete lovite furios de un matador pocnit zdravăn la capătul de jos al coloanei vertebrale de cornul taurului, acompaniate aiurea de o canțonetă bocită sfâșietor de un gondolier reumatic, totul dominat de răgetele rockerist-milităroase ale unui caporal interbelic amenințat cu încarcerarea. Ca să nu mai spun că, în timpul recitalului, fără să se sinchisească de nimeni și de nimic, un grec impasibil, în ritmul unui
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
modest. Pentru mine a fost o experiența unică” - ne- a declarat George Natsis. De asemenea, compozitorul a fost implicat în proiectul ambițios al lui Marcel Pavel de la Sala Palatului, ”Very Classic”, care a avut două părți: una clasică (cu arii, canțonete) și o altă pop-simfonic (de circa o oră), orchestră și corul (160 de persoane!) fiind dirijate de Natsis. A fost un spectacol de ținută, cu un repertoriu pe masura: ”Adaggio”, ”Belle”, ”You Raise Me Up”, ”Îl padrino”, ”Caruso” și, normal
George Natsis al?turi de Steve Vai by Anca Bujor () [Corola-journal/Journalistic/83443_a_84768]
-
Rodica Zafiu Știm, din păcate, prea puțin despre diversele mode culturale care au determinat răspîndirea unor prenume în lumea românească modernă. Fenomenul e totuși universal: în ultimele două secole, li--teratura, teatrul, muzica (spectacolul de operă, canțoneta, romanța), apoi filmul și spectacolele de te-le-viziune au contribuit foarte mult la răspîndirea unor nume de botez. În plus, artele, alături de școală, au făcut să sporească și circulația unor nume legate de miturile istorice naționale. Pe lîngă numele atribuite din
Onomastica și moda culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9611_a_10936]
-
au susținut proiectele și i-au asigurat împlinirea lor poeta Carmen Aldea Vlad și actorul Florin Pretorian. Împreună au putut revigora acest gen al music-hall-ului, uitat pe nedrept, un elixir al bunei dispoziții, ce reunește scheciuri, muzică (șansonete, tango-uri, romanțe, canțonete), efecte de lumină și coregrafie. Unicitatea spectacolui, tentă sine qua non a oricărei creații, a scos la iveală jocul de scenă al tinerilor artiști, studenții anilor I, II, III, specializările Arta Spectacolui, Actorie și Coregrafie, precum și a studențiilor masteranzi Arta
PACHETUL DE ACAS?, music-hall studen?esc by Ruxandra MIREA [Corola-journal/Journalistic/83472_a_84797]
-
formularele de înscriere completate, împreună cu două fotografii noi, pe adresa Casei de Cultură Lugoj, Spl. Coriolan Brediceanu nr. 5, și vor pregăti patru arii de operă (dintre care două din repertoriul lui Traian Grozăvescu), o arie de operetă și o canțonetă din repertoriul universal de gen. Programul competiției include trei etape, primele două cu acompaniament de pian, iar finala cu acompaniamentul Orchestrei O.R.T. Trofeul concursului ce se va desfășura sub directoratul onorific al lui Ioan Holender este de 3 500
Agenda2005-53-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284557_a_285886]
-
cu-rentă, practică. El te judecă după ce faci, nu după fumurile pe care le ai. El are în cutele zeflemelii ascunsă pasiunea de a fi, de a trăi cu picioarele pe pământ... În zona asta, până și cea mai în-flăcărată canțonetă suferă modificările locului, de un comic refrigerent unic, - ca refrenul auzit pe platforma tramvaiului 6, în drum spre Podul Constanței, cântat în gura mare de un băiat: Ca-ra-ga-ța del mio cuor sei tu... Unul dintre cei mai autentici reprezentanți ai
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
Corsica. Un cuvânt sonor, conținând doar trei vocale. Câte una în fiecare din cele trei silabe: Cor-si-ca. Un nume de insulă. Tot atât de bine ar putea fi și un titlu de canțonetă. Sau de poem eroic. Scăldată generos de apele Mediteranei, insula s-a aflat, din cele mai vechi timpuri, și în calea valurilor istoriei. Rând pe rând, ea a fost stăpânită de vandali, de bizantini, de vizigoți, de longobarzi, de pisani
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
o încărcătură simbolică a cărei punere în valoare ar fi fost utilă. În plus, astfel de texte cer un simț lingvistic adecvat. Nu poți spune, de exemplu, "beladonă" în loc de "mătrăgună" în traducerea unei scrieri arabe despre moarte. Sună ca o canțonetă italiană, tocmai când trebuie să te cutremuri în fața unui cuvânt aspru, ucigător). Pe scurt, Fadia Faqir, deși scriind în engleză și deci încercând din start să se adreseze unui public larg, a rămas prizoniera identității sale. Așa cum personajul ei Salma
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
inexistent începu să prindă un contur din ce în ce mai asemănător cu tânărul pictor zărit în umbra pâlpâitoare a sălii. Între timp, Nanone scăpase cu grație de buchet și primise o tamburină cu care marcă ritmul vioi al următorului punct din program, o canțonetă italiană. Încântătoarea ei voce era însoțită nu numai de sunetele tamburinei, dar și de câteva sărituri în pași de dans. Generalul Kutuzov se simți, dintr-odată, deosebit de atras de gleznele ei fine și, încercând niște subtile evaluări de ansamblu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
gramofonul nou al tânărului Schmidt, o haimana de licean, francofil aprig, și care proclama că neamțul Schmidt e pur alsacian. Placa era vestitul Oyral Melodie purtată prin toată Europa de turneul revistei Tour du Monde. Oyral nu era numai o canțonetă care a prins, era însuși afișul muzical al acelei reviste, afiș ce-și înfigea persuasiunea în mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vestitul Oyral Melodie purtată prin toată Europa de turneul revistei Tour du Monde. Oyral nu era numai o canțonetă care a prins, era însuși afișul muzical al acelei reviste, afiș ce-și înfigea persuasiunea în mintea spectatorului, pe calea auzului. Canțoneta conținea toate duhurile rele care circulau printre cei cinci sute de figuranți; conținea atmosfera încărcată de pudră, fard și parfum, de decolteuri, de poleială, de lac nou, de pijamale închise, de fuste învoalate, de maiouri lipite, de dans și contorsiune
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de dorința de a se vedea ajuns mai repede acasă la sora și la cumnatul său. Străbătu bulevardul aglomerat, trecu de Piața Unirii și își continuă drumul pe cheiul Dâmboviței. Merse o vreme liniștit, privind doar înainte, fluierând vesel o canțonetă. Dar deodată din urmă se auzi un claxon scurt și, când întoarse capul, dădu iar ochi cu mașina de culoare neagră. De data asta era clar că nu mai putea fi vorba de nici o coincidență. Mașina îl urma la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lălăind la fereastră în zdrăngănit de tigăi și de crătiți aria bufă a pețirii fetei în numele mirelui. Surpriza cea mare o produse Nichi Stelescu însuși, care, în toiul petrecerii de nuntă, își demonstră multiplele-i talente, compunând ad-hoc lied-uri, canțonete și romanțe și interpretându-le tot el, ca un adevărat om-orchestră, la vioară, la clarinet, la muzicuță și la pian, de se cruciră de mirare rudele miresei. Apropae toți studenții din grupă și din an luară parte la această nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
comporte ca atare față de Patricia, pentru a nu stârni gelozia patronului. De multe ori, prin fața acestuia, se deplasa într-un pas de balet desuet, eventual cu un morcov sau pătrunjel în mână, fredonând câte un cazacioc, un marș prusac, o canțonetă italiană cunoscută sau un început de melodie extrasă, nu întâmplător, dintr-o operă celebră, pe care o interpreta cu minunata ei voce de soprană trecută pe linia moartă. La petrecerile de seară, și nu numai atunci, patronul o acompania cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
când, țărăncuțe cu bujori în obrăjori și cu bundițe noi, țigani adevărați îndrăgostiți de pirande, când niște bieți pribegi cu cavalul în mâini ce-și deplâng soarta prin câte o doină șuierată însă izvorâtă din adâncul rărunchilor. Urmau apoi romanțe, canțonete italiene, cântece și melodii rusești. Nu era necesar să se repete aceeași melodie. Le avea pe toate în memorie. La școală colegii, chiar și profesorii de muzică, când îi puneau în față compoziții muzicale abia scoase de sub tipar; cum s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine, marșuri, melodii, „operă”, romanțe, serenade, „populare”, iar în încercările de roman, „muzică de piano”, „cîntece răsunătorii de fanfară”, „cîntece de harmonie”, un „cîntec american fantastic”. Vocabularul muzical al poetului cuprinde și o serie de „termeni tehnici”: „acorduri, arpegii, armonii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
adânc încrustată, pecetea unui gust de epocă. Vizibile mai mult decât oriunde în erotică, înfluențele vin dinspre lirica neoanacreontică, dinspre clasicismul epigonic italian și „mica poezie” franceză de sfârșit de secol XVIII. Astfel, Anacreon, Athanasios Hristopoulos, Metastasio (din care traduce canțoneta La partenza), Giambattista Marino (ale cărui Canzone dei baci le imită în Baciurile sale), Gabriello Chiabrera, Claude-Joseph Dorat, Évariste Parny, Jacques Delille, Gentil-Bernard au ecouri numeroase în lirica lui galantă, manieristă ca și modelele sale, dispusă să sacrifice adevărul sentimentului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui liric bazat pe o imensă acumulare de lucruri, abstracțiuni, „Închipuințe” trecute, Întîi, prin tiparele literaturii. Discursul său este, În esență, o suprapunere de mai multe discursuri dintre care unele foarte vechi. Sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe și elegante, gem de lume. Nu flămîndă, nicicum, ci doar cu chef. Un chef dezmățat, de omenire aflată parcă în ultimul ei ceas. Marele regizor neștiut poate fi mulțumit de bagheta-i luciferică. Rumoarea generală se rupe brusc: o canțonetă! Pe sub pod trec, grupate, cinci gondole auriu-negre. Pline cu bătrînei nordici, gălbui-pufoși, în veselă transă vesperală. Din ultima lor gondolă, dintre acești copii bătrîni, un tuciuriu rotofei, cu mari favoriți albaștri, vocalizează sfîșietor: O, sole mio... Înfiorîndu-și acordeonul fanat. În urma
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]