444 matches
-
mizează Avocatul. Tu? Mă bag! sare Poetul. Plusez, cu zece! Ia aminte, de la mine, Boss: În absența lui Dumnezeu, existența e o glumă proastă! Fiecare om, până și tu, și Nae, și ingrata de Coco, până și Sile (deși, pentru canalia ultra-galvanizată, nu garantez!), posedă o fărâmiță de har, un bob, o scânteie de dinainte și de dincolo de zidul lui Planck iar pe scărița asta toți putem urca, cândva, la Creatorul nostru. Excelsior! Plătesc, cu încă zece! anunță Fratele. Dă-mi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se ajunge la o „maturitate nematură, falsă”, la o „cultură artificială și importantă” care poate corupe spiritul românesc. Generația cultă, care guvernează acum țara noastră, scrie Eminescu, „nu stă în nici un fel de legătură cu țara”. Și poetul izbucnește: „Orice canalie care a deprins trei buchii franțuzești la Paris aspiră de-a se face aici în țară cel puțin ministru”. Iată unde poate duce întâietatea formei artificiale asupra fondului, a miezului autentic. Cultura (minții) și educația (caracterului) - aflate în interacțiune - sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu amândouă brațele rezemate de spătarul scaunului, el renunță să se mai facă înțeles, îi ascultă, tăcut, trăgând încet din pipă209. (b) Totuși, seara se sfârși cu bine. Veni rândul, firește, să se vorbească despre Variétés. Nu mai crăpa odată canalia aia de Bordenave? Bolile lui murdare ieșeau la iveală și-l făceau să sufere în așa hal încât îți era scârbă să-l atingi. În ajun, în vremea repetiției, țipase tot timpul la Simonne. Uite unul care când o crăpa
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
într-un colț de redacție, să lovească"186. Depistăm, în proza publicistică argheziană, o dublă versiune a agresivității: pe de o parte, cea a unui lexic brutal, injurios, descalificant, aparținând unor registre-sursă inventariate minuțios de Ruxandra Cesereanu, și anume: infracțional (canalii, lichele, bandiți, găinari, profitori, samsari, pezevenghi, impostori etc.)., de tip bestiariu, aici zoomorfismul este privilegiat și extrem de variat, de la animalitatea domestică sau cea sălbatică, până la creaturi hidoase, insectar, teriomorfe (șerpi, năpârci, reptile), rozătoare, de asemenea, registrul septic care plasticizează imundul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
p. 152), „Tipătescu...: Mizerabile! Ce-ai făcut?” (I.L. Caragiale, I, p. 128), „ Anca (clătinând din cap): Dragomire!” (Idem, p. 327), fie rămânând în afara paradigmei cazuale, mai ales când rezultă din conversiunea unui adjectiv, prin articol definit-morfem al substantivării: „Tipătescu (...): Infamul! Canalia!” (Ibidem, p. 116), „Tipătescu (același joc); Mizerabilul!” (Ibidem, p. 115), când guvernează sintagme cu determinări atributive: „Blestemată politică! un moment n-ai pace!...” (Ibidem, p. 159), „E tare... tare de tot... Solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului.” (Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțurile interogative propriu-zise, enunțurile interogative retorice sunt: 1. totale: „Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii?” (M. Eminescu) 2. parțiale: „Cine mai distinge, în grimoarul orașului, în tabloul proteiform al orașului, chipul spectral al mulajului?” (B. Fox
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autografe, nici un admirator. Toate aceste persoane îmi sunt la fel de nefaste, dar și la fel de insuportabile. Mă apăr de ele ca un cavaler de tâlhari, dar nu întotdeauna cu succes. Am pus între mine și ele un braț de mare, dar această canalie cunoaște existența vapoarelor și profită de ele.” (Gog, p.205). El rămâne omul care n-a ajuns la înțelegerea formulei: mai bine e a da decât a lua. De altfel, vede omenirea ca pe o gloată de cerșetori care țintesc
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
candida sa intervenție, Natalia face o semnificativă nelegiuire lingvistică (este o scriitoare, ceea ce înseamnă că pentru ea această temă este pertinentă fără restricții). Ea folosește, referindu-se la raportul homosexual, adjectivul murdar, adică adjectivul folosit mereu, sistematic, mecanic în articolele canaliilor din toată presa italiană, ea dovedindu-se prin aceasta întru totul o adeptă a lui De Marsico. Această banală și deci vulgară ură antihomosexuală a Nataliei mi se pare că atentează grav la candoarea sa. Dar asta nu e tot
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
diferiți” (ca să facă dragoste cu cine?) și să se uite la ei ca la niște „monștri” în permisie, cu care este îngăduită orice glumă vulgară. Vezi cazul Mariei Schneider 1, față de care toată presa italiană s-a comportat ca o canalie, cu cea mai mare nerușinare și în modul cel mai fascist cu putință. Mai sunt însă o serie de considerații - la care țin mult - născute din meditația amară din aceste săptămâni. Am spus că faptul de a se pronunța necondiționat
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
l-a hrănit (...)"81. Își mai amintește tânărul și o frază a lui Saint Exupéry, care spune că viața este ca un război, este atroce, dar, dacă eu mă sinucid, pentru că am ajuns la concluzia asta, înseamnă că sunt o canalie, pentru că întotdeauna va fi cineva care va suferi după mine, iar asta nu pot și nici nu am dreptul să fac. Singura problemă cu adevarat serioasă a filosofiei este sinuciderea", spune Camus; să-ți dai seama dacă viața merită sau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
un Dumnezeu omnipotent, omniscient și generos i se pare atât de contradictorie, ca "nici macar nu era de luat în serios". Elaborează, în consecință, propriile sale teorii asupra existenței lui Dumnezeu: 1. Dumnezeu nu există; 2. Dumnezeu există și este o canalie; 3. Dumnezeu există, dar, uneori, doarme: coșmarurile sale sunt existența noastră; 4. Dumnezeu există, însă are accese de nebunie: accesele astea sunt tocmai existența noastră; 5. Dumnezeu nu este omnipotent, nu poate să fie în toate părțile. Uneori este absent
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ai nevoie de un personaj diferit de oamenii comuni, de cineva extraordinar. Fernando reprezintă absolutul râului, diabolicul, deși el însuși este un rebel care luptă, singur, contra tuturor celor care pun sub semnul întrebării însăși existența omului: "Mă consider o canalie și nu am nici un respect pentru propria-mi persoană. Sunt un individ care s-a uitat adânc în propria-i conștiința și vă întreb: care se mai poate respectă, după ce s-a uitat în adâncul conștiinței lui? Cel putin mă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
râului într-o putere subterană care guverneaza prin intermediul Sectei Orbilor și agravarea caracterului demonic al lui Fernando 88, care înlocuiește irascibilitatea lui Castel cu un sinistru complex: furia împotriva celorlalți, disprețul față de sine însuși și orgoliul de a fi o canalie, culminând cu degradarea generalizată din ultimul român sabatian, Abaddón, Exterminatorul, care îl atacă chiar pe autor, obligându-l să coboare printre personajele sale și să împărtășească tragică lor cădere. În faza să ultima, râul la Sábato atinge oroarea și se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
posibil, să răscumpere turbulenta întunecată a creaturilor sale"93. Fernando Vidal Olmos, "un sfânt al infernului" așa se prezintă în Dare de seamă Fernando. "Mă numesc Fernando Vidal Olmos, născut la 24 iunie 1911, în Capitán Olmos (...) și sunt o canalie"94 (aceeași dată că și scriitorul). Se prezintă deja de la început, prevestitor, de parcă l-ar pregăti pe cititor, cu cartea de vizită în mână a râului goethean: "sunt o canalie", care trimite la o parafrazare à rebours a dictatului diavolului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la 24 iunie 1911, în Capitán Olmos (...) și sunt o canalie"94 (aceeași dată că și scriitorul). Se prezintă deja de la început, prevestitor, de parcă l-ar pregăti pe cititor, cu cartea de vizită în mână a râului goethean: "sunt o canalie", care trimite la o parafrazare à rebours a dictatului diavolului lui Goethe: "sunt o parte din acea parte a întregului care, vrând râul, face binele", dar, pentru că omul subteran este mult mai nociv decât diavolul însuși, el vrea să facă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Frondei, a rămas profund marcat de agresivitatea lor. Într-una din discuțiile dintre el și fratele său, regele are o reacție cât se poate de concludentă privind atitudinea față de supușii săi:,,Frate, dacă patru sau cinci mii de astfel de canalii vor muri, se va micșora Franța? Nu sunt prea folositori lumii. Te rog nu te implica în probleme care nu te privesc”. my own reputation and make the public realise, by the very rank of those whom i selected, that
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
N2 poate primi doar subordonați adjectivali, genitivali și prepoziționali: (154) a. prostia asta de calculator, această prostie de calculator b. *prostia de calculatorul ăsta, *prostia de acest calculator c. deșteptul de băiat al vecinei d. *deșteptul de băiatul vecinei e. canalia asta de politician corupt f. tâmpenia aia de articol de ieri 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Sintagmele superlative cu genitiv sunt grupuri nominale de tipul fruncea hotelurilor, mândrețea hotelurilor, având structura N1 N2Gen, în care primul nominal exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atunci, dar uite că vărs și astăzi, după atâția ani..., Dumnezeu să-l aibă în pază! A fost un băiat extraordinar, un adevărat prieten, căci am muncit toți pentru unul și unul pentru toți! Nu ne-am lăsat distruși de canaliile care ne aveau sub pază. Era o solidaritate puternică: murim toți, trăim toți! C. I.: Așadar nici nu ați fost solicitat să intrați în partid? S. Ț.: Nu, pentru că aveam dosar de deținut politic. C. I.: Dar ați fost urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
opusă, în aparență, celei a încăierării de la primărie. În realitate însă, este doar cealaltă mască, cea care râde, pusă pe fața aceleiași lumi „pe dos“ în care este sărbătorită alegerea „în unanimitate“ a celui „mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu“: onorabilul, stimabilul, neicusorul, puicusorul, Agamiță Dandanache. ÎNCHEIERE Prin urmare, prin capodopera sa O scrisoare pierdută, Caragiale instituie în teatrul românesc un stil dramatic ce prefigurează farsa tragică și comedia timpurilor moderne. Valorificând superlativ toate formele comicului, dramaturgul pune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și privată, cele două personaje ilustrează elocvent, cred eu, comportamentul unui „homo politicus“, perfect adaptat unei soțietăți fără prințipuri, în care „alesul“ nu poate fi decât Dandanache, despre care autorul însuși afirma că este „mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu“. ÎNCHEIERE În concluzie, se poate afirma că, alături de celelalte personaje ale Scrisorii pierdute, Ștefan Tipătescu și Nae Cațavencu reprezintă scenic o lume imorală, absurdă, sancționată printrun uriaș hohot de râs în comedia lui Caragiale, strălucit precursor al teatrului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele... esențiale!" Agamemnon Dandanache este un personaj interesant "mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu". Acesta este caricaturizat până la grotesc, vorbește "peltic și sâsâit", este ramolit, are automatisme și ticuri verbale, o memorie în derivă; perfid și josnic, se folosește de șantaj, tot o scrisoare compromițătoare, pe care n-o mai înapoiază persoanei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o modă literară generată de Canturi, o adevărată maladie a leopardismului (formularea îi aparține lui Gilberto Lonardi), diferită de cea patriotică din prima jumătate a secolului: Nu te lasă și tu furat de fanatismul leopardian. E o modă burgheza. Aceste canalii nesuferite fac astăzi cu Leopardi ceea ce au făcut cu Byron. Toți avocățeii și medicii de doi bani, toți funcționărașii și tot tineretul stricat, fiii de croitori, simt durerea universală, nihilismul mistuitor al lui Leopardi. (...) În orice caz Leopardi este un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Evangheliei. Într-o scrisoare către Jules Michelet, Bakunin scria în 1862: "Rusia nu va fi niciodată un mediu adecvat... Ea nu va face revoluție doar pentru a scăpa de țarul Nicolae." Dar, pentru Bakunin, nu proletariatul zdrențăros din orașe, "marea canalie populară", va putea face revoluția, deoarece este un act pur rezervat celor puri, țăranilor ruși, "izvorul limpede al tuturor revoluțiilor". Cu toate acestea, atunci cînd pentru prima dată de la Gracchus Babeuf și Buonarotti, se formulează liniile directoare ale unei acțiuni
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ar urma că 10% să-l fi procurat eu. Ceva confidențial: dacă-l vedeți pe colegul Nichita Însărcinat cu alcătuirea Monografiei liceului No. 2, vă rog să-i spuneți tot confidențial să fie foarte precaut cu privire la informațiile privind lupta cu Canalia 561, la Începutul școalei. Când vei veni, voi povesti. Dl. Ilioaia, care a adunat informații, mi-a scris, că aproape zilnic se duce la Ciurea. Dl. Nichita mă evită 562. Îl rog, totuși, când are vreo nedumerire, să mă Întrebe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala ce ai cu articolul meu trimis - care aș dori să rămână ca document al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să mi se trimită mai multe exemplare. La Pitești se va sărbători la 23 aprilie crt. 75 ani de la Înființarea soc. „Junimea” a elevilor cursului superior al liceului „N. Bălcescu”. Mi s-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]