110 matches
-
sau regională. Din acest motiv, Pascal Perrineau a descris aceste alegeri drept alegeri de rangul al doilea. Alegerile regionale din 1992 nu s-au desfășurat în aceeași zi cu cele parlamentare, ci în același timp cu reînnoirea parțială a alegerilor cantonale (care alegeau consilierii departamentali). După părerea lui Perrineau, aceste alegeri nu mai erau de rangul al doilea, ci erau teste de mijloc de trimestru aflat la jumătatea ciclului electoral. Chiar dacă alegerile din 1992 au fost mai "regionale" decât cele din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fost învațată de pe urma acestor alegeri este că luptele încă se duceau la nivel de probleme naționale, iar caracterul lor "regional" nu era la fel de puternic după cum și-ar fi dorit regionaliștii. În același timp, alegerile regionale au eclipsat foarte mult alegerile cantonale în ceea ce privește profilul media și interesul popular. În plus, noul sistem electoral a facilitat producerea de majorități active, iar acest lucru va îmbunătăți negreșit imaginea regiunilor în ochii opiniei publice. Tabelul 6.3 ilustrează faptul că PS a fost beneficiarul noului
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
ignoranței aproape totale față de aceste regiuni ceea ce fac și cine sunt consilierii regionali. Și mass-media este cu ochii pe regiuni în timpul campaniilor electorale, chiar dacă problemele sunt mai mult naționale decât locale. Este demn de notat faptul că, de exemplu, alegerile cantonale, prin care se aleg consilierii departamentali, sunt ignorate aproape în întregime în favoarea regiunilor. Acest fapt constituie o veste bună pentru o instituție care a fost abuzată de autoritățile locale încă de la înființarea ei, care se ridică încet și cu dificultate
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Municipales de 1989 (Paris: Le Figaro/ Etudes Politiques, 1989). 49 J.-L. Parodi, "Dans la logique des élections intermédiares", Revue politique et parlamentaire, 903, aprilie 1983. 50 Cele ce urmează au la bază o serie de studii extraordinare cu privire la alegerile cantonale și regionale coordonate de Pascal Perrineau și duse la bun sfârșit de către acesta și colegii lui în CEVIPOF: P. Perrineau (ed.), Régions: le baptême des urnes (Paris: Pédone, 1987), ce analizează primele alegeri regionale desfășurate în 1986; P. Habert, P.
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
candidatură 2 2 Candidatura candidatură 25 2 Candidatură candidatură 5 2 Candidatur i candidatură 7 2 candidaturii candidatură 1 2 candidaturile candidatură 1 2 candidaturile candidatură 5 2 candidaturilor candidatură 1 2 cantoane canton 1 2 cantoanele canton 1 2 cantonale cantonal 3 2 cantonamentul cantonament 1 2 cantonamentului cantonament 1 2 carantina carantină 19 2 carantină carantină 20 2 carantine carantină 1 2 cartier cartier 1 2 cartiere cartier 2 2 cartierele cartier 1 2 Cartierul cartier 1 2 cartierul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
2 2 Candidatura candidatură 25 2 Candidatură candidatură 5 2 Candidatur i candidatură 7 2 candidaturii candidatură 1 2 candidaturile candidatură 1 2 candidaturile candidatură 5 2 candidaturilor candidatură 1 2 cantoane canton 1 2 cantoanele canton 1 2 cantonale cantonal 3 2 cantonamentul cantonament 1 2 cantonamentului cantonament 1 2 carantina carantină 19 2 carantină carantină 20 2 carantine carantină 1 2 cartier cartier 1 2 cartiere cartier 2 2 cartierele cartier 1 2 Cartierul cartier 1 2 cartierul cartier
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
marcată a stîngii, îl înlocuiește la 15 mai 1991 pe Michel Rocard cu Edith Cresson, prima femeie care accede la această funcție. Ea nu reușește să-și impună autoritatea, în timp ce dificultățile economice și sociale se agravează. După alegerile regionale și cantonale din martie 1992, Pierre Bérégovoy, ministrul Finanțelor, succede lui Edith Cresson la 2 aprilie. Într-o conjunctură dominată de "scandaluri" și de creșterea șomajului, Primul Ministru obține aprobarea la limită, prin referendumul din 20 septembrie 1992, a tratatului de la Maastricht
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
absența elementului revoluționar și sub stăpînirea unui regim autoritar, minuțios și tutelar, se va manifesta mult mai tîrziu, marcat de influența oarecum contradictorie a societății civile, iar în Suedia se va defini cu greutate, în contextul existenței simultane a identităților cantonale și a celor federale. În plus, dacă sursele de inspirație ale civismului sînt diferite, tot astfel vor fi pedagogia și cadrele instituționale. În Franța și în Germania antrenamentul național-civismului se desfășoară sub egida statului, în cadrul instituționalizat al armatei și al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
conform vîrfurilor puterii, rezultanta traiectoriei helvetice constituie cel puțin o problemă de reflecție. Ea se singularizează prin apartenențele multiple și ierarhizabile la îndemîna fiecăruia, fapt enunțat în artcolul 44 al Constituției. Aici se vorbește totodată de "drepturile cetății", de "indigenat" cantonal, de naționalitate confederală, fără ca vreu-na din aceste noțiuni să dețină prioritatea particulară.403 Sentimentul de apartenență primordială este o problemă intimă a fiecărui elvețian. Poate că acesta se confundă cu vreuna din subordonările determinate de norma constituțională, poate se circumscrie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care a precedat vestita lege a organizării municipale din 1884. Deoarece lărgea competențele comunei asupra fondului funciar, legea din 1841 privind expulzarea a fost o altă etapă importantă. În 1848, a doua Republică instaura sufragiul universal pentru alegerile municipale și cantonale. Această mișcare de democratizare este iarăși întreruptă de al Doilea Imperiu care rezerva guvernului dreptul de a desemna primarii și președinții consiliilor generale. Dar dincolo de aceste transformări juridice, constatăm că abia regimurile preocupate de creșterea industrială au făcut din comună
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]