109 matches
-
Geneva era cu șase minute după ora de Berna). Ora de Berna a fost măsurată la observatorul vechi al orașului (), care nu mai există din 1876. Deja din 1859 se măsura ora de Berna la observatorul nou din Neuchâtel ("Observatoire Cantonal de Neuchâtel"), iar baza pentru fusul orar rămânea meridianul care trece prin Berna. Ora exactă era GMT+0h 29m 44s ("Greenwich Mean Time" era atunci baza pentru ora legală). Din 1 iunie 1894, Elveția a folosit Ora Europei Centrale (UTC
UTC+0:30 () [Corola-website/Science/324504_a_325833]
-
de Madrid ca șef al ramurii carliste al succesiune spaniole. La 19 iulie 1969, Dom Jaime a renunțat definitiv la succesiunea spaniolă în favoarea nepotului său, actualul rege Juan Carlos I al Spaniei. Don Jaime a murit la spitalul St. Gall Cantonal din Elveția la 20 martie 1975. A fost înmormântat la El Escorial.
Infantele Jaime, Duce de Segovia () [Corola-website/Science/322165_a_323494]
-
în Austria Germană la 14 noiembrie 1918, iar legea a intrat în vigoare începînd cu 20 noiembrie 1918. Instituția anterioară "Statthalterei" a intrat din acel moment sub conducerea Landeshauptmann-ului ales în mod democratic. În anumite cantoane ale Elveției, reprezentantul guvernului cantonal în districte se numește "Statthalter" sau "Regierungsstatthalter" („locțiitor guvernamental”; în ). În alte cantoane (cum ar fi Aargau, Obwalden, Nidwalden și Schwyz, anterior și în Lucerna) "Statthalter, Landstatthalter" sau "Landesstatthalter" este reprezentantul și supleantul președintelui guvernului cantonal. În cantonul Basel-Oraș, vicepreședintele
Statthalter () [Corola-website/Science/337476_a_338805]
-
ale Elveției, reprezentantul guvernului cantonal în districte se numește "Statthalter" sau "Regierungsstatthalter" („locțiitor guvernamental”; în ). În alte cantoane (cum ar fi Aargau, Obwalden, Nidwalden și Schwyz, anterior și în Lucerna) "Statthalter, Landstatthalter" sau "Landesstatthalter" este reprezentantul și supleantul președintelui guvernului cantonal. În cantonul Basel-Oraș, vicepreședintele parlamentului cantonal poartă titlul de "Statthalter". În Republica celor Șapte Provincii Unite, cel mai înalt funcționar al statului se numea "Stadhouder". Această denumire a apărut în timpul stăpînirii burgunde și spaniole, deoarece, în perioada respectivă, Țările de
Statthalter () [Corola-website/Science/337476_a_338805]
-
districte se numește "Statthalter" sau "Regierungsstatthalter" („locțiitor guvernamental”; în ). În alte cantoane (cum ar fi Aargau, Obwalden, Nidwalden și Schwyz, anterior și în Lucerna) "Statthalter, Landstatthalter" sau "Landesstatthalter" este reprezentantul și supleantul președintelui guvernului cantonal. În cantonul Basel-Oraș, vicepreședintele parlamentului cantonal poartă titlul de "Statthalter". În Republica celor Șapte Provincii Unite, cel mai înalt funcționar al statului se numea "Stadhouder". Această denumire a apărut în timpul stăpînirii burgunde și spaniole, deoarece, în perioada respectivă, Țările de Jos luate ca întreg aveau un
Statthalter () [Corola-website/Science/337476_a_338805]
-
Maurice, el a început să studieze literatura la Universitatea din Lausanne. Își va abandona studiile pe parcurs pentru a se dedica în întregime activității de traducător și de editor. El s-a căsătorit cu Fabienne Despot, fostul președinte al secțiunii cantonale Vaud a Uniunii democratice de centru. În 1989, Vladimir Dimitrijević, directorul editurii L'Âge d'Homme, i-a propus să traducă "Le Temps du Mal", o vastă trilogie romanescă a scriitorului sârb Dobrica Ćosić. El va începe atunci o serie
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
Desene Lis81”, la Galeria Națională de Artă Modernă din Lisabona. Trimite trei desene la Expoziția Internațională de Artă Grafică „Arteder 82”, la Muzeul de Artă Modernă din Bilbao, la a doua Trienala de Desen - Nüremberg, Germania Federală și la Muzeul Cantonal din Lausanne, Elveția. 1983 - Participa cu un desen la a patra Competiție de desen de la Barcelona, Spania. 1984 - Organizează o serie de expoziții la Galeria Wallner și Roda Traden din Malmö, si la Galeria Angel, din Lund. Expune împreună cu Florica
Constantin Pacea () [Corola-website/Science/331716_a_333045]
-
până în 1834). Tot în 1817 a fondat grădina botanică a orașului ("Jardin botanique des Bastions"). Între anii 1830 și 1832 a fost rectorul universității din Geneva. Dar Candolle a fost și un om politic. Astfel a fost membru al parlamentului cantonal genevez din 1816 până la moartea sa. În anul decesului său, a instituit "Prix de Botanique" (Premiul de botanică, astăzi "Prix Augustin-Pyramus de Candolle") care este destinat să recompenseze un autor sau coautor al celei mai bune monografii despre un gen
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
pe continentul american, în Mexic, dar și în Puerto Rico, Insulele Virgine, precum și în Statele Unite ale Americii. Începând din anii '70 s-a dedicat în principal sculpturii. Din 1971 locuiește la Comano, deplasându-se periodic la Veneția și Ciudad de Mexico. Muzeul Cantonal de Artă din Lugano conține următoarele sale lucrări: Alte lucrări ale sale se află în următoarele locuri:
Nag Arnoldi () [Corola-website/Science/336727_a_338056]