270 matches
-
arbitrar orice componentă a fluxului, dar aritmetica are o logică internă care nu ține seama de politică - așa încât, într-un fel sau altul, factorul politic însuși a fost nevoit să țină seama de bilanțurile contabile și de noțiuni atât de capitaliste precum prețurile, dobânzile etc. Prin decizie politică, întreg acest sistem de fluxuri bănești a fost scos în afara procesului de producție și concentrat într-o serie de instituții denumite bănci, care trebuiau să asigure, pe de o parte, corelarea tuturor proceselor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
după criteriul, net diferit de cel instituit politic, al avuției exprimate în bani. Până la urmă, această economie de piață a subminat economia dominantă și a ajuns să-i ia locul, transformând cu această ocazie și vechea societate feudală în una capitalistă. Dar și în societatea capitalistă funcționează mai multe sisteme de redistribuire în același timp. Piața este instituția care domină redistribuirea în economie și societate. Dar, în paralel cu ea, statul și comunitățile locale mențin în funcțiune un al doilea sistem
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lui Marx, ci pentru că evoluția inexorabilă a forțelor de producție - adică a tehnologiei - duce cu necesitate la imposibilitatea capitalului de a mai organiza producția. În schimb Lenin, care crede și el că societatea comunistă o va înlocui inevitabil pe cea capitalistă, este hotărât să facă o asemenea schimbare cu mijloace exclusiv politice și, dacă nu se poate altfel, chiar împotriva întregii societăți, utilizând doar o elită restrânsă de activiști politici capabilă să preia controlul asupra statului. În viziunea lui Marx, capitalismul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
gospodăriei (salarii, pensii, transfer de fonduri de la membrii familiei care lucrează în Occident sau la oraș etc.). Cele 250.000 de gospodării de acest fel se află, în marea lor majoritate, angrenate în economia de piață, dar nu în cea capitalistă. Tipul de agricultură pe care îl practică îmbină agricultura tradițională cu cea de tip industrial, calul cu tractorul, semințele selecționate și ierbicidele cu prășitul manual etc. Capitalismul în agricultură poate începe doar dincolo de aceste gospodării, și el este dezamăgitor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în politică. Unul dintre rezultate a fost că, la sfârșitul anului 1989, România avea o economie socialistă unitară care îngloba un volum relativ mare de capital occidental privat, în vreme ce Ungaria avea deja două economii, una majoritar socialistă și una majoritar capitalistă, care creștea în interiorul celei dintâi. Al doilea rezultat semnificativ din punct de vedere politic a constat, însă, în faptul că clasa politică maghiară nu a mai dispus de nici un grad de libertate suplimentar. Trecerea la capitalism, în Ungaria, nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vedere politic a constat, însă, în faptul că clasa politică maghiară nu a mai dispus de nici un grad de libertate suplimentar. Trecerea la capitalism, în Ungaria, nu a însemnat decât asigurarea supremației unei părți deja existente a economiei maghiare, cea capitalistă, asupra celeilalte, cea socialistă. Germania de Est a parcurs același proces de transformare economică într-un timp mult mai scurt, abandonând pur și simplu decizia politică în favoarea Germaniei Occidentale și renunțând astfel la orice libertate de decizie. Cehoslovacia a procedat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lung, în vreme ce sectorul privat era liber să introducă în ecuația economică generală tendințe și inițiative aleatorii. Ca urmare, întreaga economie și societate românească urma să fie împărțită în trei mari categorii. La extreme se aflau, pe de o parte, economia „capitalistă de stat”, finanțată din resurse guvernamentale, dar aflată în întregime sub controlul tehnocrației industriale autonomizate, iar pe de altă parte, un sector privat orientat către piață, aflat la periferia sistemului de stat, însărcinat cu distribuirea produselor acestuia pe piața internă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru care acest deficit nu a fost luat în considerare o perioadă atât de lungă de timp este de natură ideologică și politică. Ideologia dominantă atât în Vest, cât și în Est (prin transfer) era că „natura umană” este esențial capitalistă. Măcar în cadrul culturilor de tip european - iar România se mândrea, alături de celelalte țări foste comuniste din Europa de Est, că aparține acestei culturi întemeiate pe creștinism, raționalitate, valorizarea omului ca individ etc. și care era unanim considerată a reprezenta diferența specifică dintre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
țări, managerii români ai fostelor întreprinderi socialiste, privatizate sau nu, păreau incapabili să facă același lucru. Iar în vreme ce emigranții dovedeau că ideologia teoretizată a „mentalităților” nu face doi bani, managerii continuau să dovedească faptul că cealaltă paradigmă, a „naturii umane” capitaliste, are aceeași valoarea explicativă scăzută. Pentru a salva deopotrivă paradigma și ideologia, au fost inventate două ideologii adiacente. Una, cea a „voinței politice”, afirma simplu și eficient că, în vreme ce majoritatea populației României este potențial orientată spre capitalism (de vreme ce este europeană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
activitatea lor anterioară, dar descoperindu-se practic descalificați pe o piață foarte concurențiala, cu titluri devalorizate. Prima parte Formarea intelectualului de partid Trei citate 1. Agitprop ...Un propagandist, dacă se ocupă de pildă de problema șomajului, trebuie să explice natură capitalista a crizelor, să arate ceea ce le face de neevitat În societatea modernă, să arate necesitatea transformării acestei societăți Într-una socialistă etc. Abordând aceeași problemă, agitatorul, În schimb, va lua faptul cel mai cunoscut și cu impact mai puternic asupra
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Comunist (Zentralrat der FDJ), Isi depusese candidatura imediat dupa 1989 pentru studii complementare În Rusia, reușind să termine aceste studii și să se Înscrie În același timp la studii prin corespondență la Stuttgart. A reușit din plin “ În societatea noastră capitalista de azi”, cum spunea cu mândrie, dar și cu oarecare ironie Helmut N., care vedea În asta dovadă că știința marxista poate fi utilă și În această societate. Joachim L., fost profesor de socialism științific, s-a angajat casier la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
infinitul, veșnicia etc., și tot astfel Solilocvii, în timp ce două compuneri, Twist 1963 și Computer 1967, semnalează critic aspecte ale lumii contemporane. Curios este că verva sarcastică denunță situații caracteristice mai ales modului de existență occidental, categorii umane degradate aparținând societății capitaliste. Cei pecetluiți sunt, între mulți alții, „băieți de bani gata”, „pezevenghi ai tuturor puterilor instituite”, „chibiți ai tuturor bordelurilor / din concernul Realpolitik”, „idealiști ai vitaminelor în pilule”, „humanitariști ai pilulelor anti-viață”, „încântători sexy-boys”, „burghezi din toate straturile sociale / de toate
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în vreme ce comunismul a fost o problemă globală de primă însemnătate, postcomunismul a fost repede catalogat ca o problematică regională, de prioritate secundară. În perioada în care comunismul s-a prăbușit ca sistem geopolitic european (1989-1990), principalele eforturi politice ale lumii capitaliste dezvoltate erau îndreptate deja în alte direcții prioritare, de la construirea NAFTA (1992) și întărirea Comunităților Europene către securizarea Orientului Apropiat și a piețelor asiatice. Nu a fost o simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pătrunderea capitalului occidental în economie (World Bank, 2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională a organizării socialiste a societății. Or, conform tuturor teoriilor și ideologiilor, esența acestei infrastructuri consta în două instituții: 1
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a o considera o schimbare de paradigmă. În esență, ea constă în înlocuirea paradigmei „îndepărtării de comunism” cu paradigma „binefacerilor capitalismului”, care impune ca măsură a tranziției postcomuniste capacitatea de dezvoltare socială și economică a societăților postcomuniste devenite, deja, capitaliste. Saltul este radical. El a fost consemnat științific prin includerea tranzițiilor postcomuniste în problematica generală a dezvoltării (Pleskovics, Stern, 2001), prin consacrarea constatării empirice că nu există diferențe notabile între tranzițiile bazate pe terapia de șoc și cele graduale, în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de capitaliști. Ceea ce le lipsea acestor oameni, cel puțin o parte dintre ei fiind, probabil, purtători ai ethosului capitalist (Sandu, 1996, 1999), era tocmai capitalul. Către jumătatea primului deceniu al tranziției, România crease o economie de piață, dar nu una capitalistă. Aproape 40% din populația ocupată a societății românești lucra în agricultură, în sistem privat. Cea mai mare parte a consumului populației era asigurat de un sistem de piață, dominat de comercianți privați. Dar producția și finanțarea acesteia se aflau încă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Reich. În cartea cu titlu sugestiv The Greening of America (Mugurii Americii, 1970)21, acest futurist dezabuzat nu se mulțumea doar să protesteze împotriva „unidimensionalizării omului” în societatea supraindustrializată și supratehnologizată; el propunea crearea unei „contraculturi”, opusă culturii moderne și capitaliste oficiale. Această „contracultură” presupunea o răsturnare a valorilor. „Contracultura” trebuia să detroneze valorile materiale și să acorde prioritate valorilor spirituale. Ar apărea astfel oameni noi, spiritualizați, eliberați de obsesii materialiste, nedemne pentru omul autentic. Această schimbare de mentalitate nu ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cea mai tranșantă a fost făcută între societatea tradițională (feudală) și cea modernă (industrială, capitalistă, democratică). Societatea tradițională a fost reconstituită istoric în termeni eminamente derogatorii, pe când societatea industrială (Saint-Simon, Comte sau Durkheim), cea democratică (Montesquieu sau Tocqueville) ori cea capitalistă (Weber, Pareto și, parțial, Marx), ca variante ale societății moderne, au fost mereu prezentate ca fiind superioare, fie și măcar prin promisiuni tacite, atunci când nu erau explicite. Trecerea de la societatea tradițională la cea modernă ar fi presărată de crize sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
publicate înainte și după 1990. Cele de dinainte de 1990 fie se concentrau exclusiv pe propria societate, pe care însă o analizau dintr-o perspectivă universalistă, fie anticipau un gen de „convergență” economică sau chiar politică a țărilor comuniste cu cele capitaliste, fie demonstrau inevitabilitatea eșecului proiectului comunist de dezvoltare sau modernizare. Lucrările de după 1990 au urmărit numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de „excepționalitate” (așa cum a făcut R. Inglehart în analiza sa consacrată schimbărilor intergeneraționale ale sistemelor de valori
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care s-ar fi configurat și celei care se află încă în curs de configurare. O altă implicație a acestei distincții se referă și la modul de analiză a tranziției din țările central și est-europene de la societatea comunistă la cea capitalistă bazată pe economia de piață și democrația liberală. Pe de o parte, o astfel de tranziție poate fi considerată, așa cum spuneam mai înainte, ca profund specifică, necorelată și deci ireductibilă la orice altă tranziție tendențială. Într-adevăr, când avem în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional. Parafrazând o formulă biologică evoluționistă clasică, putem spune că „ontogeneza” capitalismului de tranziție reproduce la scară istorică accelerată „filogeneza” capitalistă consacrată de secole pentru a-i conferi familiei locul ce trebuie să-l ocupe în cadrul structurii producției și al reproducerii economice. Deocamdată, însă, tranziția postcomunistă acționează prin consecințele ei într-o formulă ce crește incertitudinile și neîncrederea în sistem până la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Beruf, rostită în 1918 la Universitatea din München: Abia mai recent putem observa cu claritate cum domeniile extinse ale științei se dezvoltă în universitățile germane în direcția sistemului american. Marile institute de medicină sau de științe naturale sunt acum întreprinderi „capitaliste de stat”, care nu pot fi gestionate în absența unor fonduri foarte mari. Întâlnim aici aceeași condiție pe care o găsim oriunde intră în operație o întreprindere capitalistă: „separarea muncitorului de mijloacele sale de producție”. Muncitorul, adică asistentul universitar, este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
superioare napoleoniene ce se racordaseră tot mai puternic la cerințele raționalității birocratice a statului modern. Intervine însă o schimbare importantă, pe care Max Weber o sesizează cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt aceleași cu cele din „întreprinderile «capitaliste de stat»”. De atunci, putem observa cum universitatea se schimbă în același mod în care se schimbă economia și birocrația de stat a vremii. Între capitalismul economic și cel universitar, public sau privat, apar corespondențe pe care timpul le consacră
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau Împotriva rămășițelor acestor concepții. Ne gândim la marele rol educator al acestei cărți, la faptul că ajunsă În mâinile țărănimii sărace, ea va fi În stare să o mobilizeze În lupta Împotriva exploatării chiaburești, În lupta Împotriva uneltirilor elementelor capitaliste la țară, punându-și În față cu cruzime un document autentic al vieții de exploatare nemiloasă, pe care aceste elemente caută s-o reintroducă În satul nostru. (Ă). Așa cum apare din paginile Desculților răscoala din 1907 a fost Îndreptată Împotriva
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]