184 matches
-
Roma, "Ab Urbe condita" (AUC) („De la intemeierea Romei”). Această metodă era folosită de istoricii romani pentru determinarea numărului de ani dintre două evenimente, nu pentru numirea datei calendaristice. Mai mult decât atât, istoricii foloseau date diferite pentru fondarea Romei. "Fasti Capitolini", o inscripție care conține o listă a consulilor, publicată de Augustus, folosea ca dată a fondării 752 a. Chr.. Data folosită de Varro, 753 a. Chr., a fost adoptată de istoricii moderni. Editorii renascentiști adăugau data fondării Romei manuscriptelor pe
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
cu drumul Nablusului (Shhem) s-au găsit o ușă boltită închisă, și de ambele părți ale ei - fundamente și baze de coloane din anii 41-44 e.n., din vremea regelui Herodes Antipas, care au slujit mai târziu și colonia romană Aelia Capitolina întemeiată de împăratul Adrian în locul Ierusalimului. Pe piatra de căpătâi a arcului ușii se vede o inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
Antipas, care au slujit mai târziu și colonia romană Aelia Capitolina întemeiată de împăratul Adrian în locul Ierusalimului. Pe piatra de căpătâi a arcului ușii se vede o inscripție romană neclară din secolul al III-lea e.n. care menționează Colonia Aelia Capitolina. În timpul lui Adrian în secolul al II-lea e.n., romanii au clădit o poartă nouă (asa și se numea:Poarta Nouă) În piața romană de dincolo de poartă, în interiorul cetății, se înălța coloana triumfală a împăratului Adrian, însemnată și pe harta
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
una mare centrală, înlocuită de actuala poarta Damasc și două mici laterale, dintre care a rămas integral cea dinspre est. Pe partea inferioară a primei pietre deasupra arcului roman se poate vedea inscripția: CO.AEL.CAP.D.D. adica COLONIA AELIA CAPITOLINA DECRETO DECURIONUM (ordinul celor zece aleși, n.n. ai orașului) Coridorul din spatele porții duce la secțiunea internă a turnului de est al porții, unul din cele două turnuri aflate de o parte și de alta a porții. Turnul s-a păstrat
Poarta Damascului () [Corola-website/Science/323655_a_324984]
-
sudul Muntelui Moria). Sfântul Epifanie de Salamina (315 - 402) susținea că împăratul Adrian, care după înăbușirea răscoalei evreilor conduși de Shimon Bar Kohva a ras în anul 135 Ierusalimul de pe fața pământului și i-a schimbat și numele în Aelia Capitolina, ar fi lăsat neatinsă „o mică biserică de creștini, construită pe locul unde s-au dus ucenicii după ce Domnul s-a înălțat la cer” , așa numita biserica lui Dumnezeu (în ebraică Kehal-El sau în greacă, Ekklesia tou theou). În acel
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
durat de această data cam doi ani și jumătate, excepție făcând asediul Betarului care s-a prelungit încă un an. În acest răstimp, împăratul Adrian a interzis evreilor accesul la Ierusalim și a decis ca un nou oraș român, Aelia Capitolina ,care îi poartă numele (Aelius Hadrianus), va fi zidit în locul celui vechi. Revoltă, izbucnită la circa 60 de ani după cea dintâi, a dus, în condițiile vitrege ale războiului, la stabilirea unei entități statale independente care s-a menținut vreme
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
reprezentarea realistă a naturii. Interesante sunt și mozaicurile realizate de Sosos din Pergamon, în secolul al II-lea î.Ch., de ex. cele aflate în prezent în Muzeul din Vatican, sau compoziția ""Bazin de apă cu porumbei"", aflat la Muzeul Capitolin din Roma. Epoca elenistică marchează un declin al picturii pe vase. Vasele cele mai răspândite sunt de culoare închisă, decorate cu motive simple stilizate de flori și ghirlande. În această epocă apar vase cu motive în relief, imitând vasele din
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
mai sus, epitaful lui Scipio revendică că acesta a luptat contra samniților, dar nu la Bovianum și Aufidena, ci la Taurasia și Cisauna. Taurasia probabil că este localizată în valea Tammaro, locația Cisaunei este necunoscută. Problema este complicată de Fasti Capitolini, potrivit căruia Fulvius a fost triumfător atât contra samniților cât și împotriva etruscilor.
Războaiele Samnite () [Corola-website/Science/321472_a_322801]
-
târziu, în timpul perioadei imperiale, împărații Claudius și Domițian au adoptat trăsături ale lui Jupiter în portretele lor, pentru a sublinia suveranitatea lor asupra întregii lumi. Cel mai mare templu din Roma era acela al lui "Jupiter Optimus Maximus" pe Colina Capitolină. Aici a fost venerat alături de Iuno și Minerva, formând Triada Capitolină. Temple ale lui Jupiter Optimus Maximus sau ale Triadei Capitoline ca un întreg erau construite de romani în centrul noilor orașe din coloniile lor. Odată se credea că zeul
Jupiter (zeu) () [Corola-website/Science/298535_a_299864]
-
ale lui Jupiter în portretele lor, pentru a sublinia suveranitatea lor asupra întregii lumi. Cel mai mare templu din Roma era acela al lui "Jupiter Optimus Maximus" pe Colina Capitolină. Aici a fost venerat alături de Iuno și Minerva, formând Triada Capitolină. Temple ale lui Jupiter Optimus Maximus sau ale Triadei Capitoline ca un întreg erau construite de romani în centrul noilor orașe din coloniile lor. Odată se credea că zeul roman Jupiter (Zeus în Grecia) era în fruntea justiției cosmice și
Jupiter (zeu) () [Corola-website/Science/298535_a_299864]
-
lor asupra întregii lumi. Cel mai mare templu din Roma era acela al lui "Jupiter Optimus Maximus" pe Colina Capitolină. Aici a fost venerat alături de Iuno și Minerva, formând Triada Capitolină. Temple ale lui Jupiter Optimus Maximus sau ale Triadei Capitoline ca un întreg erau construite de romani în centrul noilor orașe din coloniile lor. Odată se credea că zeul roman Jupiter (Zeus în Grecia) era în fruntea justiției cosmice și că în Roma antică, oamenii jurau către Jove în tribunale
Jupiter (zeu) () [Corola-website/Science/298535_a_299864]
-
judicios. Nu este permisă trecerea numelui orașului sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare. Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
au alăturat mișcării creștine. Sfântul Iacob, „fratele Domnului”, a condus după . Este posibil ca rudele lui Isus să fi avut anumite funcții de conducere printre comunitățile creștine învecinate ale Ierusalimului până ce evreii au fost expulzați din Ierusalim prin contrucția Aelia Capitolina(c.131). În mod tradițional se crede că evreii creștini au așteptat sfârșitul războaielor dintre evrei și romani (66-135) în , Decapolis. undeva în jurul anului 70. În perioada de început, Iacob, cunoscut ca „fratele Domnului”, despre care se spune că a
Frații lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/327994_a_329323]
-
romanilor de foarte posibila plecare a marocanului Benatia, care are șanse mari să ajungă la Bayern Munchen, în schimbul sumei de 35 de milioane de euro. Benatia și-a exprimat deja dorința de a pleca din capitala Italiei, iar șefii echipei capitoline nu ar avea niciun interes să împiedice mutarea, scrie digisport.ro.
CHIRICHEȘ LA ROMA. Tottenham s-ar fi înțeles cu Roma pentru transferul lui Vlad Chiricheș by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22227_a_23552]
-
principală, se face loc și la câteva traduceri. Din Petrarca dă o Madrigală și mai multe sonete I. Bocaniciu, din Hans Christian Andersen tălmăcește Maria S. Dănăilă o nuvelă, sub titlul Mitutica. Alte transpuneri sunt din Mark Twain (Istoria Venerei capitoline), din Maupassant și François Coppée. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288983_a_290312]
-
qui résume l'univers. (J.-L. Borges. "La parabole du palais". L'auteur. Œuvres complètes. Tome 2. Paris: Gallimard, 1999. 23.) Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte a sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul domniei lui Nero (54-68 d.Ch.). Monetăria Romei. Fig. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Œuvres complètes. Tome 2. Paris: Gallimard, 1999. 23.) Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte a sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul domniei lui Nero (54-68 d.Ch.). Monetăria Romei. Fig. 3. Ludovisi Mars (probabil Ahile). Copie romană după o statuie greacă (Scopas), 340-30 î
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
A modificat el însuși protocolul sacramental al orașului chiar în timpul celor trei ceremonialuri de adventus (de întâmpinare și de omagiere) care i-au fost dedicate, prin faptul că a evitat să mai facă sacrificii închinate zeității tutelare a Romei, Jupiter Capitolinul. Învățat să trăiască departe de fastul și de discursul triumfalist roman, împăratul părea că lasă în urmă relativ ușor această capitală simbolică (cea administrativă era Milano), precum și "corul" comunității ei. Relația sa cu Roma ne apare astăzi paradoxală: deși refuză
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a omului); ele includ unități mitemice specifice, precum zeița-Mamă, pământul-Mamă sau materia potențatoare, zeul-Tată sau Spiritul creator. Pentru cazul marilor orașe, spre exemplu, o zeitate tutelară primește periodic sacrificii și onoruri, așa cum Roma și principii ei auguști făceau pentru Jupiter Capitolinul și pentru zeii întemeietori afliliați lui. Miturile finalității (eschatologice) pun în joc noțiunile de destin sau de ființă supranaturală și sunt orientate fie asupra viitorului, fie asupra unei comunități, înțelese însă în orizontul devenirii ei. Ele sunt fie ciclice (mitul
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care le regăsim în morala romană și în teoria imperială despre putere, în conceptul de æternitas), punând imitatorul (augustul, ca să continuăm exemplul ales) în armonie cu tensiunea universului (exprimată mitic la Roma de "prezența" și figura arhetipală a lui Jupiter Capitolinul - v. fig. 2.a). Concepțiile numite "substanțialiste" (la Aristotel, formele și materia intră într-un ansamblu nedivizibil, care se numește substanță, oūsìa) se situează între filosofii materiei și cei ai "esenței", printre care îl regăsim pe Platon. Substanțialiștii nu privesc
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
obținut din partea senatului altceva decât dreptul la însemnele triumfului - și doar cu acordul împăratului lor − și dreptul de a avea o statuie în forumul public; în schimb, augustul a ajuns să se identifice cu însăși zeitatea tutelară a Romei, Jupiter Capitolinul. Pentru reprezentarea exclusivistă a naturii sale de divus, împăratul a exploatat nu doar spațiul urban și ceremonialul, ci și trecutul roman, pe care cortegiul său funerar avea dreptul suprem (și unic) să-l pună în scenă (Benoist 108). Valoarea edilului
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
își însușește o trăsătură majoră a puterii autocrate. Constantin I menține atributele Sol invictus și victor, continuând tradiția de la sfârșitul secolului IV și începutul secolului III î.Ch. de care țineau zeii triumfului militar (Benoist 268). Stăpân al lor, Jupiter Capitolinul, reprezentantul poliadei mitologice, deși este cel căruia Constantin I refuză să i se mai închine, îi "împrumută" acestuia componenta sa cultuală sacră, cea a solarității. Pentru că împăratul renunță la tetrarhia politică (v. fig. 21), el poate să reprezinte singur esența
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
1972] Whittaker, Thomas. Neoplatonismul. Un studiu asupra istoriei elenismului. București: Herald, 2007. [1998] Wunenburger, Jean-Jacques. Imaginarul. Cluj-Napoca: Dacia, 2009. [2003] Lista ilustrațiilor Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul domniei lui Nero (54-68 d.Ch.). Monetăria Romei. Fig. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Wunenburger, Jean-Jacques. Imaginarul. Cluj-Napoca: Dacia, 2009. [2003] Lista ilustrațiilor Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de cult Jupiter Capitolinul), prima jumătate sec. I î.Ch. Muzeul Vatican, Roma. Fig. 2.b. Alegoria Romei. Monedă (verso) din timpul domniei lui Nero (54-68 d.Ch.). Monetăria Romei. Fig. 3. Ludovisi Mars (probabil Ahile). Copie romană după o statuie greacă (Scopas), 340-30 î
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]