196 matches
-
mai multe. Dacă totuși nu are limite și este un singur univers, atunci radiația se întinde la infinit fiind prezentă totuși în fiecare punct la universului. În acest caz, radiația nu se propagă, ci stă pe loc. Intuitiv, mintea noastră capotează. Tot ce știm este că radiația de fond e cumplit de rece, măsurînd doar 2,7 grade pe scara Kelvin. Încă un pic și va atinge pragul morții termice. Și încă o temă: superstringurile, pe românește supracorzile. Ideea de bază
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
făcut invidios pe Honnecker. Țeava de eșapament, piesă de epocă: lungă și subțire, montată strâmb, pe diagonală, cum scrie la plan; scoate niște rateuri, de întoarce tot cartierul capul după ea. Juri că-i mașina lui tataia. Doar când ridici capota, se schimbă problema: motor de Golf GTI, numai pistoane lăcuite și cilindri-n V, pe două rânduri, prize de aer duble, modificate. Mașinile s-au pierdut undeva în față. Am presupus că o să dureze ceva să le-ajungem, dar, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-ți neutralizezi chiar psycheea. În rezumat, jertfirea primului ivit, "povestea" unei existențe dispărute și renunțarea (abandonarea iubitei) conlucrează la concretizarea mitemului sacrificiului pentru creație din Patul lui Procust. Demonstrarea mitemului prăbușirii eroului nu este dificilă. Aidoma personajului din baladă, Fred capotează cu avionul, după terminarea redactării jurnalului, cu amendamentul că sfârșitul personajului -narator este actualizat. În momentul apariției romanului, aviația era domeniul de vârf al civilizației europene și nu numai. În analiza operei populare, Mircea Eliade subliniază două mărci specifice doar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
văzut undeva..."402 Răspunsul vine ca o ghilotină: "E unul Ladima...a murit."403 În Epilog II, accidentul cauzator al morții lui Fred Vasilescu e prezentat intertextual se reproduce anunțul de patru rânduri dintr-un cotidian: "Aviatorul Fred Vasilescu a capotat, voind să aterizeze, din motive necunoscute încă, lângă Ciulnița. Autoritățile au plecat la fața locului. Cadavrul zvârlit din nacelă și decapitat e păzit de jandarmi. S-a deschis o anchetă pentru cercetarea cauzelor."404 Acest "pliu" intertextual provoacă toate divergențele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a venit rândul otomanilor să stăpânească Mediterana și trecerea spre Oceanul Indian, marcând al doilea și ultimul mare ciclu de strălucire al Islamului, ce a durat până la sfârșitul secolului al XVI-lea. Și turcii, ca și arabii în perioada anterioară, au capotat prin același fenomen de “asfixie maritimă”, în urma bătăliei de la Lepanto, când au pierdut supremația pe mare, devenind incapabili să mai controleze comerțul maritim și să domine “oceanul comercial” mediteraneean. Odată cu cronicizarea problemei orientale, dominația britanică a devenit tot mai pregnantă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
frații mei mai mari, dar și pentru ea, pe când era gravidă cu mine. Nu mai dorise să aibă copii, având deja 3 băieți, fiind seceta cumplită din anii 1946-1947 iar regimul comunist se profila înfricoșător. Doar faptul că doctorul Ioan Capotă i-a prevestit că următorul copil va fi o fată iar el va fi naș, au convins-o să mai aducă pe lume un copil. Iși dorea cu putere ca fata, pe care spera să o aibă după cei 3
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
aceea, când am mers acasă după prima sesiune, dormeam aproape tot timpul. La început mama mea îmi spunea zâmbind că am boala somnului dar apoi s-a îngrijorat în legătură cu comportarea mea. Ca urmare am mers împreună la nașul meu, doctorul Capotă, să mă consulte și să ne sfătuim eventual cu el ce avem de făcut. După ce m-a consultat, nașul meu a zâmbit spunând că sunt sănătoasă și i-a spus mamei mele să mă lase să dorm încă vreo 2-3
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
generozității compensatoare: Pe masa goalăcopiii desenează un coș cu fructe Lucia Amarandei sau a așteptărilor irepresibile ale unei naivități nevinovat utopice: copilul la gardașteaptă vântul să-i dea nuci de la vecin Radu Patrichi Alt clișeu al copilului și al copilăriei capotează În nostalgie, prea serioasă ca să nu devină mai mult sau mai puțin searbădă: Presărat pe deal satul copilăriei ... aproape de cer Vasile Moldovan Cu puțină ironie, mai puțin solemn, Întorcîndu-se către universul copilăriei, Radu Patrichi vede lucrurile mult mai degajat și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai mult intuitiv, luată de val, fără o coerență și o claritate a acțiunilor -, mișcarea de eliberare națională. Intelectualitatea din Basarabia, cea care trebuie să gândească destinul comunității pe care o reprezintă, nu a fost la înălțimea așteptărilor și a capotat lamentabil, lăsându-se folosită ca forță de manevră în mâinile puterii. În loc să sancționeze răul, intelectualii au semnat voios-mobilizator apeluri de sprijin pentru autorii dezastrului, au acceptat postura rușinoasă, meschin-profitoare, de propagandiști și agitatori plătiți. Lui Ion Druță, un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ar fi să putem răspunde că scriitorii își scriu cărțile - în liniște și singurătate, departe de zgomotul străzii și al întrunirilor publice. Și poate că scriitorii adevărați, cei care pot respira aerul tare al libertății de expresie și n-au capotat în fața mizeriei economice, își scriu într-adevăr cărțile. Cărți ce vor depune mărturie despre acest timp, și care vor conține temele esențiale ale acestei epoci „posttotalitare” pe care o traversăm, numită epoca celor trei, după numele mic al titanilor independenței
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că bărbatul din sufletul său corespunde în totalitate cu cel real. Aceasta nu pentru că Ana și-a crea un prototip mental de excelare masculină, ci pentru că Ghiță nu și-a dezvăluit niciodată pe deplin individualitatea. Îndrăgostit doar de femeia-Ana, bărbatul capotează în fața încercărilor pe care i le pune în față viața. Observăm însă faptul că nuvela scoate la iveală, după scena memorabilă a jocului cu câinele, și disfuncționalitățile din comportamentul eroinei. Pentru a trăi în chip armonios, soții trebuie să se
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau ulterior, de lipsa sentimentelor de dragoste față de Ghiță. Forța cu care ea luptă până la capăt pentru iubirea ei amintește de robustețea și vitalitatea unei eroine din tragedia greacă cum este Antigona. Îndrăgostit doar de femeia-Ana, bărbatul este acela care capotează în fața încercărilor pe care i le pune în față viața. Ion Breazu nota în prefața amintită la Nuvelele lui Slavici, punându-i alături pe Ghiță și pe Iorgovan: "Ghiță măcar sfârșește măreț, tragic. Iorgovan, urmărit de ideea sinuciderii, nu are
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și Subcentrul de Informații de la Beiuș în perioada 12 iunie 1941- 30 aprilie 1942. Era ajutat de un subșef, sublocotenentul rezervist Gramotovici Eugen, care se ocupa cu exploatarea contrainformativă a prizonierilor germani și maghiari, de agentul telegrafist Dragoescu și agenții Capotă, Doicescu, sergent Ștefan Vasile, caporal Iacob Iosif și soldatul Grecu Gheorghe, toți concentrați de la 1 noiembrie 1944. După cum rezultă și din rapoartele informative ale Subcentrului, activitatea sa era redusă numai la acțiuni informative și contrainformative, valorificându-se doar datele obținute
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu legalitatea, adesea luând calea pierzaniei prin prostituție, droguri sau, mai modern, cu „etnobotanice”. Cândva, însă, vine momentul adevărului. Anii cei mai frumoși ai tinereții s-au pierdut în vânt, foștii prieteni de petrecere, unii s-au retras, alții au capotat pe undeva prin periferiile societății. Cu sănătatea șubrezită, aflați în mijlocul drumului fără nici o meserie, fără nici o pregătire școlară, fără nici un mijloc de a-și câștiga cinstit existența, cu părinți de cele mai multe ori bătrâni și săraci, trăind doar dintr-o pensie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se cerea pe-atunci filozofiei era de fapt un soi de materialism combinat cu „socialismul științific”, o disciplină care, indiferent de facultate, chinuia de decenii întregi studențimea românească cu doctrine artificiale, ambalate într-un limbaj imposibil. Tocmi aici Emi a capotat. Nu o dată, ci de două ori și se pregătea pentru altă bușeală. De doi ani terminase liceul. Cei mai mulți dintre colegii săi reușiseră la facultate, pe el însă îl aștepta un nou eșec. Nimeni nu pricepea ce se întâmplă cu băiatul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
adus Viorel motorul cu Aro-ul lui Cezărică. N-ar fi avut Însă rost să-l montăm pe mașină până nu ne-ar fi procurat aripi noi și uși și tabla de care aveam nevoie pentru podea și ca să peticim capota. Poate unde prea Îl pomenisem În nopțile din urmă, avându-l În vedere permanent În timp ce puneam la cale un jaf de pomină Încununat cu o senzațională fugă peste graniță, joi a descins În curtea Unității șeful de post din Glina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
torturile au continuat, cu și mai mare brutalitate, atât la Pitești, cât și la Gherla. A fost primul moment în care deținuții care colaborau cu Securitatea și administrația penitenciarelor s-au simțit înșelați și amăgiți. Prima acțiune externă Piteștiului a capotat, după cum era și normal, la Brașov. Fiind restrânși numeric și prea puțin sprijiniți 1 de oficialități, cu o misiune ușor confuză, Sobolevschi și Prisăcaru au încetat orice fel de acțiune la sfârșitul lui decembrie 1950, fiind transferați, două luni mai
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
timp, că aerul condiționat chiar nu merge. Mai constat că devin umed și că respir mai dificil. Apa de condens adunată pe mine se amestecă frățește cu transpirația abundentă. Mai butonez la bord tot ce se poate butona, mai deschid capota și mă uit atent și o închid la loc. Soarele își pusese în gînd să-mi facă de petrecanie și îl evit cu o bluză pe cap. Mă uit roată și nu văd decît palmieri izolați și nepăsători. Tufe gălbejite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de ce nu?, un internship, ba chiar un job plătit în valută se dovedesc pentru mulți din foștii noștri „tineri de perspectivă” tentații irezistibile. Extrem de critici cu cei care nu au rezistat infernului din beciurile Securității ori din stuful Canalului, ei capotează în plină libertate, devenind purtătorii de cuvânt locali ai haitei. Vai celor îngenunchiați de „salamul de soia”! Cinste celor care prosperă din political correctness! Miza haitei este de a dovedi că există o nevoie eternă de ea. De ce? Simplu - pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
operei de geniu e anevoie discernabil, prezența lui freatică - dedesubtul tragicului, tensiunilor, fatalităților - fiind acoperită de prestigiul clișeelor culturale (vreau să spun : și al clișeelor juste) ; perceperea lui e testul ultim al inteligenței, care, traversând cu bine toate dificultățile, poate capota aici. Citind fragmentul acesta mi-au venit irezistibil în minte în primul rând Mozart și Beethoven (da, da, Beethoven, gravul, seriosul, pateticul). Hazul acesta (și perceperea lui) are virtuți mântuitoare, e o treaptă, poate penultima, a înțelepciunii. Dacă frumusețea va
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
unu’ cu centură neagră și nu știu cîți dani, care era consi derat nebun, pentru că fuseseră cazuri în care își băgase cursanții în spital. Principiul lui era simplu : dacă greșeai, o luai pe coajă. Antrenamentele erau foarte dure și mulți capotau. Era momentul cînd o luau pe coajă. O dată, eram în pădure și făceam deplasări în gardă cu om în spinare. Cu genunchii flexați și lent, cît mai lent. Eram obosiți după kilometri de alergare, serii de cîte o sută de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
om nefericit”! Dar Iliescu, care... se pare, e la sfârșitul carierei sale politice?! Ce a făcut el din norocul vieții sale, deoarece, indubitabil, „un Înger protector” i-a stat alături și, În varii situații În care un altul ar fi „capotat” cu siguranță, el, mai tânăr sau mai puțin tânăr, și-a scuturat de pe umeri păsările negre ale eșecului sau depresiei și a „rezistat”, crezând În steaua lui, ce s-a confundat un timp cu „steaua bună” a poporului din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
torturile au continuat, cu și mai mare brutalitate, atât la Pitești, cât și la Gherla. A fost primul moment în care deținuții care colaborau cu Securitatea și administrația penitenciarelor s-au simțit înșelați și amăgiți. Prima acțiune externă Piteștiului a capotat, după cum era și normal, la Brașov. Fiind restrânși numeric și prea puțin sprijiniți 1 de oficialități, cu o misiune ușor confuză, Sobolevschi și Prisăcaru au încetat orice fel de acțiune la sfârșitul lui decembrie 1950, fiind transferați, două luni mai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de amuzant, ci și mai ales pentru că numele acelea sforăitoare și pildele acelea răsunătoare nu fac altceva decât să pregătească terenul non-glorioasei înfrângeri finale. ̨ ncepute în forță (sub privirile stupefiate ale convivilor), discursul și emisiunea nu pot decât să capoteze la fel de patetic. Precum Revoluția însăși, devenită revoluțică (așa cum ai spune ciorbiță de văcuță și fripturică cu cartofiori prăjiți), Platon și Heraclit sunt precum postamentul de marmură pe care e așezat cu emfază un borcan cu gogonele : specia definitivului ajunge specia
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mai exact, promisiunea împlinită a acelei vieți) al vieții noastre. Mai voiam o șansă. Dar nu-mi puteam exprima această dorință decât mie însumi. Ceea ce aveam nevoie să fac era să pun dorința asta în practică, să demonstrez că nu capotasem, că nu ucisesem poezia, că puteam reîntineri. Trebuia să demonstrez că eram cumva în stare să ies de pe banda lentă. Eram încă tânăr. Încă deștept. Încă foarte convins de anumite lucruri. Nu mă hodorogisem de tot. Puteam să fac față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]