217 matches
-
își găsește tonul și o cadență proprie. Romanul Proces (1935; Premiul „Techirghiol-Eforie”), atrage atenția prin îndrăzneala formulei narative, însă următoarele volume - Oameni în ceață (1937), Cercuri în apă (1939), Un om își trăiește viața (1946), Destinul Aïsei (1983) și Luminile Capricornului (1983) - sunt inegale. Cu Thanatos (1936; Premiul scriitorilor tineri al Editurii Fundațiilor Regale) se deschide seria eseurilor științifico-filosofice, în care vor intra Funcțiunile creatoare ale subconștientului (1938) și cele două tomuri din Individualitate și destin (1945). Pe concluziile lor se
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
documentar autobiografic, cartea amintește de Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade. Destinul Aïsei este o duioasă poveste a iubirii conjugale, cu parteneri reeditând ființa simbiotică a cuplului mitologic Philemon și Baucis, dar nu și destinul lui fericit. În Luminile Capricornului, B. abordează romanul științifico-fantastic, arie în care mai dăduse un scenariu cinematografic (Sfârșit), cuprins în volumul Oameni în ceață. Pe scheme convenționale și cu personaje-emblemă, el reușește să lege o intrigă simplă, dar coerentă, împăcând poezia aventurii cu idealul unei
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
București, 1973; Eros, București, 1974; Ion Sava, București, 1974; Lumea de azi, Iași, 1980; Permanențele clepsidrei. Încercare asupra întrebărilor ultime, București, 1981; Eseuri literare, filosofice și artistice, București, 1982; Eseuri și foiletoane critice, București, 1982; Destinul Aïsei, București, 1983; Luminile Capricornului, București, 1983; Ultime eseuri, București, 1985. Traduceri: Joseph von Eichendorff, Din amintirile unui pierde-vară, pref. trad., București, 1946; Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici, introd. trad., București, 1946 (în colaborare cu Mihai Calmâc), Hagi Murad, București, 1947; Voltaire, Candide sau
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Manuscriptum”, în 1979, prin comunicarea unui text inedit din arhiva Hortensiei Papadat-Bengescu, aflată în administrarea sa. A mai colaborat cu articole, prezentări, note editoriale, traduceri la „Cronica” și „Jurnalul literar”. În 1986 S. editează „romanul memorialistic” Arabescul amintirii, în colecția „Capricorn” a „Revistei de istorie și teorie literară”, reconstituire a unui proiect epic din care Hortensia Papadat-Bengescu publicase unele fragmente sub formă de nuvele și pe care editorul le asamblează cu alte fragmente inedite, rămase în manuscris. Prefața relevă pentru prima
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
Călinescu, București, 1967; Chipuri din viața literară, București, 1970. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 88-90, VII, 221-222, XII, 537; Călinescu, Cronici, I, 124-128; Constantinescu, Scrieri, V, 150-155; G. Călinescu, Generația bombastică, VL, 1928, 91; G. Călinescu, Cum se numesc scriitorii, „Capricorn”, 1930, 2; G. Călinescu, Rânduri pentru „Viața literară”, VL, 1932, 136; Lovinescu, Scrieri, II, 358-359, VI, 123; Octav Șuluțiu, „Cara-Su”, F, 1936, 1; Pericle Martinescu, „Cara-Su”, „Societatea de mâine”, 1936, 1; Lucian Boz, „Cara-Su”, VR, 1936, 1
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Români. S. a publicat, într-un timp scurt
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
minată de vicii compoziționale, îl propulsează pe autorul ei în cea mai reprezentativă triadă valorică a creatorilor de roman dintre cele două războaie - alături de Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu - îi va apărea lui Călinescu, în cronica sa de întâmpinare din „Capricorn” (1930), ca efect al unei rupturi de nivel conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
, publicație de literatură apărută la Iași, săptămânal, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 1939, si , bianual, la București în 1947-1948, ca serie nouă. Director este G. Călinescu, secretar de redacție, G. Ivașcu. După ce condusese „Sinteză” și „Capricorn”, G. Călinescu întemeiază o nouă revista, consacrată mai ales criticii și informației literare. În articolul-program, Cuvânt pentru început, directorul afirmă: „Vom face doar o revistă de critică generală, nu un magazin de literatură îndoielnică [...]. Jurnalul nostru va da o icoană
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
egală, în sensul bun al cuvântului, cu sine. SCRIERI: Adevărata întoarcere, București, 1969; Locul soarelui, București, 1970; Moartea Penelopei, București, 1971; Alegerea lemnului, București, 1974; Cronică, I-II, București, 1977-1979; Casa de lemn, postfață Nicolae Manolescu, București, 1983; Sub semnul Capricornului, București, 1985; Năvodul, București, 1986; Poezii, București, 1998; Focul și apa, București, 2000. Traduceri: Euripide, Medeea, Ciclopul, în Tragicii greci, București, 1958, Baccantele, București, 1965, Ifigenia în Aulis, București, 1975; Herakles. Fenicienele. Rugătoarele. Ion, București, 1992, Rhesos. Troienele. Andromaca. Helena
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
facem sînge rău pe chestia asta, sărim în sus, mușcați pe la spate de Scorpio, Scorpia; ne tămăduim rana, cînd, poc! o ploaie de săgeți de jur-împrejur - se amuză cu noi Sagittarius, adică Săgetătorul. Tocmai cînd ne scoatem din trup săgețile, Capricornul, adică țapul, dă buzna spre noi și ne-mpunge cu coarnele, din plin. Pe urmă sosește Aquarius sau Vărsătorul, care-și varsă peste noi potopul și ne îneacă; în sfîrșit, cînd apare Pisces, zodia Peștilor, adică, adormim. Iată o predică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
București, iar mai târziu cursuri de drept economic la Paris (neterminate, din cauza ocupației germane). A debutat în revista „Premiera”, cu un medalion Walt Whitman (1927). În 1932-1933 editează revista „Ulise” (din care apar patru numere). Colaborează la „Facla”, „Tiparnița literară”, „Capricorn”, „Mișcarea”, „unu”, „Contimporanul” (secretar de redacție), „Zodiac”, „Discobolul”, „Adevărul” și „Dimineața” (la ultimele două fiind și redactor), „Jurnalul”, „Viața românească” și la parizienele „Excelsior” și „Dimanche illustrée”. A mai semnat și Vasile Cernat. În volum, debutează cu Eminescu. Încercare critică
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
secretar de redacție sau redactor la mai multe periodice: „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, suplimentul „Vremea literară” (1929-1930) al gazetei „Vremea”, „România literară” (1932-1934), „Călăuza artelor”, „Albina”, „Reporter”. Colaborează la „Rampa”, „Flacăra”, „Revista română”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Capricorn”, „Familia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Viața românească” ș.a. Mai semnează cu pseudonimele C. Balt., Bal, B. Camil, Lacremony, Luca Luminiță, Luca G. Luminiță. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, calitate ce i-a fost retrasă în 1940 din
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
urmare, un actualizator neostenit, inepuizabil, de coordonate rectilinii și polare. Fiu al Săgetătorului, nepot al Arcașului, se identifică cu constelația zodiacală cu același nume (Săgetătorul zodiacal este reprezentat ca Centaur ținând un arc; i se mai spune Arcitenens), fugind după Capricorn, care-l precede imediat, tot așa de evanescent ca și păsărelele din basm, Capricornul, portar al Pragurilor cerești, al Porții Cerului din solstițiul de iarnă, Săgetătorul, Veghetor fără somn al Polului, Cheia de boltă a tuturor lumilor, fixator de volatile
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
al Arcașului, se identifică cu constelația zodiacală cu același nume (Săgetătorul zodiacal este reprezentat ca Centaur ținând un arc; i se mai spune Arcitenens), fugind după Capricorn, care-l precede imediat, tot așa de evanescent ca și păsărelele din basm, Capricornul, portar al Pragurilor cerești, al Porții Cerului din solstițiul de iarnă, Săgetătorul, Veghetor fără somn al Polului, Cheia de boltă a tuturor lumilor, fixator de volatile, când le săgetează, dar și dizolvant al lor, când le mistuie, deci maestru suveran
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
degrabă o istorie, Înregistrată pe Întinderea unui deșert, a urmelor lăsate de nesfârșite caravane rătăcitoare. O poveste despre lente și milenare migrații, poate așa se mișcaseră atlanții continentului Mu, Într-o peregrinare tenace și posesivă, din Tasmania până În Groenlanda, de la Capricorn până la Rac, din insula prințului Eduard până În Svalbard. Vârful repeta, nara din nou Într-un timp contractat ceea ce făcuseră ei de la o glaciațiune la alta și poate mai făceau și acum, ajunși mesageri ai Stăpânilor - poate pe traiectul dintre Samoa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
va sans dire, dar nu suntem Crucea Roșie sau, mai mult, UNICEF. Era nevoie să cumperi tot materialul ăsta? Uite, văd aici un domn În izmene, cu mustăți de parc-ar fi D’Artagnan, Înconjurat de chestii abracadabrante și de capricorni, dar cine-i ăsta, Mandrake?” „Începuturile medicinei. Influența zodiacului asupra diferitelor părți ale corpului, cu plantele vindecătoare corespunzătoare. Și cu mineralele, și cu metalele. Doctrina signaturilor cosmice. Erau vremuri În care granițele dintre magie și știință nu erau Încă fixate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de maximă importanță: Macrobius, după ce descrie ordo a căderii prin Porțile Cerului care reprezintă de fapt o topografie celestă: sufletele își încep coborârea (I, 12, 1-3) din locul în care Calea Lactee se intersectează cu Zodiacul 46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
privesc în urmă. Pe de altă parte, m-am învățat să nu mă zbat prea tare. Asta și pentru că ursitoarele mele au vrut să nu pot face în orice împrejurare deosebirea dintre bine și rău. M-am născut în zodia Capricornului. Uneori, să nu râzi, m-am gândit că Christos a deschis această zodie și eu o închei. Iar între noi au fost oameni care au ars pentru adevăruri mari: împărăteasa Livia, sfânta Thereza, Newton, Pasteur, Ioana d'Arc, Jack London
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
m-am gândit că Christos a deschis această zodie și eu o închei. Iar între noi au fost oameni care au ars pentru adevăruri mari: împărăteasa Livia, sfânta Thereza, Newton, Pasteur, Ioana d'Arc, Jack London. Eu sânt însă un Capricorn ratat. Mi-am trădat zodia, m-am speriat și de urcuș și de suferință. În loc de orice, am preferat uitarea, repede și imediat, cum spun eu. Pe la douăzeci și ceva de ani am înțeles că nu eram făcută nici pentru carieră
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mă silească să mă dau de gol. ― Cunoscuții mei n-au unde să mă caute. Și e normal să vrea să mă felicite de ziua mea. De data aceasta am ridicat mirat capul. ― Ziceai că te-ai născut în zodia Capricornului. Acum e vară. ― E vorba de ziua mea onomastică, improviză ea. După asta am mormăit un "Aha... Bine, du-te", iar ea, neștiind ce să mai spună, se îndreptă cu pași automați spre sala de așteptare și de-acolo, după
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
contemporană, Ed. Casa Școalelor)... Primul critic important — nu de prim-plan, la acea dată — care s-a pronunțat despre scrierile lui Urmuz este însă G. Călinescu, în primul număr al „bizarei” și efemerei sale „reviste lunare de critică și literatură” Capricorn, din decembrie 1930 („Editarea postumelor lui Urmuz...”, notă plasată în finalul secțiunii „Bibliografie critică”). Gestul revistei unu e privit ca „o faptă care merită, prin generozitatea ei, toate laudele” și care oferă istoricului literar „un instrument pentru înțelegerea unor forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Îl „guvernează” sau, altfel spus, Îl „stăpânește”. Soarele este stăpânul Leului. Luna este stăpâna Racului. Mercur este stăpânul Gemenilor și al Fecioarei. Venus este stăpâna Taurului și a Balanței. Marte este stăpânul Berbecului. Jupiter este stăpânul Săgetătorului. Saturn este stăpânul Capricornului. Uranus este stăpânul Vărsătorului. Neptun este stăpânul Peștilor. Pluto este stăpânul Scorpionului. Dacă În tema natală cuspida (pragul, Începutul) unei case este de exemplu În Săgetător, semn guvernat de Jupiter, spunem că stăpânul casei respective este Jupiter. I TRANZITELE În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
la 18ș Capricorn. Intră În mers retrograd pe 23 aprilie, la 21ș, și iese din retrogradare pe 1 octombrie, la 18ș23’. Între 15 august și 16 noiembrie staționează la 18ș Capricorn. Este Însoțit de Uranus, care Începe anul la 17ș40’ Capricorn. Uranus intră În mers retrograd pe 27 aprilie, la 22ș11’, și Își reia mersul direct pe 28 septembrie, la 18ș14’. Între 15 august și 8 noiembrie staționează la 18ș. Așadar, pe parcursul Întregului an, aceste două planete sunt simultan În opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
-l trăiești pe Saturn Este mult mai ușor să Înțelegi mesajul saturnian când această planetă este puternică În tema natală, adică e dominantă, În aspect - pozitiv sau negativ - cu un Luminariu sau cu o planetă personală. O valorizare a semnului Capricornului are un efect similar. Lucrurile merg mai ușor dacă aspectul e armonios sau dacă e vorba de conjuncție; În acest caz, poți spune, ca Obelix cu cazanul de poțiune magică, „Am căzut Înăuntru când eram mic!”. Disonanțele au același efect
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
trăiești pe Uranus Efectul lui Uranus asupra vieții depinde de un factor simplu, care este adaptabilitatea la schimbare. Dacă o temă natală are accente puternice În semnele „stabile” sau atașate de obiceiuri și echilibru, precum Taurul, Racul, Fecioara, Balanța sau Capricornul și dacă elementul dominant este Pământul, impactul lui Uranus (exceptând trigonul și sextilul, care Îndulcesc oarecum efectul) poate fi violent. Personal, Îl descriu adesea elevilor mei ca o bombă care explodează Într-o Închisoare: deținuții Își găsesc libertatea, dar În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]