155,344 matches
-
și e gata să-l informeze stilistic, despre toate evenimentele și etape ale acestora, dintr-un concediu la mare, așa cum divulgă și prefațatoarea volumului, - doamna MARIANA CRISTESCU - prietenă a familiei -, parcă, făcându-l părtaș la acestea, dezvelind în același timp, caracterul suprem al artei poetice. Așadar, să ne alăturăm celui ce este navigatorul de ocazie pe mările dinspre sud și nord, ce „levitează între două oceane”, „atomului rătăcit pe întinderea albastră” sau celui ce-și dorește „briză să fiu, s-o
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
explicat - definit prin termenul explanandum; 2) ceea ce explică - definit prin termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să îndeplinească cerințe de testabilitate, adică explanansul să fie testabil, informația explicativă a explanansului trebuie să ofere temeiuri puternice de a crede că fenomenul de explicat s-a produs și că el era de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
explicat . În filosofia științei, există numeroase puncte de vedere referitoare la tipurile de explicații și, de asemenea, există încercări de clasificare a explicației științifice, după următoarele criterii: - natura explanandumului; - natura legilor din explanans; - natura relațiilor legice dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
își dezechilibrează de una singură fundația lipsită de rezistență, prin intermediul unor metode de limitare totală a gradelor de libertate ale Persoanei, metode pe care le dorește cât mai grabnic instaurate la nivel planetar. Adoptând, ca manieră de manipulare a maselor, caracterul dual al acțiunii (prin fixarea în mentalul colectiv a unui anumit sens al lucrurilor, potențat intens și cu destul de multă convingere în cadrul discursului mediatic obișnuit, un sens de strictă aparență doar, în spatele căruia se află, desigur, dimensiunea corectă și înțelesul
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
mai puțin detaliată a modalităților de realizare a construcției identitare sau a cunoscutei ecuații a alterității iese completamente din calcul aici. Dintr-o dată, pronumele personale „eu” și „tu” îmbracă ambele roluri noi, ieșite definitiv din schema filozofică menționată. Reflecția asupra caracterului intercultural, la ce dimensiune se produce el azi și cât de interesate mai sunt comunitățile în a asimila produsele create de Celălalt, ar trebui să constituie însă un subiect fundamental, deoarece se observă că interacțiunea directă dintre două grupuri diferite
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
mult sentimentul că vor deveni, cât de curând, un condamnabil „lux teoretic” și nicidecum un mod firesc de a trăi. Iar teoria din spațiul public legată de faptul că, pentru umanitate, efectele negative ale terorismului contemporan vor căpăta, practic, un caracter de banalitate în viitorul apropiat (banalitate la care contribuie din plin și selecția mediatică a evenimentelor sângeroase) nu reprezintă altceva decât o viziune reducționistă asupra unui fenomen periculos, anume acela de a se ajunge în punctul de acceptare a crimei
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
dezvoltat marii creatori de fabule din literatura română, la teme specifice unei societăți cu alte coordonate, cu alte metehne pe care autorul le stigmatizează cu îndemânare prin intermediul fabulei sau al pamfletului. Autorul se exprimă cu lejeritate, ridiculizând ori biciuind moravuri, caractere sau aspecte negative, individuale ori sociale, descoperind în acest fel contradicția evidentă dintre corupția societății și idealurile sale de viață. Nu ezită în a aborda tarele societății în direct, la modul general (colectiv), fără a neglija posibilitățile stilistice specifice poeziei
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
a se înțelege despre cine este vorba: „Pe Leu îl lătrau câinii/ În timp ce-și urma drumul/ Alene... ca jupânii./ El n-auzea niciunul” („Leul și câinii”). Pentru că dorește să comunice cât mai clar mesajul poeziilor, Nicolaie Dincă accentuează caracterul de satiră și de condamnare a stărilor de lucru prezentate în pamflete și satire, în snoave și alte „pamfletării”, folosind un întreg arsenal de mijloace artistice. Bunăoară, motivarea racilelor societății în care trăiește - alături de noi, cititorii, de altfel - o face
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
cu degetul mulțimea de „clasici”, pe care-i denunță ca fiind răsuflați, depășiți. Alte poezii cuprind o critică mai atenuată, manifestată ironic: Ni s-au terminat poeții/ Și-om citi muzica vieții/ Doar pe cruci de la Săpânța”, în timp ce altele trădează caracterul de pamflet prin sugerarea îndemnului la revoltă: „Foaie verde, rabd... dar, cât?...” („Doina falsă”) sau atrag atenția asupra lăcomiei de putere pentru a cărei înlăturare trebuie luptat: (câinii)... „nu fug de bunăvoie/ Nici când de la măcelărie”. Ca și în alte
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
modifica forma unor citate celebre, așa cum se observă și în parafrazarea din „Leul și câinii”:”Prefă-te că-i asculți, dar rămâi vigilent.../ Sunt ei proști, dar mulți!”. În fine, sunt demne de reținut și alte procedee de subliniere a caracterului satiric, demascator, critic, pe care autorul le folosește cu iscusință și mult curaj. Astfel, apelează la atribuirea de nume asemănătoare cu ale unor personaje prezente în viața publică: Galina Undrea, Ene Boloboc, ori, în alte situații, face adaosuri la titlu
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
apărat cu convingere și s-a sacrificat pentru ele. Potrivit mărturisirii autorului din Introducerea acestei cărți, „Această lucrare se vrea a fi un smerit omagiu din partea mea adus acestei mari personalități a Bisericii noastre care este o pildă vie de caracter și demnitate și de multă dragoste pentru Iisus Hristos și pentru Biserica Sa. Motivul și scopul alcătuirii acestei lucrări se vrea a fi o smerită contribuție la o mai bună prezentare și cunoaștere de către cei de astăzi a rolului, locului
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]
-
întoarse spre mine zâmbind. După care mă luă la întrebări ginerele meu, jumătate râzând, jumătate serios: - Dom'le, zi și mie, ce i-ai făcut ? Când ți-am pomenit numele nu se mai oprea: “Domnul Norea, vai ce om ! Ce caracter !”. Zi și mie, să-i fac și eu educatoarei, să mă țină minte peste douăzeci de ani. - Ehee, numai să fii în stare ! m-am dat eu cocoș în prima fază, ca orice bărbat care se respectă. După care am
ŞCOALA DE AZI de DAN NOREA în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1407047324.html [Corola-blog/BlogPost/367831_a_369160]
-
guvernul, în loc să ne vedem de muncă? În timpul liber mă ocup de flori care îmi plac foarte mult: sacsiile, magnoliile, freziile, regina nopții. În privința lecturii, mă declar repetentă fără drept de apel, deși știu că asta deformează, schilodește sufletele și îndreaptă caracterele spre o statură mai grobiană. M-au prins valurile profesiei, alerg ca un cal de curse de dimineața până seara, când cad frântă de oboseală dar, deocamdată țin la tăvăleală, cum se zice. Încerc însă, să fiu la curent cu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și mai presus de toate, se armonizează caracterului sfânt ce i se impune. Trebuie să nu se arate în adunări fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
fără vreo pricină impusă de slujirea lui, ori să le caute pe acestea cu tot dinadinsul, sau să se facă plăcut acestora. Trebuie să își facă relațiile cu mulă chibzuință și după o îndelungă și atentă cercetare a petrecerii și caracterului și a cugetului persoanelor cu care urmează să aibă relații. Dacă acestea sunt în așa fel încât prietenia și relația cu ele să îi aducă lui cinste și bun renume, atunci poate să se împrietenească și să intre în relație
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
lumea grecească de C. Yannaras și I. Zizioulas), care au dezavantajul de a fi redus persoana la dimensiunea ei relațională. Cu toate că teza pe care Părintele Alexander Schmemann încearcă să o impună este ca o prismă ce denaturează, prin exclusivismul și caracterul său prea sistematic, ansamblul comentariului, pot fi găsite în acesta din urmă, după ce-l vom fi citit cu rezerve și îi vom fi corectat excesele, numeroase înțelesuri profunde din care vom avea mult de câștigat ... Concluzii finale și încheierea Așadar
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Nimic mai fals! Dragostea adevărată înseamnă pasiune nemărginită pentru a acorda respect și înțelegere celui de lângă tine, implicând, de multe ori, toleranță și compasiune ascunsă! Aceasta este temelia compatibilității dintre indivizi, căci simțământul DRAGOSTEI nu poate exista la oamenii fără caracter: acesta, ori îl avem, ori nu-l avem, indiferent de câtă psihologie sau religie ne-am însuși. Tocmai de aceea tinerii trebuie să se consulte cu părinții și să asculte de sfaturile lor, căci doar ei pot avea plusul de
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
dimineața în baie. Iar faptul că o mai scoți la un restaurant ca să te vadă lumea cu ce piesă umbli, sau îi mai faci din când în când câte un cadou, foarte meschin la posibilitățile tale, nu sunt decât semnele caracterului tău avar și trufaș. Prin urmare, vai de capul tău, ești extrem de sărac iar viața ta se scurge între limitele fixate de cei care îți storc energiile și îți exploatează nemilos toate capacitățile tale, în folosul lor. Recunosc, omul începuse
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1429286836.html [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
rezista tuturor provocărilor din sec XVIII-XIX: ocupația austriacă, domniile fanariote, războiaele turco-ruse și turco-austriece , procesele și evenimentele modernizatoare și de renaștere națională, din sec. al XIX-lea, cu integrarea și asimilarea elementelor străine pătrunse în “ corpul” boierimii oltene și păstrarea caracterului național al acesteia, a evoluției ponderate( ca număr) și păstrării rolului determinant, de elită social-politică a provinciei și influenței notabile la centrul puterii de la București, după cum se poate observa din analiza conținutului anexelor I-II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și străine, nu au schimbat esența, sructura, rolul și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEȘTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAȚIONAL? Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Oamenii cu curaj și caracter le par întotdeauna stranii celorlalți... Oare eu cum le par? Nu uita... Unde nu te-ai duce, În orice colț al lumii, Nu uita măicuța ce ți-a spus: -Să-ți faci semnul crucii Cum făceau străbunii, Ca să te păzească cel
ZIUA UNIVERSALĂ A IEI ROMÂNEŞTI SAU SĂRBĂTOAREA PORTULUI NAŢIONAL? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1467203515.html [Corola-blog/BlogPost/380489_a_381818]