787 matches
-
ineficient, lăsând cale liberă desfășurării proceselor care conferă celulei starea de transformare malignă. Iradierea promovează transformarea malignă în cazul unor stări patologice ereditare umane specifice, cum sunt Xeroderma pigmetosum și anemia Fanconi. Cel mai trist experiment privind efectul mutagen și carcinogen al iradierii a fost cel prilejuit de explozia bombelor atomice americane de la Nagasaki și Hiroshima, din Japonia, la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, în August, 1945. Evenimentul a prilejuit crearea unui comitet americanojaponez de investigație a consecințelor acțiunii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
uman, dovedindu-se creșterea exponențială a leucemiilor și a altor tipuri de malignități în populația supraviețuitoare din Japonia, cu reducerea incidenței pe măsura îndepărtării de epicentrul exploziilor. Aberațiile cromozomale identificate la persoanele investigate au dovedit asocierea efectului mutagen cu cel carcinogen al radiațiilor ionizante, efect dependent de doza de iradiere. Un alt experiment de tristă amintire, datorat, de această dată, unei erori umane, a fost explozia reactorului centralei atomice electrice de la Cernobâl (Ucraina), din aprilie 1986. Nu există date oficiale, sistematizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de doza de iradiere. Un alt experiment de tristă amintire, datorat, de această dată, unei erori umane, a fost explozia reactorului centralei atomice electrice de la Cernobâl (Ucraina), din aprilie 1986. Nu există date oficiale, sistematizate științific, privind efectele mutagene și carcinogene ale acestei iradieri accidentale, dar surse neoficiale precum și unele lucrări științifice ocazionale sugerează creșterea neobișnuită a incidenței neoplaziilor de tiroidă și a celor pulmonare la populația umană aflată pe o rază mare față de epicentrul exploziei. În anul 1998, cercetătorii de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genei p53, genă cu rol esențial în transformarea malignă, consecutiv alterărilor în anumite regiuni ale sale ce reprezintă veritabile „pete fierbinți” mutaționale. BPDE acționează specific asupra zonelor „fierbinți” ale secvenței de nucleotide a genei p53. Inducerea neoplaziilor experimentale sub acțiunea carcinogenilor chimici a permis să se tragă concluzia că procesul carcinogenezei are două etape: inițierea și promovarea tumorii. Inducerea tumorilor tegumentare la șobolan, sub acțiunea unui carcinogen chimic, se poate realiza prin badijonarea tegumentului cu substanța respectivă. S-a constatat că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
zonelor „fierbinți” ale secvenței de nucleotide a genei p53. Inducerea neoplaziilor experimentale sub acțiunea carcinogenilor chimici a permis să se tragă concluzia că procesul carcinogenezei are două etape: inițierea și promovarea tumorii. Inducerea tumorilor tegumentare la șobolan, sub acțiunea unui carcinogen chimic, se poate realiza prin badijonarea tegumentului cu substanța respectivă. S-a constatat că N-nitrometilureea este un puternic carcinogen, inductor al neoplaziilor mamare. O singură injecție a acestei substanțe nu induce tumori mamare, dar trei injecții repetate la interval de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se tragă concluzia că procesul carcinogenezei are două etape: inițierea și promovarea tumorii. Inducerea tumorilor tegumentare la șobolan, sub acțiunea unui carcinogen chimic, se poate realiza prin badijonarea tegumentului cu substanța respectivă. S-a constatat că N-nitrometilureea este un puternic carcinogen, inductor al neoplaziilor mamare. O singură injecție a acestei substanțe nu induce tumori mamare, dar trei injecții repetate la interval de 3-4 săptămâni, induc numeroase neoplazii. Un tablou similar este înregistrat în cazul utilizării anumitor hormoni: acțiunea îndelungată și cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tablou similar este înregistrat în cazul utilizării anumitor hormoni: acțiunea îndelungată și cu o anumită concentrație a unor hormoni induce malignizarea. Se confirmă principiul lui Paracelsius, celebrul alchimist, potrivit căruia „doza face otrava”. Pe de altă parte, unele substanțe devin carcinogene, în asociere cu alte substanțe. Astfel, în fumul de țigară se află în concentrație foarte mică 3-4 benzpirenul, inofensiv la o astfel de concentrație. Dar alte substanțe prezente în fumul de țigară au o acțiune promotoare asupra potențialului carcinogen al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
devin carcinogene, în asociere cu alte substanțe. Astfel, în fumul de țigară se află în concentrație foarte mică 3-4 benzpirenul, inofensiv la o astfel de concentrație. Dar alte substanțe prezente în fumul de țigară au o acțiune promotoare asupra potențialului carcinogen al 3-4 benzpirenului. O situație aparte o prezintă o altă substanță chimică și anume dimetilbenzantracenul. Acțiunea îndelungată a acestui compus organic îi conferă deopotrivă valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
situație aparte o prezintă o altă substanță chimică și anume dimetilbenzantracenul. Acțiunea îndelungată a acestui compus organic îi conferă deopotrivă valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab, atât mutagen cât și carcinogen. Reactivitatea organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor este diferit de la o specie la alta, dar și de la un individ la altul. Astfel, ciclamatul de sodiu determină neoplazie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o altă substanță chimică și anume dimetilbenzantracenul. Acțiunea îndelungată a acestui compus organic îi conferă deopotrivă valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab, atât mutagen cât și carcinogen. Reactivitatea organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor este diferit de la o specie la alta, dar și de la un individ la altul. Astfel, ciclamatul de sodiu determină neoplazie de vezică urinară la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a acestui compus organic îi conferă deopotrivă valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab, atât mutagen cât și carcinogen. Reactivitatea organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor este diferit de la o specie la alta, dar și de la un individ la altul. Astfel, ciclamatul de sodiu determină neoplazie de vezică urinară la șobolan, pe când la om, aceeași substanță, utilizată ca înlocuitor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab, atât mutagen cât și carcinogen. Reactivitatea organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor este diferit de la o specie la alta, dar și de la un individ la altul. Astfel, ciclamatul de sodiu determină neoplazie de vezică urinară la șobolan, pe când la om, aceeași substanță, utilizată ca înlocuitor al zahărului, este aparent inofensivă. Tot astfel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
substanță, utilizată ca înlocuitor al zahărului, este aparent inofensivă. Tot astfel, în cazul omului, unii fumători fac cancer de plămâni, pe când alții nu fac. Aminele și amidele pot fi convertite, sub acțiunea unor enzime specifice, în metaboliți secundari cu efect carcinogen. Toxinele produse de unii fungi microscopici filamentoși, de unele tipuri de bacterii și de alte microorganisme pot avea efecte mutagene. Unele, ca aflatoxina B, pot fi la fel de puternice, deopotrivă ca mutageni și carcinogeni. Asemenea constatări au implicații medicale majore. Convertirea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
enzime specifice, în metaboliți secundari cu efect carcinogen. Toxinele produse de unii fungi microscopici filamentoși, de unele tipuri de bacterii și de alte microorganisme pot avea efecte mutagene. Unele, ca aflatoxina B, pot fi la fel de puternice, deopotrivă ca mutageni și carcinogeni. Asemenea constatări au implicații medicale majore. Convertirea unor compuși sau metaboliți secundari, sub acțiunea unor enzime hepatice, din precarcinogeni în mutageni și carcinogeni, este un câmp important de investigații bio-medicale, cu implicații în carcinogeneză. Astfel, s-a constatat că aminele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
microorganisme pot avea efecte mutagene. Unele, ca aflatoxina B, pot fi la fel de puternice, deopotrivă ca mutageni și carcinogeni. Asemenea constatări au implicații medicale majore. Convertirea unor compuși sau metaboliți secundari, sub acțiunea unor enzime hepatice, din precarcinogeni în mutageni și carcinogeni, este un câmp important de investigații bio-medicale, cu implicații în carcinogeneză. Astfel, s-a constatat că aminele aromatice și amidele nu au efecte mutagene la Drosophila melanogaster, dar în organismul mamiferelor și al omului, enzimele hepatice le convertesc în carcinogeni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
carcinogeni, este un câmp important de investigații bio-medicale, cu implicații în carcinogeneză. Astfel, s-a constatat că aminele aromatice și amidele nu au efecte mutagene la Drosophila melanogaster, dar în organismul mamiferelor și al omului, enzimele hepatice le convertesc în carcinogeni eficienți. La bacterii, fungi microscopici și D. melanogaster, hidrocarburile aromatice nu au efect mutagen, dar acești compuși organici provoacă malignizarea celulelor scrotului și tegumentului la muncitorii din industria gudroanelor. S-a stabilit că în organismul uman, compușii aromatici sunt convertiți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
D. melanogaster, hidrocarburile aromatice nu au efect mutagen, dar acești compuși organici provoacă malignizarea celulelor scrotului și tegumentului la muncitorii din industria gudroanelor. S-a stabilit că în organismul uman, compușii aromatici sunt convertiți la epoxizi cu efect mutagen și carcinogen. Sunt binecunoscute cercetările lui Ames, de evidențiere a efectelor mutagene ale substanțelor biotransformante. Testul Ames utilizează fracția microsomală a hepatocitelor și permite demonstrarea conversiei substanțelor nemutagene pentru bacterii, în mutageni și carcinogeni puternici, la mamifere, după ce sunt biotransformate sub acțiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt convertiți la epoxizi cu efect mutagen și carcinogen. Sunt binecunoscute cercetările lui Ames, de evidențiere a efectelor mutagene ale substanțelor biotransformante. Testul Ames utilizează fracția microsomală a hepatocitelor și permite demonstrarea conversiei substanțelor nemutagene pentru bacterii, în mutageni și carcinogeni puternici, la mamifere, după ce sunt biotransformate sub acțiunea enzimelor microsomale ale ficatului. Experiențe de laborator au dovedit că marea majoritate a substanțelor chimice cu efect mutagen pot fi și carcinogene, fapt dovedit numai prin aplicarea testului Ames. Carcinogeneza indusă experimental
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
permite demonstrarea conversiei substanțelor nemutagene pentru bacterii, în mutageni și carcinogeni puternici, la mamifere, după ce sunt biotransformate sub acțiunea enzimelor microsomale ale ficatului. Experiențe de laborator au dovedit că marea majoritate a substanțelor chimice cu efect mutagen pot fi și carcinogene, fapt dovedit numai prin aplicarea testului Ames. Carcinogeneza indusă experimental sub acțiunea virusurilor oncogene (oncovirusuri) atestă faptul că multe neoplazii au ca agent etiologic primar infecția cu virusuri oncogene. Există dovezi certe că atât unele ribovirusuri (retrovirusurile), cât și unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
VSR). Transformarea malignă sub acțiunea VSR a fost foarte mult investigată după anul 1968, când Hubert și Toddaro au introdus noțiunea de oncogenă virală, ca reprezentând elementul genetic din genomul virusurilor oncogene ce condiționează capacitatea acestora de a fi agenți carcinogeni. Existența oncogenei virale a fost intuită cu mult înainte, de medicul român Octavian Udriște, dar acesta nu a putut să-și susțină conceptul cu date experimentale. Cartea sa „Gena marker ancestrală și originea cancerului”, apărută la București, în anul 1982
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru inducerea transformării maligne, fiind necesară intervenția și a altor factori de inducție tumorală. Este astfel binecunoscută asocierea, pentru inducerea transformării maligne hepatice, a infecției cronice cu virusul hepatitei B, sau cu consumul de alimente contaminate cu aflatoxina B, un carcinogen puternic, cu tropism hepatic. Procesul de inducție carcinogenică este de lungă durată, acțiunea factorilor transformanți sinergici fiind lentă. Neoplaziile asociate infecțiilor cu virusul hepatitei B, cu virusul Epstein-Barr sau cu cel al leucemiei/limfomului cu celule T (HTLV), reprezintă aproximativ
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sinteza unor proteine ce induc proliferarea anarhică a celulei-gazdă în serviciul multiplicării virusului. Oncogenele deoxiribovirusurilor sunt gene virale cu rol în desfășurarea ciclului de multiplicare virală, fără a avea un echivalent în genomul celular. ONCORNAVIRINELE din familia RETROVIRIDAE sunt agenți carcinogeni direcți, deoarece conțin oncogene virale, adică gene inductoare ale transformării maligne. Organizarea virionului unui retrovirus este foarte complexă, cu o anvelopă virală care cuprinde proeminențe de glicoproteine virale ce se potrivesc complementar cu lăcașurile receptorilor de suprafață celulară codificați de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale. Astfel, modularea cantitativă a fosforilării resturilor tirozină din proteinele celulare stă la baza conversiei unei celule normale într-o celulă malignă. Protooncogena poate deveni oncogenă celulară, atunci când ea însăși suferă modificare structural-funcțională sub acțiunea unor factori mutageni și/sau carcinogeni. Și în acest caz, oncogena celulară este o copie imperfectă a protooncogenei normale. Un exemplu de conversie protooncogenă-oncogenă celulară, consecutivă mutației punctiforme, este oferit de carcinomul de vezică urinară. În celulele epiteliului vezicii urinare a fost identificată protooncogena c-ras
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din căile enumerate mai sus este ireversibilă. Tandemul de protooncogene c-myc și c-ras, devenite oncogene celulare, poate funcționa cooperant, asigurând conversia eficientă a celulelor normale în celule maligne. Conversia protooncogenelor în oncogene celulare poate avea loc și prin acțiunea carcinogenilor fizici, chimici sau biologici, prin oricare dintre mecanismele prezentate, care realizează amplificarea protooncogenei asociată cu conversia sa în oncogenă celulară. Agenții mutageni și/sau carcinogeni pot induce modificarea stării fizice a cromatinei. Trecerea cromatinei din starea condensată, neadecvată transcrierii genice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale în celule maligne. Conversia protooncogenelor în oncogene celulare poate avea loc și prin acțiunea carcinogenilor fizici, chimici sau biologici, prin oricare dintre mecanismele prezentate, care realizează amplificarea protooncogenei asociată cu conversia sa în oncogenă celulară. Agenții mutageni și/sau carcinogeni pot induce modificarea stării fizice a cromatinei. Trecerea cromatinei din starea condensată, neadecvată transcrierii genice, într-o stare relaxată, favorabilă desfășurării transcrierii genice, poate condiționa activarea unor gene, inclusiv a protooncogenelor ce pot fi transcrise cu o rată mult mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]