157 matches
-
episcopului Daniil Vlahovici privitor la îngroparea morților. Materialele erau semnate de dr. Octavian Lupu, dr. Iosif Bulbucă, dr. Maria Maxim, dr. Iacob Câmpeanu, dr. Gh. Borcănescu, dr. Alex. Halchini, dr. Radu Josan, dr. Gh. Constantinescu, dr. Ioan Minulescu, dr. Maria Cardaș, dr. G. Posticescu, prof. univ. Orest Bucevschi, dr. Grigore Tăbăcaru, dr. Ioan Nandriș, dr. Vasile Blându, dr. Iulia Găină, dr. M. Teliman, dr.Casian Țopa ș.a. Aron Cotruș semna versuri. Revista era ilustrată de graficianul Constantin Tarnovschi. * Secera Secera, revistă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al celor trei Todicești, atât prin mamă, cât și prin tată. Deci dublu nepot. Cu soția matale sunt văr al doilea; tot dublu. 2) Romanțele lui Vict.( or) Manoliu le-am avut. Astăzi sunt sau la Academie, sau la Gh. Cardaș, a cărui adresă o poți obține de la fratele său: Fălticeni, str. Ion Creangă 115 . Eu Însă Îți trimit fotocopiile copertelor. Tot este ceva. 3) Cu urmașele familiei Millo eu am avut legături aci, fiind oarecum rude f. de departe și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să primiți salutările mele. Elena Racoviță </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe ” loc=”Bogata” data =”sâmbătă 11 iulie 1970”> Dragă Domnule Dimitriu, Abia acum răspund scr. Dv. din 1 iulie 1970. Amintiri tare multe și de samă are Dl. Înv. Costică Cardaș despre Înv. Alexandru Vasiliu Tătăruși, duceți vă pe la el, str. I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fotografiei vedeți și atâtea soții ale ofițerilor; veniseră de la Fălticeni, spre a-și lua rămas bun, de la soții lor, ce plecau pe zone. Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș , Dl. Ghelemé etc. Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul octombrie din acest an, mi-a răscolit profund sufletul, la glasul amintirilor... Începând cu cei cari mi-au pus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Academiei Române. El a avut mai mulți copii dintre care și o fată f. frumoasă și deșteaptă pe care a luat-o în căsătorie marele cărturar Neculai Iorga. Până aici mi-a spus Gh. Papadopol și dl învățător de elită Costică Cardaș fost învățător în Rădășeni și ginerele înv. V. Ciocan a cărei soție a chemat-o Aglaia de frumuseță și înțelepciune rară. Într-o vară N. Iorga a venit și a dormit în Baea la Grădinărița pe prispă afară. A venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vă trimit vouă. Și toate scrisorile scrise de Iorga către socru-su Vasile Tasu, și ale lui V. Tasu către N. Iorga îs publicate în 2-3 volume de un profesor din Bucovina Torouțiu [79], dar au fost adunate de Gh. Cardaș de loc din com. Drăgușeni, jud. Suceava. Și tot Simion Mehedinți mi-a spus, că atunci când l-a primit pe ginerele său mare profesor de istorie la Academie, toți profesorii de samă au luat parte numai N. Iorga nu. Constantin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost răsplătită cu rău. Și Costică Maxim a decedat la 14 februarie 1967 după o lungă și grea suferință. A avut cancer la limbă, nu putea mânca nici vorbi, scăzuse la 30 Kg din 80 Kg. Așa scrie Costică Cardaș, 20.IV.1967. Și timp de 40 de ani de când ne-am cunoscut am fost tot prieteni buni. Și n-a fost odată să ne întâlnim și să nu bem un pahar de vin ori de bere ori să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gresie arsă, piatră și lemn, operele sale sunt prezentate în muzeele de artă din București, Vaslui, Galați, Botoșani, Iași și colecții particulare. În 1989, la solicitarea Ministerului Agriculturii, a realizat busturile monumentale ale lui Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș amplasate în fața Universității Agronomice și de Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad din Iași. De-a lungul anilor, Ion Antonică a participat cu lucrări de sculptură la mai multe expoziții colective, la anualele de la Iași și bienalele din București, precum și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
al celor trei Todicești, atât prin mamă, cât și prin tată. Deci dublu nepot. Cu soția matale sunt văr al doilea; tot dublu. 2) Romanțele lui Vict.( or) Manoliu le-am avut. Astăzi sunt sau la Academie, sau la Gh. Cardaș, a cărui adresă o poți obține de la fratele său: Fălticeni, str. Ion Creangă 115271. Eu Însă Îți trimit fotocopiile copertelor. Tot este ceva. 3) Cu urmașele familiei Millo eu am avut legături aci, fiind oarecum rude f. de departe și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
f. de departe și prin alianță. Lucia Brăiloiu 272 este În pat de câteva luni. Are o grea fractură. Nu știu nimic nou despre ea; dar am putință să aflu și Îți voi comunica. 271 E vorba de institutorul Constantin Cardaș. 272 Soția muzicologului și folcloristului Constantin Brăiloiu. 779 Brăiloiu a murit la Paris, nu În Elveția. Cealaltă fiică (Maria)273 deasemenea o cunosc și mă Întâlnesc cu ea. Acum fiind bolnav nu am văzut-o de mult. O voi căuta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță 816 RĂDĂȘANU, Gheorghe 329 1 Bogata, sâmbătă 11 iulie 1970 Dragă Domnule Dimitriu, Abia acum răspund scr. Dv. din 1 iulie 1970. Amintiri tare multe și de samă are Dl. Înv. Costică Cardaș despre Înv. Alexandru Vasiliu Tătăruși, duceți-vă pe la el, str. I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fotografiei vedeți și atâtea soții ale ofițerilor; veniseră de la Fălticeni, spre a-și lua rămas bun, de la soții lor, ce plecau pe zone. Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș 676, Dl. Ghelemé677 etc. 675 Funcționar originar din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
originar din Fălticeni, făcând parte dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dintr-o numeroasă familie care a dat avocați, ofițeri, cadre universitare, negustori etc. La vârsta de aproape 100 de ani, Dumitru Țanu se plimba prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
elementelor evreiești care fac oficiul de legătură între detașamentele de lucru și restul țărei. Primiți vă rugăm, Domnule Guvernator, asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. SECRETAR GENERAL AL PREȘEDINȚIEI CONSILIULUI DE MINIȘTRI Ovidiu Al. Vlădescu Pentru conformitate, Șeful Biroului Evrei Căpitan, V. Cardaș ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 181, dosar 3002, fila 108. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 346, pp. 708-709. Document nr. 106 No. 3205
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
către Batalionul 7 Drumuri Strejnicu Prahova Am onoare a transmite mai jos în copie Ord. M.St.M. Nr. 516.633 din 20 Mai 1944, rugându-vă să binevoiți a-l executa întocmai. ȘEFUL PERMANENȚEI C.3.T. Căpitan, V. Cardaș COPIE Cu onoare se face cunoscut că Marele Stat Major a aprobat ca evreilor sinistrați depe urma bombardamentelor să li se acorde o permisie de 5 zile pentru a-și face reparații necesare sau a-și găsi un alt domiciliu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în latină și română, graiul natal al autorului, textele de literatură română veche care au intrat în atenția scriitorului. F. a pornit și aici de la lectura directă a manuscrisului, ceea ce nu se mai făcuse cu rigoare de la ediția lui Gh. Cardaș (1925), ale cărei greșeli au fost preluate, unele chiar de ediția lui J. Byck (1953). Un amplu capitol de note dă măsura priceperii, a informației și efortului investit. O altă lucrare, care reia o întreprindere din 1970, este impunătoarea antologie
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
Bass, Circul Humberto, București, 1966 (în colaborare cu Lia Toader); Anatole France, Thaïs, București, 1966; E. Gorbov, Casa cu plopi, București, 1966 (în colaborare cu Andrei Ivanovschi); I. K. Oleșa, Invidie, pref. Mihai Novicov, București, 1966 (în colaborare cu M. Cardaș); Filipou G. Pieridis, Vremuri grele, București, 1966 (în colaborare cu Antița Augustopol-Jucan); Mihailo Lalić, Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Voislava Stoianovici); Artiom Vesiolâi, Rusia scăldată în sânge, I-II, București, 1967 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Vitali Siomin, Șapte
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
Crăciun, introd. Victor Crăciun, București, 1971. Traduceri: Euripide, Ifigenia în Aulida, Cluj, 1879, Ifigenia în Taurida, Gherla, 1880. Repere bibliografice: Omagiu profesorului Petre Dulfu cu prilejul sărbătoririi sale la 29 mai de către foștii săi elevi și colegi, București, 1927; Gh. Cardaș, Petre Dulfu, „Albina”, 1936, 17; Petre Pușcașu, Vasile Alecsandri și Petre Dulfu, „Buletin științific”, seria A, Baia Mare, 1971, 171-178; Dicț. scriit. rom., II, 163-164; Datcu, Dicț. etnolog., I, 243. I.D.
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
legea persoanelor juridice, s-a trecut la organizarea secțiilor. Până astăzi și-au inaugurat activitatea următoarele opt secții din totalul de cincisprezece câte are institutul: Secția culturală (condusă de dl. prof. T. Bulat), Secția agricolă (condusă de dl. prof. A. Cardaș), Secția economică (condusă de dl. prof. Th. Știrbu), Secția juridică (condusă de Cons.C. Georgescu-Vrancea), Secția sociologică (condusă de dl. prof. H. Dăscălescu), Secția de educație națională (condusă de colonel V. Nădejde), Secția tehnică și urbanistică (condusă de Ing. N.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
București, 1962 (în colaborare cu Vladimir Cogan); Theun de Vries, Fata cu părul roșu, București, 1962 (în colaborare cu H.R. Radian); Elsa Triolet, Sufletul.Vârsta de Nylon, București, 1964; Boris Polevoi, Pe țărmul sălbatic, București 1964 (în colaborare cu M. Cardaș); Henri Perruchot, Viața lui Cezanne, București, 1967; Maurice Druon, Regii blestemați, I-III, București, 1971; M. Droit, Ostașii din Pădurea Neagră, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 164-168, V, 49-52, VII, 128-130, XI, 240-245, XII, 374-389; Adrian Maniu, Romanul
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Bartók, Cântece poporale din comitatul Bihor, București, 1913; T. Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920; reed. în Viața păstorească în poezia noastră populară, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1966; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926; Seb. Bornemisa, Cele mai frumoase cântece de dragoste, cântece de jale, cântece de dor, cântece cătănești, cântece de batjocură, cântece poporale americane, ed. 2, Cluj, 1929; Gh. Cernea, Floricele din jurul Cohalmului, București, 1929; Horia Teculescu
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum sunt, de pildă, contribuțiile lui George Corbea: Aron Cotruș inedit: scrisori către Gh. Cardaș (8/1991) și Al. Busuioceanu în corespondență cu Gh. D. Mugur (9-10/1994), Cincinat Pavelescu în două ipostaze caracteristice (7-8/1994). Cronicile literare sunt semnate de Octavian Blaga (un timp în cadrul rubricii „Halatus libri”), Miron Blaga, George Corbu, Ion Dumitru
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
Ștefănescu, Marius Ianuș, Angelo Mitchievici, Victor Nichifor, Doina Ioanid (Ferestre ’98, 1998). Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, passim; Lovinescu, Ist. civ. rom., passim; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I-VI, passim; Studii și documente literare, I-VI, publ. I. E. Torouțiu, Gh. Cardaș, București, 1931-1936; Titu Maiorescu, Însemnări zilnice, I-III, îngr. și introd. I. Rădulescu-Pogoneanu, București, 1937-1943; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 343-456, passim; Antologia ideologiei junimiste, îngr. E. Lovinescu, București, 1942; Panu, Junimea, I-II, passim; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 149-336; Vianu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
T. Marinetti. La o anchetă în rândul scriitorilor, răspund Gala Galaction, G. Murnu și I. M. Sadoveanu. Preponderente sunt rubricile, cu caracter permanent sau periodic, „Mistere”, „Muzică”, „Despre literatură”, „Teatru”, „Plastică” „Reviste”, „Efigii”, „Figuri reprezentative”, semnate, printre alții, de Gh. Cardaș, Isaiia Răcăciuni, Gr. Veja, N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]