157 matches
-
E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia Nădejde, Maria Flechtenmacher, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Massoff, Teatr. rom., II, 27, 329, 348; Dicț. lit. 1900, 358. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
al celor trei Todicești, atât prin mamă, cât și prin tată. Deci dublu nepot. Cu soția matale sunt văr al doilea; tot dublu. 2) Romanțele lui Vict.( or) Manoliu le-am avut. Astăzi sunt sau la Academie, sau la Gh. Cardaș, a cărui adresă o poți obține de la fratele său: Fălticeni, str. Ion Creangă 115 . Eu Însă Îți trimit fotocopiile copertelor. Tot este ceva. 3) Cu urmașele familiei Millo eu am avut legături aci, fiind oarecum rude f. de departe și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să primiți salutările mele. Elena Racoviță </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe ” loc=”Bogata” data =”sâmbătă 11 iulie 1970”> Dragă Domnule Dimitriu, Abia acum răspund scr. Dv. din 1 iulie 1970. Amintiri tare multe și de samă are Dl. Înv. Costică Cardaș despre Înv. Alexandru Vasiliu Tătăruși, duceți vă pe la el, str. I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion Kirileanu, eu nu știu prea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fotografiei vedeți și atâtea soții ale ofițerilor; veniseră de la Fălticeni, spre a-și lua rămas bun, de la soții lor, ce plecau pe zone. Cred că explicații, de mai sunt necesare, ar putea să vă dea contimporani de-ai mei - colegul Cardaș , Dl. Ghelemé etc. Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul octombrie din acest an, mi-a răscolit profund sufletul, la glasul amintirilor... Începând cu cei cari mi-au pus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
183-189; Ion Buzdugan, Cântece din Basarabia, I, Chișinău, 1921, 180-186, II, Craiova, 1928, 132-133; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 15-22; Tache Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 87-89, 106; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926, 116-119; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973, 314-317, 322-324; Gruia Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Petică, Ion Minulescu, St. O. Iosif, Elena Farago, Al. Cazaban, Ilarie Chendi, George Coșbuc, Corneliu Moldovanu, Mihail Săulescu, Cora Irineu, D. Iacobescu. După trecerea lui Perpessicius pe postul de cronicar literar, rubrica „Medalioane” va fi susținută mai întâi de Gh. Cardaș (care de la numărul 16/1925 scrie, printre alții, despre G. Ibrăileanu, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, G. Topîrceanu), ca apoi, de la numărul 23, titular să devină Pompiliu Constantinescu, autor al unor portrete dedicate lui I.A. Bassarabescu, Panait Cerna, Calistrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Rilke, iar F. Aderca analizează opera lui Marcel Proust, Benjamin Crémieux, Georg Kaiser, în timp ce Marya Kasterska informează cititorii despre noutățile culturale din Polonia. Alți scriitori străini comentați în paginile revistei: Ramiro Ortiz, Benedetto Croce, Luigi Pirandello, Gabriele D’Annunzio (Gh. Cardaș), Karel Capek, Paul Claudel, Fr. de Curel (Ion Marin Sadoveanu), George Moore, Henry James (Marcu Beza), Diderot, Henri de Régnier (Anton Holban). În paralel cu portretele dialogate aparținând lui F. Aderca, sub iscălitura lui Tudor Șoimaru rubrica „De vorbă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Slavici, I.G. Duca, I. Pillat, Perpessicius, Mircea Eliade, C. Beldie, F. Aderca, Gib I. Mihăescu, G.M. Zamfirescu, Margareta Sterian și mulți alții. Pasiunea pentru document a lui K. o amintește pe aceea a lui I.E. Torouțiu și a lui Gh. Cardaș. Cărțile lui pot fi consultate cu profit de istoricul literar ca și de istoricul culturii. SCRIERI: Facsimile, București, 1975; ed. pref. Valeriu Râpeanu, București, 2000; Conspirații sub cer deschis. Pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică, pref. Valeriu Râpeanu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
SCRIERI: Poezii, cu desene de Florin Pucă, București, 1970; Scurtă despărțire, îngr. și pref. George Astaloș, cu desene de Florin Pucă, București, 2000. Traduceri: Djalil Musa, Cântarea eroică, București, 1958; Vsevolod Ivanov, Culorile vântului, București, 1968 (în colaborare cu Mihail Cardaș); Veniamin Kaverin, Scandalagiul sau Serile pe Vasilievski Ostrov, București, 1968 (în colaborare cu Suzi Racevski); V. I. Șișkov, Ceata, București, 1970 (în colaborare cu Mihail Chițiș), Taigaua, București, 1970 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Valentin Kataev, Delapidatorii, București, 1971 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
până în 1812. Publicarea integrală, postumă, a poemului va lua în considerare ambele variante: prima, cu titlul Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apare sub îngrijirea lui T. Codrescu, în „Buciumul român” (1876 și 1877), iar varianta completă, Țiganiada, este tipărită de Gh. Cardaș în 1925, cu o a doua ediție în 1928. Întâmplările povestite în Țiganiada sunt plasate în perioada domniei lui Vlad Țepeș. Domnitorul muntean hotărăște să-i adune la un loc pe țiganii din țară, pentru a nu fi folosiți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
mare înaintaș. De aceea opera lui Budai-Deleanu pare azi așa de modernă și, hrănită cum e din tradiția sătească, deși începută înainte de 1800, lasă în urmă ca învechite atâtea lucruri dintre 1830 și 1850. G. CĂLINESCU SCRIERI: Țiganiada, îngr. Gh. Cardaș, București, 1925; ed. 2, București, 1928; ed. îngr. J. Byck, introd. I. Oană, București, 1953; ed., I-II, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1969; ed. îngr. Florea Fugariu și Andrei Rusu, București, 1981; ed. îngr. și introd. Ioana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
București, 1981; ed. îngr. și introd. Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1984; ; ed. îngr. A. G. Olteanu, București, 1995; Tsiganiada ou Le Campement des Tsiganes, ed. bilingvă, tr. Romanița, Aurelia și Valeriu Rusu, adaptare Françoise Mingot-Tauron, București, 2003; Trei viteji, îngr. Gh. Cardaș, București, 1928; ed. îngr. J. Byck, pref. I. Oană, București, 1956; Scrieri lingvistice, îngr. Mirela Teodorescu, introd. I. Gheție, București, 1970; Scrieri inedite, îngr. și introd. Iosif Pervain, Cluj, 1970; Opere, I-II, îngr. Florea Fugariu, introd. Al. Piru, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
puțin, un viitor în care se presupune că scrierea, neîncredințată tiparului, își va produce efectele. Probabil, însă, că nu atât de îndepărtat ca anul 1925, când apare, la Editura Casei Școalelor, cu introducere, indice de nume și glosar de Gh. Cardaș, prima ediție a Țiganiadei. În această epocă în care, spun tinerii Eliade și Vulcănescu, idealul național fusese astâmpărat, lăsând loc altor căutări, cartea lui Budai-Deleanu e rătăcită. Iar lectura ei, fatalmente târzie, îi eludează adecvarea la secolul care stătea să
Campania din Egipt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5711_a_7036]
-
că Al. Colorian, poet el însuși, este in viata. A murit tot în 1971. Poeta și romanciera Sandra Cotovu a trăit pînă în 1987, cînd se apropia de 90 de ani. Cine a știut? N-am știut nici de Gh. Cardaș, a cărui Bibliografie românească veche (în colaborare cu I. Bianu) o parcurgeam la Astra din Sibiu prin '57-'58, a murit în 1984. Ce să mai vorbesc de poetul de origine basarabeana Vladimir Cavarnali sau de Virgil Caraivan, poet sămănătorist
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
are la dispoziție o limbă literară normată și un tipar prozodic acreditat de o tradiție solidă. Eugen Pavel, editorul beletristicii din volumul de față, a trebuit să se confrunte și cu edițiile anterioare, dintre care unele - cum ar fi edițiile Cardaș, pentru perioada interbelică, ulterior ediția Florea Fugariu, pentru cea actuală - au avut o circulație care le-a consacrat ca repere în mediul școlar, singurul, de fapt, în care Budai-Deleanu este încă un scriitor viu. Restaurarea prozodiei întrebuințate de scriitor a
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
întrebuințate de scriitor a trebuit să treacă prin două etape: 1) analiza critică a edițiilor anterioare, prin confruntarea cu manuscrisul, și, respectiv, 2) reconstrucția, pe baza acestuia, a unei variante de text cât mai apropiate posibil de textul original. Ediția Cardaș a Țiganiadei, datând din 1925, a fost importantă pentru că s-a bazat, pentru prima dată, pe așa-zisa variantă B, definitivă, a epopeii, încheiată de Budai- Deleanu în 1812, și, de asemenea, pentru că nu și-a propus să altereze textul
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
care i-a provocat „suferințe mari”. „Excepțional de inteligent și de subtil - spune memorialistul - ofițerul n-a putut să se facă mai prost” sau, cu alte cuvinte, „inteligența lui era așezată prea aproape de gură”. În același sens mărturisește și Gh. Cardaș, care îl cunoscuse pe căpitan, cu un an înaintea morții acestuia, într-o stațiune de odihnă. Omul i s-a părut și lui dur, cu o conversație „ca o avalanșă de zăpadă ce cade de pe creștetul munților și acoperă toată
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
convorbire: „Am isprăvit romanul. E ceva strașnic. O să fie o lovitură pentru toți.”, pentru a glosa pe marginea lipsei de modestie ce „îi venea din tainițe afunde, mai tari decît voința lui”. Mai încrezător în valoarea noii lucrări este Gh. Cardaș. Invocînd un text publicat de George Cornea în „Rampa” sub titlul Razia, care ar fi fost, cum a ghicit Mihail Dragomirescu, un fragment de roman, el scria: „Încercările sale în direcția romanului social ne vor spune mai tîrziu ce a
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
că a recurs la cel chirilic (pe copertă este reprodusă o scrisoare olografă în alfabet chirilic, în care se vede negru pe alb semnătura Ioanu Budai). Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian, Virgil Onițiu - al doilea editor al Țiganiadei, în 1900 -, Gheorghe Cardaș sau, în zilele noastre, Mihai Mitu îi ortografiază numele conform cu voința autorului și realitatea documentară. Ovid Densusianu a fost fi cel care, din motive necunoscute, l-a botezat Ion, dar inovația sa a prins, astfel încât și ediția academică din 2011
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
celorlalte literaturi occidentale cu vechime, dar poemul lui Ion Budai-Deleanu aproape că nu-și găsește după publicare - tipărire care a întârziat și ea cu un secol de la scrierea operei, varianta a doua, cea finală, apare abia în 1925 (ediția Gh. Cardaș) - criticul care să o ofere cititorilor sub înfățișarea potrivită. Epopeea a avut parte de peste o sută de abordări în texte critice mai mult sau mai puțin aplicate, de interes parțial sau integral, de întinderi și consistențe variate, de la articole ocazionale
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
poem în proză Aghan. Lovinescu îi rezervă și el un loc în Agende. Dar prea puțin prin comparație cu „sinteza” pe care o realizează Vlaicu Bârna, punând cap la cap surse dintre cele mai diverse (de la Bebs Delavrancea la Gheorghe Cardaș). De astă dată, spre deosebire de situația Anei Carenina, avem de-a face cu un nom de plume, Dinu Nicodin fiind anagrama parțială a lui Nicolae Joanidi. Omul ar fi fost putred de bogat până când o lovitură de bursă l-a lăsat
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
Ion Buzași Numele lui (1861-1919) îl găsim doar în antologiile de literatură ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră au fost arme de luptă pentru obținerea drepturilor naționale și pentru
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
fi recuperată de la familia Lewandowski (urmașii soției scriitorului) de-abia în 1868, în urma diligențelor repetate și îndelungate ale lui Gheorghe Asachi, iar o primă ediție cât de cât utilizabilă a Țiganiadei va apărea tocmai în 1925, sub îngrijirea lui Gheorghe Cardaș. Și mai târziu, în 1953 - într-o epocă nefastă pentru recuperarea trecutului -, marele lingvist J. Byck va propune o primă ediție critică. Nici tentativele din anii ’70, susținute în principal de Florea Fugariu, competent clasicist și istoric al Școlii Ardelene
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
1469. Cretu Petre, 7 apartamente, București, str. Glicozei 21-38. 1470. Cretu Ion și C-ta, 5 apartamente, București, str. Petru Maior 78. 1471. Codarcea Alex., 8 apartamente, Sinaia, str. Cerbului 15 București, str. Abrud 60; str. N. Bălcescu 3-5. 1472. Cardaș Stanu, 7 apartamente, București, str. Vasile Gherghel 26. 1473. Ciocoltea Sergiu, 3 apartamente, București, str. Cazarmei 70. 1474. Creci Elenă, 6 apartamente, București, str. Raditei 11. 1475. Constantin D. Constantin, 4 apartamente, București, str. Sirenelor 88. 1476. Chiriazi Marcu, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
19. 1609. Chivu Anton, 6 apartamente, București, str. Vistieri 12. 1610. Creangă Eugen, 6 apartamente, București, cal. Plevnei 1. 1611. Carnaru Gheorghe, 11 apartamente, București, str. Ion Maiorescu 34, sos. Ștefan cel Mare 238. Sinaia, str. 6 Martie 3. 1612. Cardaș Coriolan, 3 apartamente, București, str. V. Dumitrescu ÎI, nr. 10. 1613. Carp Dumitru, 9 apartamente, București, str. Viting 8, str. Carol Knapel 15. 1614. Castana Maria, 7 apartamente, București, str. Arh. Ion Mincu 33, str. Oituz 21. 1615. Colfescu Augusta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]