KorAP: Find »[drukola/base=cardiac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...1030 >

25,745 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_553

6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
fost de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urma efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
III - pauza include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecvenței cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea vor fi evitate ruperile de ritm. Eforul exploziv poate fi prestat doar în cazuri

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând o activare de adaptare (Baroga, 1977 citat de Drăgan, 2002). 6. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvența cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atât mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. 7. Evaluările intraefort s-au situat în zona de steady-state adevărat, ceea ce confirmă ipoteza studiului. 8. Efortul fizic

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Corola-journal/Journalistic/247_a_569

Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participa, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context, activitatea fizică

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
și sistematic repetată este în măsură să asigure, mai ales la vârsta adultă, în stadiile ÎI și III, capacitatea de independență în relația individ-mediu societate. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvență cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atat mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. Efortul fizic adaptat la această vârstă trebuie să facă parte din educația permanentă a adultului. Introducere Creșterea duratei

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
stadiu de vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive . În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 ; în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecventei cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare . S-a lucrat cu o haltera de 18 kg, cu care s-au efectuat

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
acea zonă); efectuarea unei expirații ușoare (cu câteva secunde înainte), urmată de o inspirație ușoară, după care respirația va fi blocată; împingerea de la piept să se facă din decubit pentru a favoriza circulația de întoarcere și apoi irigarea creierului. Frecvență cardiacă a) Evenimente ventriculare: au fost în total 0 extrasistole ventriculare, din care: 0 izolate, 0 cuplate, 0 RUN, 0 bigeminate, si 0 episoade de tahicardie. b) Evenimente supraventriculare: în total au fost 1 extrasistole supraventriculare din care: 1 izolate, 0

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindica efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindica efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
50 și maximă 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindica efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculara periferica rămânând crescută. Frecvență cardiacă (FC) de 108

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculara periferica rămânând crescută. Frecvență cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolica scade ușor în primă fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvență cardiacă a avut o medie de 111bătăi/minut, ceea ce reprezintă o valoare bună pentru un subiect cu tahicardie sinusală de repaus. În concluzie, după efortul prestat în prima zi, putem afirmă că toleranță este foarte bună. b) Ziua 2 Din măsurătorile

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolica variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă are o medie

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvență cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului ÎI. La sfarsitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
de 134/84 mmHg și ale FC de 97 bătăi/minut. S-a lucrat pe fond de oboseală acumulată în urmă efortului prestat în zilele precedente. Se constată, imediat după efort, o TA de 159/77 mmHg și o frecvență cardiacă de 129 bătăi/minut, valori absolut normale pentru efortul prestat. Valorile parametrilor funcționali în perioada de revenire (minutele 3, 5, 9 și 14) sunt foarte bune, atât pentru TA (129/77 - 138/79), cât și pentru FC (116 - 121 bătăi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
fizic sistematic îndepărtează stresul cotidian prin stimularea secreției de hormoni pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, reprezentând o activare de adaptare (Baroga, 1977 citat de Dragan, 2002). 6. Subiectul supus studiului a demonstrat o adaptare foarte bună la efortul prestat. Subliniem că frecvență cardiacă nu a atins valorile specifice vârstei, nici intra, nici postefort, cu atat mai mult cu cât prezintă o tahicardie sinusală de repaus. 7. Evaluările intraefort s-au situat în zona de steady-state adevărat, ceea ce confirmă ipoteza studiului. 8. Efortul fizic

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
Corola-journal/Journalistic/25002_a_26327

produs imediat după traumatism. Baschetbalistul a fost operat de o echipă condusă de medicul Sorin Crăciunaș, de la Secția 4 a Spitalului Bagdasar Arseni, aflat de gardă. Carmen Tocală, președintele FRB, a spus la Radio GSP: "Jucătorul a făcut un stop cardiac. A făcut un al doilea stop cardiac, dar nu au reușit să-l resusciteze, după finalizarea operației, care a durat trei ore". În cazul în care tensiunea intracraniană este foarte mare, la secționarea duramater, de către chirurg, pentru a ajunge la

De Ce a murit baschetbalistul american Hardy Chauncey (2011) [Corola-journal/Journalistic/25002_a_26327]
operat de o echipă condusă de medicul Sorin Crăciunaș, de la Secția 4 a Spitalului Bagdasar Arseni, aflat de gardă. Carmen Tocală, președintele FRB, a spus la Radio GSP: "Jucătorul a făcut un stop cardiac. A făcut un al doilea stop cardiac, dar nu au reușit să-l resusciteze, după finalizarea operației, care a durat trei ore". În cazul în care tensiunea intracraniană este foarte mare, la secționarea duramater, de către chirurg, pentru a ajunge la vasul lezat, poate interveni un stop cardiac

De Ce a murit baschetbalistul american Hardy Chauncey (2011) [Corola-journal/Journalistic/25002_a_26327]
cardiac, dar nu au reușit să-l resusciteze, după finalizarea operației, care a durat trei ore". În cazul în care tensiunea intracraniană este foarte mare, la secționarea duramater, de către chirurg, pentru a ajunge la vasul lezat, poate interveni un stop cardiac așa cum se întâmplă și dacă se distruge trunchiul cerebral, care comandă activitatea inimii. Citește și:

De Ce a murit baschetbalistul american Hardy Chauncey (2011) [Corola-journal/Journalistic/25002_a_26327]
Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542

propria emisiune că Mihai Constantinescu s-a căsătorit în secret. O fi fost tot un aranjament al lui Maior, de la SRI, ca vizita în SUA. Ce mă miră e că, ieri, Can Can îi cânta prohodul, fiindcă știe că e cardiac și la văzut că fumează și mănâncă la fast-food. Doamne ferește, să fie sănătos, ce mă miră e că nu s-au prins că s-a căsătorit. Cam toți cunoscuții mei care s-au căsătorit au început să fumeze și mănâncă

Cum se va numi noul post de televiziune al lui Prigoană (2011) [Corola-journal/Journalistic/25217_a_26542]
Corola-journal/Journalistic/25340_a_26665

Șumuleul Mic, a declarat directorul Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Harghita, Peter Szilard. Când a fost adus la cort era deja în stop cardiorespirator. S-a încercat resuscitarea, dar fără succes, bărbatul era în asistolie. Trebuie spus că era cunoscut cardiac, cu antecedente medicale", a spus Peter Szilard. Alte 161 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale în timpul pelerinajului, de două ori mai multe cazuri decât anul trecut, 90% din cazuri fiind lipotimii provocate de căldură și efort. Peste 150

Tragedie la pelerinajul de Rusalii: Un bărbat a decedat by Elena Badea (2014) [Corola-journal/Journalistic/25340_a_26665]