145 matches
-
și, mustrându-l conștiința, s-a hotărât să le restituie banii; comunicarea între frați se restabilește); - defensiva perceptivă - când cineva ne atacă sistemul perceptiv, negăm, evităm, dezvoltăm „rezistențe”; - intervenția celei de-a treia părți în sens manipulativ în conflict - A. Cardon (2002) dă un exemplu interesant pentru un astfel de joc de manipulare intitulat „luptați-vă” și care pornește de la existența unui conflict în familie. Un copil îi cere voie mamei sale să meargă la film, dar este întrebat de aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evitate. 7.3. Strategii de reducere a conflictului tc "7.3. Strategii de reducere a conflictului " Câteodată, conflictul aduce cu sine elemente negative care trebuie înlăturate din experiența de comunicare a partenerilor, pentru a nu umbri relaționarea dintre ei; Alain Cardon spune că, „după un conflict sau o întâlnire nesatisfăcătoare, ne simțim incapabili să mai facem ceva, suntem lipsiți de energie, secătuiți. Cum se întâmplă să ajungem în situația aceea? Ce ne provoacă această derută, acest sentiment de indispoziție, gol în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflict sau o întâlnire nesatisfăcătoare, ne simțim incapabili să mai facem ceva, suntem lipsiți de energie, secătuiți. Cum se întâmplă să ajungem în situația aceea? Ce ne provoacă această derută, acest sentiment de indispoziție, gol în stomac sau gât uscat?” (Cardon, 2002, p. 13). Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv în interiorul echipelor educaționale. În acest sens, Neilsen ne propune două abordări generale
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolvare a acestuia. Este strategia „ceea ce nu se știe nu rănește”; problema este că, atunci când credibilitatea moderatorului acestui conflict va fi necesară, e posibil să găsească persoanele închise în a percepe astfel situația. Pe de altă parte, așa cum observă A. Cardon (2002), secretizarea poate avea la bază existența unui joc de manipulare; astfel, „informațiile” secrete deținute de o persoană nu pot fi confruntate cu realitatea sau cu percepțiile altora (este cazul unui coleg de echipă care îți spune un „secret” din
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colaborarea cu ea. În ceea ce privește tacticile folosite în negociere, iată și câteva dintre acestea, ele având un impact negativ dacă este să ne referim la incidența comunicațională a unui atare tip de rezolvare a conflictelor. Câteva tehnici le regăsim la A. Cardon (2002), reprezentând demersuri de eschivă în cazul unui atac din partea partenerului de negociere: (1) strategia lui „Trebuia să-mi spui” înseamnă a-l face pe celălalt responsabil de faptul că tu ai un comportament inacceptabil - logica ar fi că, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate simula o durere de cap sau de inimă extremă în același scop etc. Marea problemă este că niciodată nu putem ști când avem de-a face cu o strategie și când este un fenomen natural. La rândul lui, A. Cardon (2002) ilustrează această tehnică printr-un joc de manipulare distinct (denumind-o „scena”). Există diferite alte tipuri de manipulare - spre exemplu, o persoană este în mod special încântătoare, extrem de drăguță cu o altă persoană, dezarmând-o astfel pe aceasta să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
O tehnică similară funcționează - paradoxal - pe principiul invers, promovând o discuție de început cu „omul bun” pentru asigurarea unui climat pozitiv din partea partenerului de negociere și încheierea contractului cu „omul rău”, care va stabili condițiile concrete ale respectivei acțiuni. A. Cardon (2002) observă că înlocuirea unuia dintre interlocutori în cursul unui proces de negociere este adesea o metodă de a-l dezechilibra pe „adversar”. Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare și seducție (folosindu-se din
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
părinte, un elev etc. Negocierea se va dovedi dinamică în această perspectivă, a rolurilor în oglindă. 3. Cursanții, împărțiți în grupuri de câte 5-6 membri, trebuie să dezbată o alegere în „dublă constrângere” pe baza următorului scenariu propus de A. Cardon (2002): „Enervat de niște manageri care părăseau tot timpul sala în timpul ședinței, un director le-a cerut să se lepede imediat de acest prost obicei. Unul dintre ei i-a replicat: «O.K., dar nu pot suporta fumul din sală
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
limită serioasă a lor), această nouă perspectivă a lucrurilor nu ar schimba total posibilitățile de cercetare? Pe de altă parte, fenomenul de „chiul social” poate să aibă la bază o strategie de manipulare exercitată de membrii neimplicativi ai grupului; A. Cardon (2002) observa că, dacă în dialogul dintre două persoane (și putem extinde aceasta la dezbaterea unei probleme în cadrul unui grup) una dintre ele se preface că nu înțelege ceea ce se petrece și nu percepe dinamica discuției, această manieră de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
normelor, „acest proces dinamic continuă până ce normele cele mai potrivite cu situația sunt găsite” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 78). Câteodată, negocierea normelor în interiorul unui grup se face prin apelul la normele existente anterior unei schimbări situaționale. A. Cardon (2002) ilustrează aceasta prin cazul clasic al rezistenței la orice directivă dată de un șef nou prin compararea ei deschisă cu ordinele date în aceeași arie metodologică de către un manager anterior (formulări de tipul: „Fostul șef nu ne cerea să
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
forță. Într-un conflict, ei sunt catalizatori ai acestuia; totuși, nu participă la conflicte pe care nu doresc să le câștige. Nu sunt plăcuți, dar sunt respectați. În unele organizații, Subminatorul acționează în postura de coaching al proaspeților manageri. A. Cardon (2002) a observat în realitate cazuri ale unor astfel de persoane (un manager mai vechi care juca rolul de consilier oficial) având funcția aproape oficială și acceptată de toți de a-i ajuta pe noii directori să se adapteze în
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ultimă categorie întâlnim „burnout”-ul, definit drept „ostilitate, apatie și pierderea interesului rezultată din stresul prelungit sau conflictul dintre roluri antagoniste” (Myers, 1990, pp. 176-180). Uneori, jucarea inconștientă a rolurilor poate fi definită de existența unor „jocuri” de manipulare. A. Cardon, adaptând cercetările din aria analizei tranzacționale efectuate de către Stephen Karpman, a preluat ceea ce autorul respectiv a numit „Triunghiul Dramatic”, evidențiind existența a trei roluri în organizații: rolul de persecutor, cel de victimă și cel de salvator. Interesant este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
preluat ceea ce autorul respectiv a numit „Triunghiul Dramatic”, evidențiind existența a trei roluri în organizații: rolul de persecutor, cel de victimă și cel de salvator. Interesant este faptul că aceste roluri sunt schimbate pe rând de către protagonișii jocului de manipulare. Cardon folosește pentru ilustrare o scenă fictivă: un angajat al unei organizații, pentru că îi este interzis să fumeze la locul de muncă, își exprimă dezacordul față de această regulă petrecând mult timp în vestiar și fumând acolo. șeful său direct percepe acest
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cât de ușor se poate trece de la jucarea unui anumit rol la jucarea unui rol opus, totul ținând de modul în care este configurată situația. Într-un astfel de joc de manipulare intitulat „o să te spun eu!”, exempul oferit de către Cardon este edificator: un copil e foarte neastâmpărat și mama, epuizată de problemele pe care acesta i le ridică, îl amenință: „O să vezi tu când vine taică-tău acasă ce primești...”. Într-adevăr, în momentul venirii tatălui, mama îi relatează comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București. Buchanan, D.; Huczynski, A. (1991), Organizational Behavior, Prentice-Hall, New Jersey. Bulai, A. (2000), Focus-grup, Editura Paideia, București Campbell, L.; Campbell, B.; Dickinson, D. (2004), Teaching and Learning Through Multiple Intelligences, Allyn & Bacon/Pearson Education, New York. Cardon, A. (2002), Jocurile manipulării, Editura Codecs, București. Carnegie, D. (1991), Arta de a reuși în viață, Editura Expres, Deva. Carothers, Lisa (1997), Ice Breakers (on line), home.earthlink.net. Călin, M. (1996), Teoria educației - fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Această instituție s-a limitat mai întîi la tipărituri de lux, pentru a ridica nivelul editării franceze, și la publicarea colecțiilor mari, care cereau o finanțare amplă. Librari importanți servesc Contrareforma, la Paris (Sebastien Cramoisy) ca și la Lyon (Jacques Cardon). Și alți tipografi parizieni merită să fie citați: Antoine Vitré, care a tipărit o Biblie poliglotă în 10 volume (1628-1645), Augustin Courbé, care a fost editorul la modă în vremea sa (1629-1660), Coignard, care publică primele două ediții din Dictionnaire
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
fructele de tomate, pigmentarea sau dimensiunile nu corespund standardelor. Livezile din zonele de deal și premontane, bine iluminate, produc fructe superioare calitativ, sănătoase, pigmentate corespunzător. Prezența luminii nu este dorită la forțarea cicorilor italiene, a andivelor Witloof sau pentru înălbirea cardonului, a lăstarilor etiolați de sparanghel etc. Factorii tehnologici Factorii tehnologici au o varietate și o nuanțare mult mai mare, iar cunoașterea și controlul lor oferă posibilitatea de a influența pozitiv calitatea produselor horticole. Amplasarea plantațiilor sau a culturilor, alegerea soiurilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
deasupra ouăle bătute împreună cu smântâna, parmezanul ras, cașcavalul tăiat cubulețe, un paf de sare și unul de piper. Se coace tarta aproximativ 35 de minute în cuptorul încins la 180°C și se servește călduță sau rece. Tartă sărată cu cardon Ingrediente pentru 6 persoane Pentru aluatul brisée: • 250 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru tapetat tava • 125 g unt, plus cantitatea necesară pentru uns tava • apă carbogazoasă • sare • legume uscate pentru coacerea blatului Pentru umplutură: • 500 g cardon • 2
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu cardon Ingrediente pentru 6 persoane Pentru aluatul brisée: • 250 g făină albă, plus cantitatea necesară pentru tapetat tava • 125 g unt, plus cantitatea necesară pentru uns tava • apă carbogazoasă • sare • legume uscate pentru coacerea blatului Pentru umplutură: • 500 g cardon • 2 ouă • 100 g caș de vacă (sau specialitatea italiană taleggio) • 50 g urdă • 30 gr praz curățat • coajă de portocală • ulei de măsline extravirgin • sare Timp de preparare: 100 min. Conținut caloric: 417 kcal/porție Mod de preparare: Se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
minerală în care s-a dizolvat puțină sare, se frământă aproximativ 7 minute, apoi se formează o sferă de aluat care se învelește într-o folie de celofan și se lasă 30 de minute în frigider. Între timp, se fierbe cardonul, apoi se scurge, se taie cubulețe și se călește în puțin ulei de măsline împreună cu prazul tăiat în rondele subțiri. Se transferă legumele călite într-un castron și se încorporează cașul tăiat cubulețe, urda, ouăle și un praf de sare
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de anghinare și morcovi Tăiței cu anghinare și ceapă Plăcintă cu bostan Plăcintă sărată Budincă de anghinare cu legume marinate Budincă de cartofi cu anghinare Anghinare în ulei Salată de primăvară cu anghinare și cartofi Anghinare sălbatică Tartă sărată cu cardon Morcov Aperitiv rece cu avocado și verdeață Varză umplută Anghinare umplută Morcovi și roșii cu brânză feta Crema grădinarului Cremă de morcovi Cremă rece de morcovi și curry Cremă rece de năut și crudități Clătite din năut cu garnitură de
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
coacăze negre Găluște de orez cu fructe Urdă Rulouri cu anghinare Salată de orz cu păstăi verzi Ravioli vegetariene Budincă de năut cu urdă Budincă de vinete cu ardei copți Sufleu de legume Ștrudel cu lăptuci sălbatice Tartă sărată cu cardon Tartă sărată cu sfeclă și migdale Orez Supă de praz cu orez Supă călduță cu busuioc și semințe de pin Găluște de orez cu fructe Pilaf cu portocale și grepfrut Pilaf cu ardei grași Pilaf cu dovlecei, mazăre și piper
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
varză chinezească Napi cu două tipuri de sos Pișcoturi (Savoiardi) Ștrudel cu fructe și migdale Susai Linte cu spanac și cașcaval Brânză grasă (taleggio) Bărcuțe de dovlecei cu cartofi Clătite din făină de castane cu cicoare roșie Tartă sărată cu cardon Brânză de vaci Ștrudel cu lăptuci sălbatice Brânză afumată (scamorza) Verdețuri de primăvară cu brânză afumată Paste cu dovlecei și ardei grași Brânză Provolone Fasole cu caș și măsline Brânză Primo sale Salată verde cu piersici și caș proaspăt Ilustrații
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Anuală O plantă anuală este o plantă care are un ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) de-a lungul unui singur an. Apiacee (familia) Mărar, anason, angelică, morcov, țelină, hasmațuchi, coriandru, chimen, fenicul, păstârnac, pătrunjel. Asteracee (familia) Pelin, anghinare, mușețel, cardon, cicoare, tarhon, salată, păpădie, salsifi. Azot Element chimic ce favorizează buna creștere a frunzelor. Bactericid Care distruge bacteriile. Bianual Caracterizează o plantă al cărei ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) durează doi ani. În primul an, planta încolțește și crește
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
că metoda de analiză a linkage-ului are o putere semnificativ mai mică față de studiile de asociere pentru identificarea variantelor genice asociate cu un risc relativ mic de boală dar frecvent întâlnite în populația generală (Risch et al., 1996; Risch, 2000; Cardon et al., 2001; Tabor et al., 2002). 4.1.2. Analiza asocierii Această metodă reprezintă o modalitate de a determina dacă o anumită alelă marker este semnificativ mai frecventă la subiecții afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]